Din nou „Între Prieteni”. A VIII-a întâlnire dintre armenii şi evreii din Gherla şi Cluj

Relatez pentru a opta oară despre un eveniment care a prins contur în 2011, graţie unei întâlniri faste, sub semnul lui Kristóf Szongott (1843-1907) –  cărturar armean şi istoric al Metropolei Armene (Armenopolisul de odinioară, Gherla actuală) – mijlocite de către Mircea Tivadar (1957-2018), un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti. Protagoniştii întâlnirii au fost Ioan Esztegár, preşedintele UAR sucursala Transilvania, Gherla, şi subsemnata, în calitate de traducător al operei lui Kristóf Szongott şi membră în conducerea Comunităţii Evreilor Cluj. Din discuţiile purtate în mai multe rânduri am conchis amândoi că cele două comunităţi – armeană şi evreiască – astăzi mult reduse numeric, dar cu un trecut foarte important pentru economia şi cultura Transilvaniei, din ultimii 300 de ani, au foarte multe trăsături comune care le înlesnesc apropierea,  dar şi multe caracteristici specifice care ar merita cunoscute reciproc.

Atât evreii, cât şi armenii sunt popoare pioase, cu o civilizaţie şi glorie străveche, nevoite să-şi părăsească patria strămoşească şi să trăiască în diaspora. Au pribegit prin lumea largă, găsindu-şi adăpost vremelnic printre alte neamuri, la a căror prosperitate economică au contribuit prin meşteşuguri şi negoţ, dar au fost nevoiţi să-şi continue bejenia, din cauza prigoanei. Atât armenii, cât şi evreii au avut de îndurat pogromuri şi masacre şi apoi cumplitele genocide din veacul XX: Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea). Atât armenii, cât şi evreii au tânjit după un cămin naţional şi mulţi dintre ei s-au stabilit în patriile vechi-noi: Armenia şi Israel, punând umărul la dezvoltarea lor. Majoritatea armenilor şi evreilor transilvăneni nu ştiu să vorbească ( să scrie şi să citească în limbile ţărilor lor strămoşeşti) dar se străduiesc să cânte măcar cântece cu versuri în armeană şi ebraică. Majoritatea evreilor şi armenilor transilvăneni cunosc atât limba maghiară, cât şi cea română, trăind simultan în ambele culturi.

În acelaşi timp, armenii cunosc puţin despre cultura şi tradiţia evreiască, după cum nici evreii nu ştiu aproape nimic despre cultura şi tradiţia armenească. Acestea ar fi aspectele inedite pe care ni le putem oferi reciproc. Ideea a fost îmbrăţişată de Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj, şi Azaduhi Varduca Horenian, preşedinta de atunci a Uniunii Armenilor din România, sucursala Cluj.

Cei trei preşedinţi: de la dreapta la stânga: Ioan Esztegár, preşedintele UAR Gherla, Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj, Karen Attila Sebesi, preşedinte UAR Cluj

Prima ediţie „Între prieteni” a fost găzduită de Comunitatea Evreilor Cluj şi a avut loc la Restaurantul Ritual Evreiesc. Fiecare comunitate a venit cu formaţiile artistice proprii şi armenii au fost trataţi cu bunătăţi tradiţionale evreieşti. Lumea s-a simţit atât de bine încât în următorul an, 2012, evreii clujeni au fost oaspeţii armenilor din Gherla. Oraşul Armenesc s-a dovedit un amfitrion extraordinar, musafirii clujeni fiind întâmpinaţi de primarul localităţii, spectacolul a avut loc pe scena Casei de cultură municipale, iar gospodinele armence au omenit oaspeţii cu savuroase specialităţi exotice.

Casa Tranzit s-a umplut de lume

Ediţiile următoare au avut loc alternativ la Cluj şi la Gherla, în locaţii publice, adunând un număr mare de spectatori, clujeni şi gherleni. De două ori, din motive obiective care au pretins prezenţa unor formaţii la diferite turnee şi festivaluri, am fost nevoiţi să amânăm evenimentul, astfel încât în februarie 2020 a avut loc „doar” ediţia a opta a întâlnirii „Între Prieteni” şi nu cea de a zecea cum ar fi ieşit din socoteli.

Întâlnirea despre care vă relatez a avut loc în 9 februarie, chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu Bişvat) şi a fost găzduită în Casa Tranzit din Cluj, amfitrioană fiind Comunitatea Evreilor din Cluj. Armenii oaspeţi, evreii gazde, dar şi mulţi dintre clujenii care au sosit la eveniment, s-au salutat cu zâmbete largi, s-au îmbrăţişat şi au discutat ca…între prieteni vechi.  

Fructe de Tu Bişvat
Corul Armenopolis din Gherla, dirijor Árpád Molnár

Formaţiile artistice au venit cu noutăţi atât în componenţă, cât şi în repertoriu. Câteva dansatoare de la Hayakhaghak s-au măritat şi au fost înlocuite cu începătoare sfioase, Corul Armenopolis a primit întăriri prin absorbţia unor membri ai Corului Romano-Catolic din Gherla, în timp ce mezinele Kasabian s-au alăturat surorilor lor mai mari, alcătuind un grup muzical familial de nota zece.

Formaţia klezmer Mazel Tov, dirijor prof. Vasile Socea, solistă Sulamita Socea

Formaţia Mazel Tov a inclus în program melodii inedite, unele specifice de Tu Bişvat, iar Corul Şira Hadaşa a strălucit mai ales prin soliştii care au interpretat melodii religioase şi arii din creaţia unor compozitori evrei de musical.

Corul Şira Hadaşa, dirijor ptof. Ecaterina Halmos

Programul a început cu evocarea lui Azaduhi Varduca-Horenian (septembrie 1940-februarie 2020), cea care a condus timp de două decenii, cu multă energie şi suflet, sucursala Cluj a Uniunii Armenilor din România. A fost proiectat un grupaj de materiale video care a creionat portretul îndrăgitei profesoare de chimie şi apreciatei pictoriţe, ale cărei acuarele sensibile, cu un univers cromatic original, sunt pătrunse de spiritul moştenirii armeneşti.

Un alt film de câteva minute a prezentat semnificaţia şi tradiţiile sărbătorii Tu Bişvat (Anul Nou al Pomilor) şi obiceiurile legate de ea.

Formaţia de dansuri Hayakgaghak, Gherla

Programul artistic bogat şi divers, în care cântecele armeneşti au alternat cu cele evreieşti, melodiile klezmer, cu cele armeneşti şi s-a încheiat cu exoticele şi freneticele dansuri armeneşti,  a smuls ropote de aplauze.

Start la degustare!

Apoi toată suflarea armenească şi evreiască, precum şi clujenii „neafiliaţi”  s-au înfruptat din mâncărurile tradiţionale evreieşti, dulciurile specifice armeneşti şi fructele caracteristice de Tu Bişvat. Toată lumea a fost mulţumită, s-a tăifăsuit şi s-a pus la cale ediţia viitoare care va avea loc la Gherla şi – potrivit unui plan îndrăzneţ al preşedintelui armenilor gherleni – va extinde această întâlnire pe plan naţional.

Abia aştept să relatez despre ediţia viitoare!

Foto: Robert Schwartz, Anna Steib

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • Tiberiu Ezri commented on February 21, 2020 Reply

    Interesant si important! Intr-adevar sunt multe lucruri comune celor doua popoare, inclusiv Holocaustul poporului armean nerecunoscut de cei care sunt responsabili de el si din pacate nici de Israel din motive de diplomatie politica.
    Succes si la intalnirile viitoare!

  • Eva Grosz commented on February 20, 2020 Reply

    Iată ceva ,care ar fi bine de inițiat și în Israel.
    Am văzut videoclipul de pe facebook. Toată cinstea !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *