Weekendul acesta a marcat intrarea oficiala în vara calendaristică. O data cu el, temperaturile au început să urce uşor-uşor, la peste 30 de grade, ceea ce transpune în realitate stilistică hashtagul cu #thestruggleisreal. Sunt 3-4 lucruri care, atunci când termometrele sfârâie, ne ajută să ținem nivelul de fierbințeală la cote suportabile: hidratarea constantă, aplicarea cremelor cu SPF ridicat (da, chiar şi când rămânem în peisaj urban!), căutarea spaţiilor cu umbră sau răcoare (vă recomand gradina Lente de pe Arcului, spațiul M60, recent descoperitele de mine Blueberry Bistro şi Suento, ceainăria Infinitea, Grădina Sticlarilor sau Eden) şi, nu în ultimul rând, alegerea unor haine din fibre textile potrivite sezonului.

Separat de asta dar totuși cu legatura, în ultimele saptamani am triat, ordonat şi organizat mai multe garderobe ca de obicei, iar multe dintre întrebările celor cu care m-am întâlnit se învârteau în jurul acestei teme: care sunt cele mai potrivite materiale pentru vară? Pot să fac ceva pentru ca inul să nu se şifoneze? Nu ţi se pare că în hainele din poliester transpirăm mai mult? Well, duh…

Aşa că pentru azi m-am gândit să fac o foarte concisă şi punctuală trecere în revista a celor mai bune țesături pentru vară, în speranța că vor contribui la factorul #chill.

Bumbacul

Când şi cum îl purtăm?
Organic, reciclat sau obișnuit, bumbacul este de fapt o țesătura trans-sezonieră, motiv pentru care este atât de purtat şi îndrăgit. Este folosit cu predilecție în piese casual şi sport, uneori chiar tricotate, iar materialul este creat astfel încât să existe micro-spaţii între fibrele întrețesute. Multe branduri mari fac eforturi pentru a lansa piese sau mici colecții din bumbac organic, câteva ajung şi la noi (H&M, Mango, C&A, Marks&Spencer). Ideea e că bumbacul poate fi îmbrăcat şi în condiții de umiditate şi la temperaturi foarte ridicate.

Care e beneficiul major?
Este o fibră naturală şi permite aerului să circule prin țesătură, ceea ce ajută corpul să resimtă mai puțin temperatura exterioară.

Nota din partea mea, ca stilist
Este una din țesăturile care se micșorează, fie când o spălam la temperaturi nepotrivite, fie dacă o uscăm rapid, în uscător. Sfatul meu: citiți neapărat eticheta.

Chambray

Când şi cum il purtam?
Dacă nu ați întâlnit până acum denumirea de chambray, sunt sigură ca aţi întâlnit materialul în sine. Aspectul este similar denimului, doar că este un material mai moale, mai subțire şi mult mai fin la atingere. Rochiile şi cămășile din chambray sunt delicioase de purtat pe timp de vară, iar senzația e multiplicata când descoperi că materialul e făcut tot din fibre de bumbac. Merge folosit şi în zilele cu umiditate, şi în cele cu căldură uscată.

Care e beneficiul major?
Pentru că are mai multe fibre țesute pe cm patrat decât bumbacul obișnuit, chambray-ul pare luxos, este fluid dar şi răcoros, deci îl veți găsi folosit şi la piese vestimentare smart casual: sacouri, cămăși, rochii.

Notă din partea mea, ca stilist
Dacă sunteți mari purtătoare de blugi chiar şi pe timp de vară, cautati în magazine pantaloni sau culottes din chambray cu care veți inlocui jeansii obisnuiti. Confortul e de nedescris!

Viscoza (sau celofibra)

Când şi cum il purtam?
Celofibra sau viscoza se potrivește cel mai bine zilelor cu căldură uscată. Pentru ca este o fibră semi-naturală (se extrage din celuloza regenerata extrasa din plante, bambus, trunchiuri de copaci şi chiar bumbac), nu va absorbi transpirația sau umiditatea la fel de bine precum bumbacul. Pe de altă parte, este una dintre cele mai versatile fibre ca aspect şi textură, imită calitățile mătăsii, stofelor de lână, inului şi chiar bumbacului, şi poate fi vopsită într-un curcubeu de nuanțe şi culori.

Care este beneficiul major?
Viscoza este mai subțire şi mai fina decat bumbacul, ceea ce o face potrivita pentru piese delicate, lejere, vaporoase, eventual cu drapaje artistice.

Nota din partea mea, ca stilist
Piesele colorate în nuanțe de alb, crem şi pasteluri diafane absorb mai puțin căldura solară, spre deosebire de hainele în culori întunecate. O piesă din viscoză şi într-o nuanță luminoasă va fi, asadar, foarte răcoroasa şi comodă. În plus, e bine sa știți că există asemănări şi diferențe (minore) intre viscoza, modal şi lyocell. Asemănarea ţine de originea acestor trei țesături: toate sunt extrase din plante şi sunt variante ale fibrei generic denumita viscoza (in Europa) sau rayon (in State). Fibrele din viscoză sunt produse de om, dar chimic sunt extrase din plante, deci nu sunt sintetice. Spre deosebire de ele, nylonul şi poliesterul sunt compuși derivați din petrol, ceea ce îi plasează în categoria fibrelor sintetice. în sfârșit, diferența dintre viscoză, modal şi lyocell ţine doar de procesul de fabricare şi structura fibrelor propriu-zise. Complicat, dar merită reținut.

Inul

Când şi cum îl purtăm?
Oriunde, pe timp de zi: la birou, la o cununie civilă sau eveniment social de zi, în vacanţa pe o insulă tropicală… Inul a fost creat pentru zilele caniculare. Ca informație simpatică de cultură generală, țesăturile din in sunt între cele mai vechi produse de mâna omului; internetul îmi spune că într-o peşteră din Georgia s-au descoperit resturi vopsite de țesătură de in cu vechime de peste 36 000 de ani. N-am adăugat un zero, până şi mumiile egiptene erau înfășurate în lințolii de in! Lăsând istoria deoparte, disconfortul purtării inului este strict mental – şi estetic pentru unii: este un material lipsit de elasticitate, care se şifonează rapid. Așadar, ca să vă bucurati de confortul, textura şi răcoarea inului, e nevoie să îi acceptați acest neajuns.

Care este beneficiul major?
Este o fibră naturală, iar țesătura este foarte ușoară şi răcoroasă, ceea ce permite corpului sa „respire” iar pielii sa fie ventilată. Este o țesătură cool, în adevaratul sens al cuvântului. Este şi un material țesut rar, aerisit, lucru care îl face mai comod pe timp de vară decât bumbacul. Este şi hipoalergenic, adica transpiratia nu îl va deteriora rapid. în sfarsit, inul este un material textil longeviv, de 30 de ori mai rezistent decât bumbacul. Deși o cămașă din bumbac va fi mai moale, mai mătăsoasa la atingere când e nouă, o piesa din in se înmoaie abia dupa 3-5 ani de purtare.

Nota din partea mea, ca stilist
Industria modei e conștientă de reticenţa publicului la aspectul şifonat al hainelor de in – moștenire, pare-se, din perioada victoriană! -, așa că a găsit modalități de a îmbunătăți, actualiza, transforma țesăturile din in. O haina din 100% in e aproape imposibil de găsit în zilele noastre, iar brandurile preferă să propune colecții în care inul e în amestec cu mătasea, bumbacul sau viscoza. Rezultatul e un material perfect pentru vară: ușor, răcoros, dar şi cu suficientă structură.

