Boris Johnson –un brexitist pur și dur

Dacă cineva credea că până la urmă Marea Britanie se va răzgândi și va renunța la Brexit, s-a înșelat. Alegerea lui Boris Johnson în fruntea Partidului Conservator, alegere prin care el devine premierul Marii Britanii, înclină balanța mult către decizia părăsirii de către britanici a Uniunii Europene. Iar plecarea cu orice preț la 31 octombrie, chiar fără acord, este opțiunea cea mai rea.

Alegerea lui Johnson face parte dintr-o tendință politică ciudată care se manifestă în Europa și Statele Unite. Personaje mai ”colorate”, mai ieșite din tipic, care în discursul lor îmbrățișează și susțin populismul, sunt bine văzute și simpatizate. Discursul lor ”place”, chiar dacă nu este adevărat. Este plin de promisiuni frumoase, de cele mai multe ori neîndeplinite, sau dacă da, cu consecințe nefaste. Johnson face parte din marea familie a lui Trump, Salvini, Orban și alții. Așa cum am scris în titlu, Johnson este un brexitist pur și dur, iar noul său cabinet este înțesat de persoane care gândesc ca el. Este firesc, are nevoie de sprijinitori pentru politica sa. În primul său discurs în Camera Comunelor el a promis ”un viitor de aur” pentru britanici, ”recâștigarea măreției Marii Britanii”. Numai că britanicii cei mai raționali, analiștii politici și economici care se ocupă de multă vreme de diferitele variante ale Brexitului, sunt unanimi în părerea că un Brexit fără acord, acel ”no deal”, va avea cel puțin în prima etapă consecințe nefaste pentru Marea Britanie. Și după toate probabilitățile va fi ”no deal”. Mai târziu, când Marea Britanie va reuși să încheie acorduri separate cu fiecare din statele membre ale UE, se poate că lucrurile se vor mai ameliora, dar aceasta se va realiza pe termen lung.

Noul cabinet al Marii Britanii

Poziția neclintită a lui Johnson poate amenința chiar integritatea Marii Britanii. Premierul Scoției a avansat deja posibilitatea unui referendum legat de independența provinciei. Să nu uităm că Scoția a votat împotriva Brexit. Este delicată și relația dintre Irlanda de nord și Irlanda. Johnson și miniștrii lui resping soluția propusă Londrei de UE și acceptată de Theresa May, dar respinsă de trei ori de Camera Comunelor – menținerea unei zone de liber schimb la granița dintre cele două entități pentru a nu se întroduce obligativitatea controlului la frontieră. Deși această condiție era limitată în timp, urma să fie în vigoare doi ani și apoi să se renegociezed, brexitiștii ”duri” nici nu vor să audă, determinând prin poziția lor căderea guvernului May. Numai că, cel puțin deocamdată, Johnson nu a prezentat nicio altă soluție, iar 31 octombrie nu este departe.

În discursul său inaugural Johnson a promis renegocieri cu Uniunea Europeană, idee respinsă de la început de aceasta. Liderii UE au apreciat că acordul semnat cu Theresa May este singurul posibil și că nu vor schimba o iotă. În consecință, singura soluție este ”no deal”, ceea ce nu convine nici europenilor. Este posibil că în acest caz să se schimbe și statutul imigranților din UE care lucrează în Marea Britanie, drepturile lor, cele ale studenților străini care nu se vor mai bucura de acele împrumuturi foarte avantajoase pentru studii, care se rambursează după ce tinerii găsesc un loc de muncă cu un salariu rezonabil. După Brexit problema angajării străinilor va fi mult mai dificilă.

În ce măsură britancii sunt conștienți că prin preluarea de către Johnson a funcției de prim-ministru situația lor va fi mai dificilă? În primul rând trebuie să subliniem că în alegerea lui, poporul britanic nu a avut niciun cuvânt de spus. Totul a decurs în cadrul Partidului Conservator și al Parlamentului. În Marea Britanie singura consultare cu poporul o reprezintă alegerile, foarte rar referendumul și cum ele au fost câștigate de conservatori, fără Johnson, toate mișcările care au avut loc s-au desfășurat în ”sferele puterii”. Dar dacă ne uităm în urmă, la cariera politică a acestui fost ziarist, născut în SUA, care de-a lungul activității lui a avut confruntări cu multă lume, a făcut numeroase gafe și i-a plăcut să facă gesturi ”originale”, vedem că Johnson este agreat de britanici. A câștigat un loc în Parlament și a fost ales de două ori primar al Londrei. A gafat și atunci, a gafat și când a fost ministru de externe, fiind obligat să-și dea demisia. Dar de fiecare dată când s-a confruntat cu electoratul, a câștigat.

Cel puțin deocamdată britanicii nu protestează împotriva numirii lui. Să nu uităm, în urmă cu trei ani, peste 50 la sută dintre ei au ales ieșirea. Nu s-au făcut sondaje pentru a afla dacă lucrurile s-au schimbat – oricum potrivit analiștilor situația nu s-a schimbat în mare măsură. Este posibil ca cetățenii Marii Britanii să nu fie conștienți de viitorul care îi așteaptă în cazul soluției ”no deal”. Dar este posibil și că sentimentele lor antieuropene, caracterul lor insular, să fie mai puternice și să suporte în tăcere consecințele ”divorțului” de Europa.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

11 Comments

  • Tiberiu Georgescu commented on July 30, 2019 Reply

    Dincolo de tot ce se scrie si vorbește in toată lumea am eu o bănuială: ca Marea BRITANIE va rămâne totusi MARE spre buza umflată a celor-mai ales dinafara ei- și care doresc altceva:descompunerea Europei, bucată cu bucată…
    Să fim totuși optimiști.

  • Ivan G Klein commented on July 30, 2019 Reply

    Referindu-mă strict la Trump – accept numai partea „ personaj mai ”colorat”, mai ieșit din tipic “ ; restul frazei / paragrafului din articol se potrivește adversarilor lui din tabăra democrată .

  • Eva Grosz commented on July 28, 2019 Reply

    Când te uiți la poza lui arată ca un dirijor de jazz. Și cu Trump parcă seamănă ..or fi ceva rude…se agită tot ca și el.

  • Tiberiu Ezri commented on July 28, 2019 Reply

    Sper ca Dl. Boris Johnson va ramane in continuare, asa cum a declarat in trecut, un prieten al Israelui.

  • Stephan Benedict commented on July 28, 2019 Reply

    Draga Eva, tu nu tii seama de adevarata menire a Brexit-ului, de acum vreo 3 ani, cand poporul britanic a votat in masa directia pe care urmaresc s-o atinga. La ora actuala Europa nu mai este condusa intr-un sens bun, de vreme ce din ce in ce mai multe guverne de dreapta ajung la putere prin voturi populare. Europa de Vest a gresit fundamental incepand din 1962, cand fostul presedinte Charles De Gaule a facut un deal gresit, odata cu razboiul civil din Algeria, cand circa 1 milion de cetateni francezi care lucrau de zeci si zeci de ani in Algeria, folosind mana de lucru ieftina, au fost luati ostateci, facand interventia armatei franceze inutila, lucru care ar fi putut periclita viata tuturor. Ca “solutie” dl De Gaule a permis transferul a unui million de algerieni in Franta, contra eliberarii ostatecilor francezi. Acel gest a produs inceputul islamizarii Europei occidentale, care acum numara 20 de milioane. La ora actuala este prea tarziu de facut ceva, lucrurile fiind deja scapate de sub control. Singura cale de mentinere a identitatii nationale a statelor civilizate sunt guvernele de dreapta. Cine nu vede acest lucru inseamna ca are nevoie si acum, dupa aproape 60 de ani, de o pereche noua de ochelari politici. George Soros, care acum 30 de ani, la caderea comunismului in tarile Europei, a avut un scop pozitiv, prin creearea “societatilor deschise”, acum, la apropierea varstei de 90 greseste fundamental, incercand sa stearga granitele nationale ale tarilor Europei, incercand sa creieze un “melting pot”, netinand cont daca statele civilizate ale Europei sunt sau nu interesate de mentinerea identitatii lor nationale.

    • Veronica Rozenberg commented on July 29, 2019 Reply

      Desi nu ma pricep prea mult la politica, tin sa cred ca parerea dvs nu tine seama de schimbarile social-politice ale ultimelor decenii. O viziune eurocentrista
      (definitie: – tendinta de interpreta lumea in termeni europeni, sau anglo-americani – dupa dictionarul Merriam Webster) nu mai poate fi considerata valabila in secolul XXI, cu atat mai mult dupa fenomenul masiv de migratie care a avut loc in ultimi ani.
      In ceea ce priveste pastrarea caracterului national al statelor Europei, acest deziderat, pe care il pastreaza cu convingere Ungaria, de exemplu, nu cred ca ar putea ramane valabil sub o forma extinsa. De altfel si Israelul incearca s-o faca, din cu totul alte motive, dar daca ne gandim la acei peste un milion de persoane sosite dupa 1990 in Israel din fostele republici sovietice, ce procent dintre acestia avea o etnicitate evreiasca de 100%? Si Israelul nu s-a opus la venirea lor, din motive usor de inteles. Cred ca roata istoriei nu poate fi oprita, oricat de mare ar fi parerea de rau a unora, si riscul cu care tarile – cum le spuneti – civilizate – trebuie sa se confrunte.

