Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel, Hagada de Pesach (=Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt, citită în prima seară de Pesach – în afara Ereț-Israelului în primele două seri de Pesach) prezintă cazul celor patru fii, care vin să participe la masa festivă de ”Seder”. Cei patru fii apar ca frații care vin acasă pentru celebrarea sărbătorii, simbolizând unitatea familiei: cu toții, respectiv toată familia stau la cină, șed alături în jurul mesei. Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvântate de Sucot: fructul arborelui frumos, frunza de palmier, crenguțele de mirt, crenguțele de salcie. În privința datării Hagadei, observăm fraza ”aramiy oved aviy” (=tatăl meu a fost rob arameului), care amintește de perioada în care Yakov a muncit în casa lui Lavan în Aram-Naharayym. Cu alte cuvinte, Egiptul și robia egipteană au fost mai puțin rele decât robia în Siria: aluzie la raportul față de regatul Ptolemaic vizavi de rivalul acestuia, regatul Seleucid.

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor, care organizează cina festivă în seara din ajunul sărbătorii? Textul ne lasă să înțelegem că ar fi cu adevărat patru frați, diferiți între ei. Oameni care și-au ales căi diferite în viață. Unul este ”chakham”, respectiv învățat în Thora; al doilea este ”rașa”, respectiv păcătos, care s-a îndepărtat nu numai de studiul Thorei, ci și de respectarea poruncilor ei, deși le cunoaște; al treilea este ”tham”, respectiv neînvățat în Thora; al patrulea este atât de neînvățat și necunoscător încât este un om simplu, care nici măcar nu știe să întrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive. În privința primilor trei, fiecare întreabă asupra ceremoniei în felul său. Învățatul în Thora, înțeleptul, întreabă ce înseamnă mărturiile, legile și judecățile poruncite de Dumnezeu, iar tatăl trebuie să-l învețe tradițiile sărbătorii de Pesach. Păcătosul întreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei, dar nu pentru el, fiindcă el le respinge deși le cunoaște: tatăl îi răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat, dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci printre evrei, n-ar fi fost eliberat din robie. Atunci când cel de al treilea întreabă ce este, tatăl îi răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt, din robie. Celui de al patrulea, tatăl îi deschide ușa și îi spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu, ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel. Dar toți patru trebuie să șadă laolaltă, alături de părintele lor: pentru el, toți sunt fiii lui, toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt, din casa robiei, decisă și organizată de Dumnezeu însuși. Conform celor spuse în Hagada, fiecare evreu trebuie să considere că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt, ci el însuși a ieșit din Egipt.

Interpretări ulterioare au  făcut referiri la această povestire, care are caracterul unei exemplificări (”mașal”). Ar fi vorba de cele patru categorii ale poporului lui Israel: învățații în Thora care respectă poruncile ei în totalitate, deși chiar și învățatului în Thora trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de ”Seder”; evreii care s-au îndepărtat de studiul Thorei și nu mai respectă legile ei, preferând alte legi; evreii neînvățați în Thora; oamenii simpli. Altă explicație datează din perioada modernizării, a îndepărtării deliberate de iudaism a unei părți dintre evrei în secolul al 19-lea și se referă la patru generații. Conform ei, ”chakam” este evreul tradițional, credincios, care trăiește în mediul lui, de care este atașat, și care învață Thora pentru a cunoaște și a respecta cele 613  porunci ale ei. ”Rașa” este fiul său, cel care inițial a primit o educație evreiască, a învățat Thora, dar ulterior a părăsit-o, preferând alt mod de viață, fără să respecte poruncile Thorei și tradiția. Cel de al treilea este fiul fiului: el n-a învățat Thora, dar cunoaște ceva, extrem de puțin, din tradițe, aflată de la bunicul său: despre ”Seder Pesach” știe din vizitele făcute împreună cu tatăl său la bunic. Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea. În cea de a patra generație: bătrânul învățat în Thora nu mai este în viață. Strănepotul lui nu a văzut ”Seder Pesach” nici la tatăl lui, nici la bunicul lui, tatăl fiind necunoscător, iar bunicul necredincios. De aceea, el nici măcar nu știe să pună o întrebare…

Nu vreau să analizez povestirea celor patru frați și interpretările ei în acest cadru. M-am gândit doar s-o traduc în limba română într-o formă versificată, deși nu sunt poet. Dar cred că pe calea aceasta va fi mai cunoscută și … fiecare o va înțelege în felul lui.

 

Povestea celor patru fii ai lui Israel

Traducere versificată de:  Lucian-Zeev Herșcovici

 

Binecuvântat fie Domnul, binecuvântat fie El,

Binecuvântat fiindcă a dat Thora lui Israel.

Thora vorbește către patru fii,

Care în seara aceasta de Pesach sunt aci.

Unul în slova Thorei este învățat.

Al doilea, păcătosul, de Thora s-a depărtat,

Al treilea nu cunoaște Thora, legea ei,

Al patrulea nici nu știe să întrebe ce-i.

 

Cel învățat oare ce-o întreba

Când masa pregătită va vedea?

Ce sunt aceste mărturii și legi,

Pe care Domnul ți-a cerut să le-nțelegi?

Să-i spui că El a poruncit așa.

E Pesach, totul este clar în Halakha,

Și după jertfă, ca în orice an,

Urmează cina și ”Afikoman”.

 

Cel păcătos ore ce-o întreba,

Când masa pregătită va vedea?

Ce-aveți nevoie de această slujbă și această masă,

Care- i atât de ceremonioasă?

Ce-aveți nevoie voi, nu el.

Din rândul vostru a ieșit acest mișel,

Ceea ce e principal a refuzat

Și dintre voi el a plecat.

Răspunde-i ca să-i strepezească dinții,

Poate i s-o trezi lumina minții:

E pentru că Domnul m-a scos din Egipt, din robie,

El libertatea mi-a dat mie.

Gândește-te că libertatea ție Dumnezeu ți-a dat,

Iar el, de ar fi fost acolo, n-ar fi fost eliberat.

 

Cel care nu cunoaște Thora, legea ei,

Va întreba mirat: Dar asta ce-i?

Răspunde-i limpede, ca să-nțeleagă, clar să-i fie:

Cu mâna Lui puternică mă scoase Domnul din robie.

 

Ce faci cu cel ce nici nu știe să întrebe ce-i?

Deschide-i ușa, cheamă-l, spune-i: Hei,

Ascultă fiul meu, învață,

Azi este ziua-n care am ieșit cu viață,

Fiindcă Domnul Dumnezeu m-a liberat, El m-a salvat,

Din Egipt, din casa robiei, în care m-am aflat.

Lucian-Zeev Herşcovici