Steaua galbenă la Cluj – cea mai recentă carte semnată de Daniel Lőwy

Tata nu povestea aproape niciodată despre cele îndurate în timpul detașamentului de muncă obligatorie din armata maghiară şi, cu atât mai puţin, despre Auschwitz. Ştiam câte ceva despre detenţia de la Buchenwald, evocată an de an, la 11 aprilie (data auto-eliberării lagărului),  când se întâlneau supraviețuitorii clujeni ai lagărului de  la Buchenwald, dar uneori veneau şi oaspeţi din Bucureşti, Târgu Mureş şi din alte locuri. După cum aveam să aflu, acest obicei nu era  specific doar clujenilor. Tata a participat la o astfel de reuniune, la Moscova, în perioada doctoratului. Din cele povestite la aceste întâlniri am înţeles că prizonierii de la Buchenwald – datorită organizării interne – nu  au fost frustraţi total de condiţia umană. Cred că acesta era motivul pentru care puteau povesti mai uşor despre detenţia de acolo, chiar dacă era dură şi adesea ucigătoare, decât despre cea de la Auschwitz.

Trauma de la Auschwitz i-a marcat deopotrivă pe tatăl şi pe unchiul meu care s-au retras într-o cochilie de tăcere, nevoind să vorbească nici măcar în cadrul proiectului Survivors of the Shoah, la care am participat în calitate intervievator, înregistrând mărturiile mai multor supravieţuitori clujeni ai Holocaustului, printre care şi ale mamei mele Sara Székely, născută Tabák .

Întorsătura tragică a sorţii a făcut ca tatăl meu, Imre Székely, să părăsească această lume în iunie 1999, în timpul derulării proiectului…

Unchiul meu, László Székely,  avea să relateze despre perioada sumbră a deportărilor abia peste 17 ani, în cadrul filmului portret „Serviciul credincios”, pe care l-am realizat după ce i se conferise această decorație. https://www.youtube.com/watch?v=s8zpvTcTY1M

Totuşi, în vara lui 1997 – exact acum 20 de ani – tata  povestise despre cele suferite în Holocaust, unui singur om, punând condiţia ca intervievatorul să nu realizeze înregistrări video sau audio, ci să ia doar notiţe. Omul în care a avut încredere tata, era Daniel Lőwy – un prieten de al meu din copilărie – doctor în chimie, cadru didactic universitar la Cluj şi apoi în SUA, dedicat şi cercetării istoriei evreilor clujeni. Fragmente din amintirile tatei au fost publicate în cartea A Kálváriától a tragédiáig [De la Calvaria, la tragedie], editura Koinónia Cluj, 2005, o lucrare amplă, de referinţă, despre istoria şi distrugerea evreimii clujene. După ce a publicat o carte voluminoasă despre istoria evreimii din Oradea, Az úri város zsidó lakosai [Locuitorii evrei ai oraşului select], editura Eparhiei Unitariene Maghiare, Budapesta, 2015,  Daniel Lőwy a reluat tematica istoriei Holocaustului evreilor clujeni, dând publicităţii un volum de mărturii ale supravieţuitorilor, întitulat Sárga csillag Kolozsváron. Kortanuk emlékezései. [Stea galbenă la Cluj. Amintiri ale martorilor]. Cartea, publicată la editura Koinónia din Cluj, a fost lansată la 17 august 2017, în prezenţa autorului, sosit de la Washington.

Daniel Löwy printre cititorii clujeni

Cartea care cuprinde peste 30 de interviuri ample, integrale – printre care şi cel realizat cu tatăl meu – oferă o imagine complexă a Holocaustului evreilor din Cluj, prin intermediul relatărilor supravieţuitorilor evrei şi ale unor creştini trăitori la Cluj în acea perioadă.

Mărturiile supravieţuitorilor evrei acoperă aproape toate modurile de trecere prin calvarul Holocaustului. Bărbaţii relatează despre detaşamentul de muncă din armata maghiară (munkaszolgálat), frontul din Ucraina și deportarea într-un lagăr nazist.  Femeile şi adolescenţii povestesc despre ghetoul din Cluj, deportarea la Auschwitz, marşul morţii şi lagărele naziste prin care au trecut. Cartea cuprinde şi povestea celor uitaţi să fie internaţi în ghetou”, fiind apoi ridicați de acasă, duși la Budapesta,  unde au avut de înfruntat arestarea, convoiul morții sau alte încercări din cele mai dificile. Din relatarea altor supraviețuitori, aflați atunci la vârste fragede, aflăm cum s-au salvat trecând granița de la Feleac – cu  ajutorul rudelor creștine și chiar al unor ofițeri maghiari sau germani care i-au ignorat – sau având norocul să fie incluși cu familiile lor în Grupul Kasztner. Fără aceste șanse extraordinare, ar fi sfârșit în camera de gazare, de la Auschwitz, asemeni celorlalți copii evrei deportați De altfel, din toate relatările supraviețuitorilor reiese că norocul a jucat un rol covârșitor în destinul lor.