      • Stephan Benedict commented on August 1, 2019 Reply

        Stimata doamna Rosenberg, parerile si raspunsul dvs. nu reflecta realitatile de pe teren. In loc sa analizati ce a avut loc, dvs va ascundeti in spatele lor, sub explicatia naiva ca eu nu tin cont de schimbarile ultimelor decenii. Dvs nu acceptati ca aceste schimbari au dus in cursul deceniilor la distrugerea Europei ca civilizatie. In loc sa acceptati ca eu pun degetul pe rana si spun adevarul gol golut, dvs va ascundeti in “schimbarile care au avut loc”, neadmitand greselile uriase facute de diverse guverne liberale in toate decadele de dupa razboi. Acuma, cand anumite guverne incearca sa refaca terenurile pierdute si sa indrepte situatiile create, dvs luati apararea situatiilor catastrofale de peste tot, pe motiv ca “asta-i marfa” si ca situatiile sociale si politice ale ultimelor decenii nu se mai pot schimba inapoi, in loc sa admiteti cu sinceritate ca acestea au dus la situatia catastrofala de acum.

        • Veronica Rozenberg commented on August 3, 2019 Reply

          A trecut cam mult timp si abia acum vad reactia dvs. Nu sunt de acord si nici nu cred ca este vorba de catastrofe. Cele pe care le prezentati dvs cu pesimism nu tin seama, dupa parerea mea de realitatile carora nu le putem intoarce spatele. Dvs considerati in secolul XXI, ca omenirea este Europa si USA, din pacate nu este asa, dupa ceea ce observ eu. Nu stiu daca e bine, sau daca e rau , dar nu vad in cele intamplate in ultimele decenii catastrofe si sfarsitul lumii. Cred ca exista un proces de resetare istoric care va duce si la rezolvarea a ceea ce numiti “catastrofe”.

          • Stephan Benedict commented on August 6, 2019 Reply

            Aberwas doamna! Dumneavoastra continuati sa inchideti ochii la realitatile noi de pe terenul Europei occidentale. Nu trebuie sa fii politician, ca sa observi schimbarile aduse de islamici. Poti fii si un simplu turist, ca sa observi schimbarile clare care au avut loc in ultimii 30 de ani si continua sa aibe loc si astazi. Cancelarul Germaniei Angela Merkel, a declarat in 2015, in plenul Bundestagului, ca Islamul a devenit in zilele noastre, o parte integranta a Germaniei. Daca refuzati sa acceptati aceste realitati, atunci dialogul nostru nu isi mai are niciun scop si trebuie intrerupt imediat! Deschiti-va doamna ochii, inainte de-a va exprima opinii total nefondate!

      • Ivan G Klein commented on August 2, 2019 Reply

        “De altfel si Israelul incearca s-o faca, din cu totul alte motive, dar daca ne gandim la acei peste un milion de persoane sosite dupa 1990 in Israel din fostele republici sovietice, ce procent dintre acestia avea o etnicitate evreiasca de 100%? Si Israelul nu s-a opus la venirea lor, din motive usor de inteles.”
        Israel nu s-a“opus” nici înainte de 1990 ( conform legii ) . Totuși o familie în care era măcar un bunic/ă e evreu are mai mult în comun cu Israel decît are o familie venită din Orientul Apropiat sau Africa cu X țară vest europeană în care a decis să emigreze . În plus , aliaua din fosta U.R.S.S. era în cvasitotalitate licențiată și a venit cu un anumit respect pentru muncă superior ( după părerea mea ) celui din Israel al acelor ani .- cred că lor li se datorează avîntul economic ce a urmat .

  • Iosub Ioji commented on July 28, 2019 Reply

    Nu mi-aș fi imaginat că Anglia va ieși din UE. A AVUT multe avantaje, mâna de lucru relativ ieftină dar și mulți laureați care au contribuit la bugetul Angliei. Vorbesc de romani. Numai în spitale lucrează 10 mii de medici! Nu mai vorbesc de asistente bine pregătite. Aproape toți vorbesc engleza fluent. Mulți romani care lucrează în sectorul IT și-au deschis firme în care lucrează și englezi. Chiar au fost comentarii ” adică cum, noi să lucram pentru romani?” Daca vor iesi din UE, cu consecințe asupra străinilor, vă dați seama de urmări? Eu, și alții da, dar Boris, nu? Nu cred. Și de asta zic, va fi schimbat asa cum și May a fost nevoita sa se retragă. Apoi, UE vrea armată proprie, de pe timpul când Anglia era parteneră. Cum va fi lumea fără această forță? Oare cine se bucură? Mai mulți. Nu spun cine, persoane importante.!
    Să avem răbdare, să fim cu un ochi deschis către evenimentele ce se derulează lângă noi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *