Nu se poate vreo aniversare fără ceva dulce. De obicei un tort – preferatul meu este tortul de ciocolată și dacă este împodobit cu vișine e și mai bine, frișcă nu vreau că e prea mult. Dar de această dată, la cea de a cincea aniversare a revistei noastre Baabel care la anul intră în clasa pregătitoare, mi-am adus aminte de una dintre zilele mele de naștere, nu de cinci ani, atunci nu prea ne duceam la cofetărie, cred că evreii nu aveau voie și era puțin înainte de 23 august, în sfârșit nu contează anul dar țin minte că , spre deosebire de alte dăți când eram sărbătorită acasă, de această dată ne-am dus la cofetăria Malka din Arad. Era una dintre cele mai vechi cofetării din oraș, în concurență cu încă alte două-trei, dar mie îmi plăcea acolo fiindcă se găsea pe bulevardul central, vizavi de Primărie și avea scaune și băncuțe din catifea roșie. Pe atunci a te duce la cofetărie era un eveniment, mai ales pentru noi, copiii. Pentru următoarele generații, această ieșire s-a banalizat, probabil că părinții și bunicii deveniseră mai indulgenți și cedau rugăminților copiilor. În schimb azi, cel puțin în București, cofetăriile s-au împuținat iar în cele care există, rareori poți sta jos, de obicei comanzi pentru acasă

Așa cum am spus, pentru mine a ieși la cofetărie era un lucru cu totul special. Mă îmbrăcau frumos, mi se spunea să fiu cuminte și să am grijă cum mănânc deoarece mă vede lumea și ar spune că nu sunt bine educată. Aceste ”indicații„ mă cam stresau  (deși pe-atunci nu exista acest cuvânt), dar plăcerea era mare. Puteam să comand o singură prăjitură, se considera că mai multe, deși era după masa, mi-ar fi stricat pofta de mâncare. Eu de obicei comandam mignon, de fapt una din specialitățile cofetăriei Malka. Nu-mi dau seama de ce îl alegeam, bănuiesc din cauza marii varietăți de forme și culori, mergeam la vitrină și stăteam vreo cinci minute să le admir și să aleg. Cred că de fiecare dată alegeam altceva dar, repet, acel ”fiecare” se întâmpla rareori. De aceea niciodată în copilăria mea mersul la cofetărie nu s-a banalizat. Pentru mine a fost un eveniment, o sărbătoare, chiar dacă nu era ziua mea.

Prăjituri Mignon

Așa cum am amintit, Aradul era  vestit prin cofetăriile sale , prima cofetărie a fost deschisă chiar unde se găsea Malka, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dorind să mă documentez pentru acest articol, am descoperit că la Sânicolau, lângă Arad, maestrul cofetar Ioan Gui a deschis în urmă cu cinci ani un muzeu al cofetăriilor din Arad, chiar în locuința lui. Acolo poți găsi de la numele și descrierea activității faimoșilor cofetari –români, maghiari, evrei și șvabi,- până la diferite rețete și o expoziție de instrumente de lucru ale cofetarilor , de la cele manuale la cele electrice.  Trecând în revistă numele cofetarilor, mi-am dat seama că pânâ și aici intervine istoria.

Cofetărie veche din Arad

Nu am găsit, de pildă, nume italienești, deși cofetarii făceau și înghețată, era limpede influența austriacă. Cu ocazia deschiderii oficiale a muzeului, Ioan Gui a pregătit pentru oaspeții săi o serie de prăjituri pe care azi nu le mai găsești în nici un fel de cofetărie din România. Din păcate, nu am fost acolo. Totuși , pentru a evoca gusturile din copilărie și a sărbători ziua de naștere a revistei Baabel, consumând virtual o prăjitură, am să dau, în cele ce urmează rețeta unui  mignon cu ciocolată, nu prea greu de pregătit

Ingrediente

 – 500 gr. biscuiti măcinați

– 200 gr. unt sau margarină de bună calitate

– 3 liguri cacao nesquik

– 2 linguri pudră de cacao

– 1 dl. frișcă pentru  bătut

– 0,5 dl. aromă de rom

– 200 gr. zahăr pudră

– 1 borcan cu compot de vișine

– 200 gr. ciocolată menaj

– 6 linguri  ulei

– 3 linguri de lapte

– drajeuri colorate pentru ornat

– hârtie mignon

 Mod de preparare

Amestecăm bine biscuiții măcinați cu zahărul, cacaua de ambele feluri, aroma de rom, untul topit  , apoi adăugăm frișca până vom obține  o compoziție bine  legată, omogenă . La urmă adăugăm 100 gr. ciocolată menaj  topită pe baie de abur   cu  3 linguri de ulei, după care prelucrăm bine de tot compoziția. Dacă cumva nu este destul de omogenă, mai adăugăm biscuiți măcinați, apoi  începem să formăm  un fel de biluțe de mărime  potrivită , așezând în  mijlocul fiecăreia câte o vișină fără sâmbure. Ciocolata menaj rămasă, adică 100 gr., o topim pe baie de abur cu 3 linguri de ulei  si 3 de lapte , iar  când ciocolata va fi fluidă ,înmuiem fiecare prăjitură, o scoatem și o scurgem puțin. Apoi le așezăm pe hârtia  mignon  le presărăm cu drajeuri colorate (nu e obligatoriu) și le punem în frigider pentru câteva ore.

Poftă bună și La mulți ani, pentru Baabel, autorii și cititorii săi!

Eva Galambos