Supraviețuitorii vorbesc și despre omenia unor prieteni și vecini – extrem de puțini în marea de concitadini indiferenți sau ostili – care  le-au păstrat din lucruri, i-au ajutat cu mâncare, le-au furnizat documente salvatoare au încercat să-i ascundă sau au păstrat secretul prezenței lor în anumite locuri.

În cartea lui Daniel Lőwy sunt incluse și relatările clujenilor creștini, martori la tragedia evreilor. Unii dintre ei au participat activ la ajutorarea evreilor, alții au fost marcați sufletește de dispariția prietenilor și vecinilor. Mărturia lor este necesară pentru reconstituirea cât mai completă a acelei perioade istorice cumplite. Volumul cuprinde câteva interviuri care relevă personalitatea protopopului evanghelic  luteran Andor Járosi, care a primit (prin diligențele lui Daniel Lőwy) titlul de Drept al Popoarelor, pentru ascunderea și salvarea unei fetițe evreice. Protopopul Járosi și-a aflat sfârșitul de martir, în Siberia, unde a fost deportat de trupele sovietice de ocupație…

Interviuri cu două personalități americane de origine evreo-maghiară și fragmente din tulburătorul jurnalul de lagăr al lui Alice Skamperl,  precum și o  bibliografie aproape exhaustivă, cuprinzând literatura memorialistică scrisă și audio-vizuală, privitoare la Holocaustul evreilor clujeni, completează volumul de mărturii – adunate de autor, timp de două decenii  – documentat temeinic cu informații din surse multiple.Editura Hasefer a prins în planul său editorial traducerea în română a cărții  lui Daniel Lőwy despre Holocaustul evreilor din Cluj (A kálváriától a tragédiáig). Sper ca și cartea de față (Sárga csillag Kolozsváron) să aibă, cât mai curând, o versiune românească. Această sugestie a fost exprimată și cu prilejul lansării cărții, la Cluj.

Pentru mine și pentru alți câțiva reprezentanți ai generației a doua de supraviețuitori clujeni ai Holocaustului această carte este și mai prețioasă, întrucât cuprinde mărturiile despre Holocaust ale părinților care, de o vreme încoace, sunt prezenți doar în amintirea și visele noastre.

Andrea Ghiță

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

7 Comments

  • Paula Craciun commented on September 11, 2017 Reply

    Pe cat de greu, pe tot atat de important este faptul ca cei ce au trecut prin suferinte si umilinte de neimaginat, au reusit in cele din urma sa povesteasca despre ororile prin care au trecut. Numai asa se poate da o replica de netagaduit celor care au inca obrazmicia de a neaga Holocaustul. Filmul este atat de impresionant incat a trebuit sa-l opresc de cateva ori ca sa-l pot viziona pana la sfarsit…..

  • George Bakach commented on September 9, 2017 Reply

    Ca evreu originar din Romania, nu imi pun problema de a ierta sau nu trecutul. Pe cei vinovati sa-i ierte Dumnezeu.

    Ma ingrijoreaza mai mult atitudine dusmanoasa a tineretului de azi, in special a minoritatii ardelenesti, care din nou vad pe evreu ca un intrus, dusman al aspirtatiillor nationale ( sa nu zic nationaliste sau iredentiste)

    • Andrea Ghiţă commented on September 9, 2017 Reply

      Va rog precizati ce intelegeti prin “minoritatea ardeleneasca”?

  • Jacov Fliegmann commented on September 7, 2017 Reply

    Nagyon szeretnem a konyvrol meg kapni ,mik a lehetosegek. Meg valamint szeretnek meg tudni ki az edesa pjs Lowy Danielnek. ? En ismertem Lowy Akit Nagy Banyarol..?

    • Andrea Ghiţă commented on September 9, 2017 Reply

      Stimate Domnule Fliegman, v-am raspuns pe emailul privat, insa pentru alti doritori de a obtine cartea, ea se poate comanda pe pagina de Internet a editurii Koinonia din Cluj.
      http://www.koinonia.ro/

  • PLUGARU VALER GHEORGHE commented on September 7, 2017 Reply

    A ierta nu inseamna a uita. Faptul de a aduna toate amintirile despre o lume care a putut distruge atat de mult si fara gandire4 si despre vremea lor care trebue sa nu se mai intoarca nici odata este mai mult decat o obligatie, un angajament solemn ca si acela dea de a face cunoscuta stradania lor.
    Multumesc inca o data doasmna Andrea Ghita.
    Cu stima V. Plugaru.

  • Iolanda Seinberg commented on September 7, 2017 Reply

    Acum cativa ani am vizitat lagarul de la Buchenwald.
    Este atat de cutremurator sa vezi cu ochii tai acele sinistre locuri incat ramai fara cuvinte..
    Important acum, este sa nu se uite si sa nu se mai repete aceasta tragedie!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *