Praga şi o mezuză

Ȋn ultimii șase ani am fost de multe ori la Praga, unde fiul nostru a învăţat medicina la Universitatea Carol. Avusesem de ales între multe orașe europene unde învaţă tineri israelieni, numărul locurilor în învăţământul israelian fiind insuficient.

Ȋntr-o ședinţă de familie am ales Praga. Motivele sunt multiple și ţin de cultură-istorie-politică și raportul faţă de evrei și Israel. De-a lungul anilor s-a dovedit că nu ne-am înșelat. Pentru noi, în toţi acești ani, Praga s-a dovedit prietenoasă și fiolsemită. Cartierul evreiesc, vechiul cimitir evreiesc, prezenţa spiritului lui Franz Kafka, toate acestea te fac să te simţi mai aproape de casă.

Universitatea Carol din Praga

La încheierea celor șase ani de învăţătură ne-am întrunit cu toţii: absolvenţi, dascăli și părinţi, în aula Universităţii Carol – prima universitate din spaţiul european, întemeiată în 1348 de împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg.

Ȋntr-o sală impunătoare, unde tronează statuia lui Carol, s-au adunat absolvenţi din Arabia Saudită, S.U.A, Anglia, Germania, Grecia, Franţa, Israel și multe alte țări. Am simţit prietenia și solidaritatea lor, a tuturor absolvenţilor, părinţilor, dascălilor și m-am gândit că dacă toate popoarele s-ar înţelege ca acești tineri, lumea ar arăta altfel, fără războaie, teroare și inegalitate.

Stând în una din băncile amfiteatrului festiv alături de familie, am vizionat ceremonia de absolvire a Facultăţii de Medicină, care se desfășoară la fel de 500-600 de ani. O mare parte a ceremoniei a fost în limba latină. Rectorul și Decanul, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale de catifea roșie și albastră, corpul profesoral în negru și absolvenţii în tradiţionala togă neagră. Când s-a intonat cântecul tradiţional al Almei Mater – „Gaudeamus”, am simţit o lacrimă în ochi, lucru care nu mi s-a mai întâmplat demult.

Absolvenţii facultăţii de medicină din Praga

 

Atât pe fiul meu Rony cât și pe mine ne pasionează istoria și politica. Ȋntr-una din nopţile de insomnie am vorbit de istoria mai recentă a Cehiei și a Cehoslovaciei. Ar fi bine să reamintim câteva momente legate și de Israel.

Ȋn 1920, fondatorul Cehoslovaciei și primul ei președinte, Tomáš Masaryk, a vizitat Galileea. Acolo un grup de evrei cehi și lituanieni au înfiinţat kibuțul “Kfar Masaryk” care-i purta numele.

Tomáš Garrigue Masaryk

Ȋn 1947 Cehoslovacia a fost una dintre cele 33 de ţări care au votat la ONU rezoluţia care a dus la înfiinţarea statului Israel.

Cehoslovacia a recunoscut imediat statul Israel, la numai patru zile după Declaraţia de independenţă a lui Ben-Gurion. Cehoslovacia a susţinut militar noul stat creat, trimițând arme luptătorilor din Războiul de Independenţă. Fără aceste transporturi de arme nu se știe care ar fi fost soarta războiului.

Ȋn 1968, când statele Pactului de la Varșovia au atacat Cehoslovacia, eram student în primii ani la Facultatea de medicină din Cluj. Ca student am simţit vântul de libertate ce venea de la Praga și am fost mândru că România nu a participat la invazie. Figura lui Dubček și evoluţia lui politică m-au urmărit de-a lungul anilor până când el a pierit într-un “accident de mașină”. Ca o curiozitate, fiul lui Dubček (care era slovac, nu ceh) este astăzi ambasadorul Slovaciei în Israel.

După 1989 Cehia a fost întotdeauna de partea Israelului în toate voturile internaţionale la ONU, UNESCO, etc. și s-a împotrivit hotărârilor unor ţări din Uniunea Europeană de a boicota produsele agricole provenite din Iudeea și Samaria (Cisiordania).

Fiul nostru ne-a povestit că de-a lungul a șase ani nu a întâlnit nicio manifestare antisemită sau antiisraeliană și că s-a simţit bine în Cehia, cu toate deosebirile de caracter și temperament dintre cele două popoare.

Tocmai terminam de scris acest articol, pe care l-aș fi numit “Mulţumesc, Cehia”, când a venit fiul nostru, Rony, tănărul medic și ne-a povestit cele ce urmează:

El tocmai s-a reîntors la Ierusalim. Logodnica lui, tot israeliană, tot studentă la medicină la Praga, în anul III, a rămas în apartamentul pe care îl închiriaseră împreună. Ȋntr-una din zile, ea s-a hotărât să pună o mezuza pe ușa de intrare a locuinţei lor. Pentru cei care nu știu, mezuza este unul din cele mai recunoscute simboluri ale unei case evreiești. Este o cutiuţă care conţine un pergament pe care sunt scrise două pasaje din Torah, din Deuteronom, printre care se află rugăciunea “Shema Ysrael“. Mezuza se fixează pe ușa de intrare și evreii o ating când intră în casă.