Din punct de vedere stilistic, piesele din în pot fi găsite în doua posibile variațiuni. O prima directie sunt cele în culori naturale sau pământii (nuanțe de bej, ecru, nisipiu, kaki, ruginiu, ocru, bleu-denim) şi închise (negru, bleumarin), care mizează pe frumusetea texturii tradiționale, din care sunt propuse croieli destructurate, baggy/slouchy, lejere, boeme: rochii largi, topuri cu 2 bretele şi mâneci largi, cămăși drepte, pantaloni lejeri, salopete ultra-comode, sacouri încăpătoare şi fără căptușeala. Acestea se vor potrivi de minune cu sandale gladiator, saboți cu talpa de lemn, papuci marocani şi alte tipuri de încălțăminte exotic-comoda. A doua direcție sunt piesele în culori intense, acidulate, care pun accent pe structura materialului şi propun croieli semi-elegante, clar definite, clasice sau foarte moderne: pantaloni țigareta sa palazzo, bluze cu falduri artistice, rochii petrecute sau în cute arhitecturale, sacouri cu linie bine ajustată şamd.

Există şi piese din in tratat chimic, care nu se şifonează (sau se şifonează mult mai greu decât cel obișnuit). Va fi promovat ostentativ, cel mai probabil va avea un preț pe măsură.

Amestecuri de fibre

Când şi cum le purtam?
Țesăturile în amestec de fibre (sintetice şi naturale) sunt cunoscute pentru proprietățile absorbante; gândiți-vă la îmbrăcămintea voastră pentru sport. Calitățile lor absorbante le fac ideale pentru zilele cu umiditate crescută, dar pot fi purtate oricând. Multe piese de ocazie (de seară) vor fi croite din materiale „în amestec”, cum se spune.

Deși le urâm din tot sufletul pentru impactul negativ asupra mediului, intenția creării celor sintetice a fost inițial bună: sunt rezistente la spălarea la temperaturi înalte, se usucă rapid, se pătează greu, rareori se sifonează, își păstrează forma, pot fi mai elastice, se deteriorează mai încet la purtări repetate, sunt mai ieftine de produs şi achiziționat… Trec aici, drept reminder, şi însușirile negative ale fibrelor sintetice: nu sunt biodegradabile, mențin ridicată temperatura corpului, creează electricitate statică, pot da naștere unor alergii şi dermatite şamd.

Cele mai întâlnite amestecuri de fibre sunt: poliester cu bumbac, poliamidă cu viscoza, nylon cu lână/ poliester cu lână, bumbac cu lycra, in cu bumbac, in cu mătase, in cu viscoză, mătase cu bumbac, viscoză cu bumbac. La acestea se mai pot adaugă: spandex (pentru elasticitate şi confort); acrilic sau poliamidă (pentru moliciune şi aspect similar lanii), acetat (pentru luciu şi stralucire, dar şi pentru o greutate suplimentara a materialului la drapaje), tencel (pentru absorbție, nu se şifonează, nu are nevoie sa fie călcat)…

Care e beneficiul major?
Își păstrează forma şi, în zilele în care sunteți pe fuga, pot fi îmbrăcate fără a fi calcate.

Nota din partea mea, ca stilist
În eventualitatea în care sunteți dispuse să faceți concesii modei, lăsați deoparte prejudecățile, studiați şi evaluați haina diferit, nu doar prin prisma compoziției. Practic, lăsați-vă ghidate de simțul tactil. Atingeți materialul, strângeți-l între degete, frecați-l de piele. Cum îl simțiți: subțire, artificial, casant, aspru? Sau neted, fin, moale, consistent? Această ultima calitate – densitatea – e esențială: cu cât materialul e mai dens, cu atât mai multe fibre are şi cu atât va avea o calitate crescută. Alternativ, uitați-va în propriul dulap şi evaluați care dintre haine au rezistat cel mai bine trecerii vremii şi purtărilor. Examinați-le îndeaproape, citiți etichetele, folosiți-va de fiecare ieșire la shopping pentru a va educa.

Irina Markovits

(articol preluat de pe blogul autoarei http://www.stylediary.ro)