În 28 iulie 2012 era lansată în spaţiul virtual Revista Baabel, având la bord un singur articol: „Despre” – manifestul celor două fondatoare, Eva Galambos şi subsemnata (sau viceversa), care se încumetau să înfiinţeze o publicaţie, înfruntând inflaţia de reviste electronice din convingerea că cele scrise în Baabel aveau să-şi găsească ecou printre printre autori şi cititori. Acest demers nu ar fi avut sorţi de izbândă fără sprijinul substanţial al lui George Roth (între timp devenit autor în Baabel) – care ne-a pus la dispoziţie domeniul şi l-a găzduit în primii ani – şi al lui Vlad Cucereanu, cel care a realizat (pro bono) proiectul site-lui Baabel (în Joomla). În scurt timp am reuşit să adunăm în jurul nostru primii autori baabelieni, al căror număr a sporit an de an, la fel cum a crescut şi s-a extins şi aria cititorilor noştri.

O retrospectivă statistică (foarte aproximativă) ne indică faptul că la pornire, în decembrie 2012, în lume existau circa 697 de milioane de site-uri, în timp ce în 25 iulie 2019 la ora 22.00 erau 1,703,000,000 (dar de atunci numărul lor a mai sporit cu câteva zeci de mii). Se pare că doar 20% dintre aceste site-uri sunt active, adică vreo 700 de milioane, astfel încât poziţionarea noastră între primele 2 milioane nici nu este atât de dezamăgitoare pe cât ar părea!

Mai relevante mi se par datele furnizate în timp real de Statcounter, care ne indică exact care sunt articolele citite şi din care parte a lumii au fost accesate (direct sau prin Facebook, de pe desktop, tabletă sau telefonul mobil). Evoluţia graficului de audienţă este încurajatoare, în condiţiile în care Baabel este o publicaţie fără niciun scop lucrativ, la care toată lumea contribuie benevol, cu plăcere, atât autorii (a căror listă o găsiţi pe pagina principală la subsol şi pe partea a dreaptă a paginii fiecărui articol), cât şi cei doi profesionişti https://baabel.ro/2019/03/tandemul-cenusa-sau-baabel-extrema-urgenta/ care asigură sănătatea internetică a revistei.

Iată-ne ajunşi la cea de a şaptea aniversare, la care – din nefericire – nu mai pot lua parte trei dintre baabelienii cei mai prestigioşi. În această iarnă nemiloasă ne-au părăsit rând pe rând: Nicolae Kallós (nov. 1926 – dec. 2018), filosof şi profesor universitar https://baabel.ro/2014/07/curriculum-nicolae-kallos/, https://baabel.ro/2019/01/in-memoriam-miklos-nicolae-kallos-1926-2018/, Carol Lőwy care semna sub pseudonimul Dániel Károly (nov. 1925 – dec. 2018), medic pediatru şi scriitor, https://baabel.ro/2018/12/doctorul-carol-lowy-scriitorul-daniel-karoly-a-plecat-dintre-noi/ şi Andrei Banc (1938-2019), jurnalist de radio şi presă scrisă, https://baabel.ro/2014/07/curriculum-andrei-banc/, https://baabel.ro/2019/01/ramas-bun-prieten-drag-andrei-banc-1938-2019/. Nu au fost doar oameni erudiţi şi condeieri desăvârşiţi, ci şi persoane dragi, apropiate de mulţi dintre noi, a căror absenţă o vom simţi mereu. Fie-le memoria binecuvântată!

În cel de al şaptelea an de existenţă, comunitatea autorilor baabelieni a sporit. Unii dintre contributori, precum Dan Curean, Anca Ditroi, Rodica Eizikovits, Augustin Man, Anca Oltean, Zsolt Szabó şi Emese Vig au semnat (deocamdată) doar câte un articol şi îi aşteptăm să revină, în timp ce alţii ne-au trimis mai multe scrieri şi avem plăcerea să vi-i prezentăm:

ASHER SHAFRIR, doctor în lingvistică, profesor şi publicist. S-a născut la Braşov şi s-a stabilit în Israel la vârsta liceului. Şi-a dat bacalaureatul şi a urmat facultatea de litere în Israel, specializându-se în studiul lingvisticii ebraice și semitice, inclusiv arabă și islam. După absolvire a fost profesor de liceu, asistent universitar la Universitatea din Tel Aviv şi o perioadă inspector în ministerul educaţiei. Şi-a susţinut doctoratul în domeniul sociolingvisticii şi a predat la universităţi din Israel şi alte ţări. A fost colaborator la radioul israelian şi la mai multe periodice din Israel, România şi alte ţări.

MAGDA MIHĂILESCU

Absolventă a Facultăţii de Filosofie, Secţia Ziaristică, de la Universitatea din Bucureşti. Este critic de film, membră a Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) şi a FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique). A semnat articole de critică cinematografică începând din 1964 până în 1982, la revista Flacăra şi ziarul Informaţia Bucureştiului. După o pauză de 8 ani, impusă de regimul comunist, a revenit în presă, scriind articole de specialitate pentru Adevărul şi Gândul. Este autoarea mai multor cărţi despre personalităţi de marcă aie filmului şi membră în numeroase jurii ale festivalurilor de film din ţară şi din străinătate. Este invitata festivalurilor de film de la Cannes, Veneția, Montreal, Clermont-Ferrand, New York, Valladolid, Torino, Salonic, Cairo, Dubai, Karlovy Vary şi laureata a mai multor premii de specialitate din ţară şi a Premiului Clubului Presei Franceze.

VERONICA ROZENBERG

Dr. Veronica Rozenberg s-a născut la Bucureşti, unde a urmat liceul şi Facultatea de matematică a Universităţii Bucureşti. În septembrie 1975 a emigrat în Israel unde s-a adaptat condiţiilor noi de viaţă, a urmat studii în calculatoare şi a lucrat mulţi ani în IT. Şi-a luat doctoratul la Universitatea din Haifa, cu  tezaProcesele economice ale funcţionarilor evrei din Comerţul Exterior 1960-1960. Lucrarea reprezintă închiderea unui cerc al vieţii  şi un omagiu adus părinţilor ei. În prezent se ocupă pregătirea Cărţii Negre a Comerţului Exterior din România, pe baza însemnărilor lăsate de tatăl ei, Adalbert Rosinger, unul dintre întemeietorii acestui domeniu.

IRINA AIRINEI

Absolventă de filologie, Universitatea Bucureşti, şefă de promoţie, doctor în filologie al Universităţii Bucureşti, master în cultură şi civilizaţie iudaică. Jurnalistă la Radio România Cultural, Antena 1, AGERPRES, Cronica Română, CLIPA, Contemporanul, corespondent la Gazeta Românească din Tel Aviv, colaborare cu TVR  (Redacţia Alte Minorităţi). Autoarea mai multor volume, laureata a mai multor premii, printre care şi cel al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română.

GYÖRGY SZÉKELY-SEBESTYÉN

Istoric de artă, absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A lucrat mai întâi la Muzeul de Artă din Cluj, iar după o bursă de cercetare Fulbright la New York University (2006/2007) şi-a deschis propria galerie în Cluj https://galeriaquadro.ro/. Domeniile sale de interes sunt arta modernă şi contemporană din România, precum şi modul în care arta contribuie la maturizarea şi diversificarea societăţii actuale din ţară.

CSABA T. SZABÓ

Născut în 1987, la Satu Mare, istoric – specialist în istoria antică, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai şi a urmat studii doctorale la Pécs, Roma și Erfurt, unde a obţinut titlul de doctor în istorie. Trăind o perioadă în străinătate a avut prilejul să cunoască naţionalităţi, religii şi culturi diferite, ceea ce l-a ajutat să cunoască realităţile din afară şi diferenţele faţă de cea internă. A revenit în ţară în 2016 şi din 2018 este asistent la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Este autorul a cinci cărţi şi peste 40 de lucrări ştiinţifice şi de aproape 10 ani se străduieşte să transmită marelui public rezultatele cercetărilor din domeniul istoriei antice şi arheologiei.

EVA GROSZ

Născută la Lugoj, în familia unui medic supravieţuitor al lagărelor din Transnistria, a absolvit facultatea de medicină din Târgu Mureş şi s-a stabilit în Israel, unde a profesat ca stomatolog. A fost mai întâi cititoare a revistei, dar de curând s-a alăturat autorilor ei.

TORT ANIVERSAR de TOP

La împlinirea celor 7 ani de acasă…în Baabel doresc să-i îmbii pe baabelienii autori şi cititori să savureze câte o felie virtuală dintr-un tort care a întrunit un număr record de accesări la nivelul rubricii Bucătăria din Baabel, fiind unul dintre cele mai citite articole din toate timpurile…baabeliene. Este tortul bunicii Evei Galambos: Trunchi de copac ( https://baabel.ro/2014/01/eva-galambos-trunchi-de-copac-tortul-bunicii-mele/ ).

Mai jos am să prezint doar reţeta, dar îi invit pe doritori să citească şi povestea acestui tort de …top.

Blatul: 8 ouă, 8 linguri de zahăr, 8 linguri de făină, 100 g nucă măcinată. Se freacă gălbenuşul cu zahărul până se albeşte compoziţia. Se adaugă treptat făina şi nucile şi la urmă albuşurile bătute spumă. Se toarnă compoziţia într-o tavă dreptunghiulară mare şi se coace.

Crema: 250 g unt, 250 g zahăr, 4 ouă, vanilie, 50 g cacao. Se bat ouăle cu zahărul pe aburi. Untul se freacă spumă şi se adaugă ouăle reci în unt. Se împarte crema în două, iar într-o jumătate se pune cacao.

Nuci pralinate: se caramelizează 150 g zahăr la care se adaugă 150 g nuci. După ce se răceşte, se sfărâmă cu piuliţa sau cu maşina de tocat nuci. Se amestecă cu restul de cremă de ou.

Se scoate blatul din tavă, se pune pe un şervet umed, se unge cu cremă cu nuci şi se rulează. Se îmbracă în cremă de ciocolată. Ca să ia forma unui trunchi de copac se taie marginile (nu prea mari) şi se pun sub formă de cioturi (o parte oblică sub formă de ciot şi o parte dreaptă sub formă de buturugă). Tortul se asamblează pe un platou alb. După ce a stat puţin la rece se haşurează cu furculiţa, dându-i forma scoarţei de copac. Pe platou se pun ciupercuţe şi crengute de asparagus, ciupercuţele confecţionate fie din marţipan, fie din bezea unsă cu peltea de vişine.

Poftă bună şi La mulţi, mulţi ani!

Andrea Ghiţă