La câteva ore după ce logodnica fiului nostru a pus mezuza, s-a auzit soneria ușii. Un necunoscut, un localnic de 60-65 de ani, într-un pardesiu gri, a spus răspicat: “Aici e stat creștin, te rog să dai jos imediat acest obiect de pe ușă”. Fata s-a speriat, a început să plângă și i-a promis “domnului” că o va da jos. “Acum!” – a strigat bărbatul. Fata s-a conformat, a scos mezuza și a pus-o în interiorul ușii, în așa fel încât să nu se vadă de afară.

Mezuzah

 

Aceasta este povestea mezuzei și a Cehiei. Se pare că în orice grădină există și buruieni… Ceea ce s-a întâmplat în cartierul Vinohrady, nu ar trebui să se întâmple în Europa secolului XXI.

Johanan Vass

7 Comments

  • Tiberiu Georgescu commented on November 11, 2018 Reply

    M-au emotionat in egala masura toate scurtele istorioare din acest spatiu; si mai am un motiv: in 1985 cred, fiind in Praga ca simplu turist, am asistat la ceremonia din incinta Universitatii Caroline; descrierea pomenita mai sus m-a transportat in urma cu 3o de ani; cehii, ca de altfel toti vesticii, au un respect aparte pt. acest gen de ceremonial de care itgi amintesti toata viata. Multumiri pt. articol si articole, succes tanarului medic absolvent al universitatii pragheze. Cat dspre antisemitism ? Am mai pomenit in aceste pagini; in Romania este latent.

    Pace si bine tuturor.

  • George ROSENBERGER commented on November 11, 2018 Reply

    Felicitari in primul rand lui Roni ca a terminat cu succes Facultatea de Medicina, urmand astfel pasii parintilor sai, iar apoi feliciitari si parintilor pentru toata sustinerea si ajutorul care l-au dat ca sa poata termina facultatea.
    Articolul, ca de obicei, e plin de date istorice foarte interesante despre fosta Cehoslovacie. Aceste date istorice de fapt sintetizeaza istorie fostei Cehoslovacii din perioada de dupa Primul Razboi Mondial dar si relatia ei cu Israelul si evreii care au trait si traiesc acolo.
    Referitor la povestea vecinului si a mezuzei, cred ca vremurile si acolo incep sa se schimbe si ca antisemitismul si partidele de dreapta vor dicta viitoare politica a tarii.
    Inca o data felicitari pentru articolul interesant si reusita lui Roni.

  • Dona&Valentin commented on November 10, 2018 Reply

    Sincere felicitari pentru acest articol extrem de bine documentat si in care am simtit condeiul plin de sensibilitate si stilul propriu pe care l-am admirat si-n alte scrieri anterioare. Referitor la “povestea” mezuzei intelegem ca cehii nu sunt 100% filosemiti, ci exista si cazuri izolate, cum ar fi cel al “localnicului necunoscut” din relatarea logodnicei lui Rony,
    care ilustreaza acest aspect.

  • Andrea Ghiţă commented on November 8, 2018 Reply

    Mi-a plăut mult articolul şi mă bucur că în Baabel sunt multe poveşti frumoase despre Praga relatate de Hava Oren, George Kun (sinagoga rătăcitoare) şi acum de Johanan Vass. Mă gândesc dacă nu ar fi inteersant să le traducem în cehă şi să le publicăm într-o revistă din Cehia?

  • RONI VASS commented on November 8, 2018 Reply

    Wow, I don’t think its possible to describe the story better then you did,
    A great writer!!

  • Hava Oren commented on November 8, 2018 Reply

    Imaginile îmi sunt atât de cunoscute! Acum trei ani am fost exact în aceeași sală. Fototgrafiile mele apar în prima parte a trilogiei mele „Praga, o poveste de dragoste” Păcat că nimic în lume nu este perfect!

  • George Ivan Kun commented on November 8, 2018 Reply

    Draga domnule Vass. Ce ma bucur ca v-am citit articolul. Eu am o afinitate speciala cu Cehia, unde mi-am trait primii 10 ani de viata , vorbesc limba foarte bine si am lucrat pe litoralul Romanesc ca ghid turistic cu turist cehi (si altii). Nu stiu daca “fiecare gradina exista buruieni” sau “pe orice camp de buruieni mai exista si cate o floare” Cehii sunt in general foarte civilizati si antisemitismul lor e mai subtil. Totusi, ceea ce s-a intamplat, este un semn al vremurilor, cand toleranta impusa de guvern la manifestari si ideologii islamice, a creat o reactie exagerata la tot ce nu e crestin, din teama eroziunii sau disparitiei culturii locale. Oricum, asta e viitorul Europei, daca nu esti orb.. Probabil omul care a batut la usa nu era nici deosebit de inteligent si nici nu avea tact, dar asta este 🙁

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *