Colaps – actualitatea destinului vikingilor din Groenlanda

Admir optimismul lui Andrei Schwartz, dar nu pot să spun cu mâna pe inimă că mă convinge. Da, e adevărat, subiectele de actualitate de obicei mă lasă rece, sunt printre acei (puțini) oameni care ascultă de obicei un singur buletin de știri pe zi, uneori nici atât. În mod normal cu așa o bază de cunoștințe nu aș îndrăzni să contrazic pe nimeni. Dar în cazul acesta nu mă bazez pe actualități, ci pe o carte pe care am citit-o cu mult interes: Collapse de Jared Diamond. Cartea se găsește pe internet.  https://uniteyouthdublin.files.wordpress.com/2015/01/collapse-jared-diamond.pdf

Jared Diamond este autorul meu preferat de cărți de popularizare a științei. Este un fel de „geniu universal”, după tradiția renascentistă. A început ca profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină de la UCLA.  În paralel s-a specializat în ornitologie și ecologie.  A petrecut mai mulți ani în Noua Guinee, studiind nu numai păsările, ci și băștinașii.  În zilele noastre este profesor de geografie și istorie ecologistă tot la UCLA.  Am citit mai multe din cărțile lui și nu pot decât să le recomand cu căldură.

Subiectul la care vreau să mă refer este așezarea vikingilor în Groenlanda în Evul Mediu.  Schimbările climatice nu sunt nimic nou în istoria planetei noastre. În jurul anului 1000 pământul a trecut printr-o fază de încălzire asemănătoare cu cea de acum. Ghețarii din sudul Groenlandei s-au topit, lăsând locul unui peisaj verde – de unde vine și numele insulei.  Aceasta a coincis cu perioada de expansiune a vikingilor din Norvegia, care au colonizat întâi Islanda, ajungând mai târziu în Groenlanda și chiar pe țărmul Canadei (unde se pare că au făcut câteva expediții să aducă cherestea, care în Groenlanda le lipsea). În Groenlanda vikingii au înființat două colonii, una mai mare în sud și una mai mică ceva mai la nord. Găsind condiții prielnice, au încercat să recreeze modul de viață pe care îl cunoșteau din Norvegia, cu o economie bazată pe creșterea vitelor și vânătoare. Colonia din Groenlanda e existat în jur de trei secole, menținând legături cu Norvegia. Dar…

Cu timpul clima s-a răcit din nou și condițiile de viață au devenit din ce în ce mai precare. Ghețarii au crescut, lăsând suprafețe tot mai mici pe care creștea iarbă. Vitele nu mai aveau ce mânca, iar ca rezultat și existența oamenilor a fost amenințată. În Groenlanda exista și mai există și azi o populație băștinașă de eschimoși (inuit), a cărei economie se baza pe pescuit. Dacă vikingii s-ar fi adaptat la acest mod de viață, poate că civilizația lor ar fi dăinuit. Să se întoarcă în Norvegia tot nu mai era posibil pentru că nu mai aveau lemn pentru corăbii și marea era în mare parte înghețată. Și aici începe tragedia.

Sfârșitul vikingilor din Groenlanda a fost reconstituit cu ajutorul săpăturilor arheologice. Așezarea din nord a fost cel mai greu afectată de schimbările climatice. Ajunși muritori de foame, locuitorii din nord s-au refugiat în sud. Acolo, resursele disponibile ar mai fi ajuns cumva pentru populația locală, dar emigranților nu aveau ce să le dea. Ca rezultat întrega populație ori a pierit în lupte, ori a murit de foame și colonia vikingă din Groenlanda a dispărut.

Această poveste tristă este ca un microcosm al situației noastre actuale. Schimbările climatice, deșertificarea, exploatarea excesivă fac ca resursele să fie din ce în ce mai limitate, pe când populația este în creștere continuă. Eu văd o paralelă între emigrarea masivă din zilele noastre spre Europa occidentală și emigrarea vikingilor din așezarea de nord în cea de sud. Adică începutul sfârșitului. Numai că în Groenlanda era vorba de o civilizație izolată și aici e vorba de întreaga planetă. De aceea nu pot să împărtășesc optimismul lui Andrei Schwartz.  Oricât s-ar gândi politicienii la copiii și la nepoții lor, ei nu au găsit o soluție, pentru că mă tem că ea nu există.

Hava Oren

 

 

2 Comments

  • ivan klein commented on November 12, 2018 Reply

    Politicienii se gindesc la ei , la copiii si poate la nepotii lor – ei nu cauta solutii pentru probleme pe termen lung , ei nefiind oameni de stat .

  • George Ivan Kun commented on November 8, 2018 Reply

    Articolul e interesant iar paralela facuta cu situatia de astazi, e corecta si da mult de gandit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *