Gripa spaniolă

Actualmente lumea este frământată de pandemia corona, care pare a fi cea mai gravă după “gripa spaniolă” din 1918-1919. Aceasta din urmă a lovit lumea în două valuri, primul în vara anului 1918, iar al doilea în toamna aceluiași an, cauzând cea mai mare parte a mortalității. Din fericire până acum, și sperăm că așa va fi rămâne în continuare, mortalitatea de corona este mult mai scăzută comparativ cu gripa din 1918, în care au murit între 40 și 50 de milioane de oameni. O treime a populației lumii (500 de milioane de oameni) a fost infectată. O mare deosebire între pandemia de atunci și cea actuală, în afară de faptul că au la origine virusuri diferite, este mortalitatea cu preponderență la vârsta de 20-40 de ani, față de corona, care omoară mai ales oameni trecuți de 60 de ani

Din cauza lipsei unui vaccin, precum și a antibioticelor pentru tratamentul infecțiilor secundare, tratamentul gripei spaniole s-a limitat la carantină, păstrarea igienei personale, măști de față, dezinfectanți și interzicerea întrunirilor publice. Totuși măsurile de protecție nu au fost respectate în mod absolut, printre altele din cauza mijloacelor de comunicare în masă, care erau abia în scutece. Cam aceleași mijloace de protecție avem și pentru bolnavii de corona, doar că între timp avem și antibiotice.

Mulți s-au întrebat care a fost cauza pandemiei catastrofale din 1918-1919. Cauza directă a fost virusul avian (transmis de la păsări), influenza virus H1N1. Mulți scriu despre propagarea pandemiei în diferitele colțuri ale lumii prin vapoare (aviația era încă la începuturi). Alții asociază răspândirea bolii cu condițiile sanitare proaste și cu mizeria care a urmat Primului Război Mondial. Foametea a contribuit și ea la mortalitate. De fapt primele victime au fost soldații.

Într-o analiză a cauzelor care au favorizat gravitatea pandemiei din 1918 în orașul Bergen din Norvegia, Mamelund a constatat, deloc surprinzător, că persoanele cu statut socio-economic precar și familiile care aveau locuințe mici, erau cei mai afectați. Totuși nu este clar de ce oamenii mai bogați au fost mai afectați în al doilea val (dar nu ca mortalitate).

Ziarele din Bergen au propovăduit igiena personală, spălarea frecventă a mâinilor și curățenia caselor. Din studii reiese că oamenii care nu aveau cameră de baie în apartament au fost mai afectați de boală.

Tradiția japoneză de a se spăla pe mâini înainte de a intra în casă a contribuit probabil la o mortalitate mai scăzută în această țară, însă nu este clar dacă spălarea rituală a mâinilor la evrei a contribuit la un număr mai scăzut de victime printre evrei.

Cea mai importantă lecție a pandemiei din 1918 este necesitatea ca atât guvernele cât și media să spună adevărul. Aceasta ajută la organizarea luptei contra pandemiei și întărește încrederea publicului în conducători și în echipele medicale.

Obsesia lui Howard Hughes

Vă veți întreba ce legătură au toate astea cu Howard Hughes – veți înțelege imediat.

Howard Hughes (1905-1976) a fost un geniu polivalent și excentric: inginer, constructor și pilot de avioane, producător de filme, om de afaceri miliardar și filantrop, care a donat multe milioane de dolari cercetării în medicină. Viața lui plină de peripeții a stat la baza filmului The aviator, în care Leonardo DiCaprio joacă rolul lui Howard Hughes.

Howard Hughes suferea de o boală obsesivă-compulsivă (OCD), care s-a agravat cu vârsta. Probabil că o avea de la mama lui, care încă de mic îl controla zilnic dacă nu cumva este bolnav. La el principala manifestare a bolii era frica de microbi și obsesia că s-ar putea infecta de la alții. Pe musafiri și pe soția lui îi obliga să se spele și după ce oaspeții plecau, Howard Hughes își ardea hainele, de teamă că ar putea fi infectate. Dormea gol în cada de baie, convins fiind că acela era locul cel mai steril din casă.

Greșeala lui fundamentală era însă faptul că ăși neglija igiena personală, concentrându-se numai pe a celor din jur – nu se tundea și nu se bărbierea cu lunile și nu își tăia unghiile.

Howard Hughes a murit la vârsta de 71 de ani de insuficiență cardiacă.

Așadar, neglijarea igienei personale este o greșeală care contribuie la transmiterea bolilor infecțioase.

Igiena măinilor

O deosebită importanță pentru prevenirea bolilor infecțioase o are igiena mâinilor. Așa cum am mai spus, este probabil că în pademia catastrofală din 1918 spălatul mâinilor cu apă și săpun a ajutat la prevenirea sau ameliorarea bolii.

Până în ultimii ani personalul medical israelian (dar și cel din alte țări) nu excela înigiena mâinilor

Îmi amintesc de vizita pe care am făcut-o în 1993 la un spital cunoscut din Londra. Medicul specialist a intrat în sala de operație în haine de stradă și a încercat cel puțin de cinci ori să facă bolnavului o infuzie intravenoasă, fără să se spele pe mâini și fără mănuși…

Prin 2010 a început în Israel pregătirea și controlul spitalelor după sistemul american JCI (Joint Commission Internațional) Accreditation.

Am învățat cu toții importanța celor cinci faze ale igienei mâinilor personalului medical și a publicului în general.

Cele cinci momente de igienă a mâinilor recomandate de OMS cadrelor medicale

Cele cinci momente de igienă a mâinilor acasă la fiecare

Mulți vânzători de alimente și chiar personal medical crede că mănușile previn transmiterea infecțiilor. Greșit! Mănușile previn numai transmiterea murdăriei, ele au pori prin care pot trece bacterii și virusuri! Transmiterea infecțiilor poate fi prevenită numai prin spălatul mâinilor cu apă și săpun sau dezinfectarea lor cu alcool înainte de a pune mănușile!

Iată cele cinci faze ale procesului de igienă a mâinilor:

1. Udați-vă mâinile cu apă curgătoare, caldă sau rece, opriți apa si săpuniți-vă.
2. Săpuniți mâinile până ies clăbuci. Săpuniți-vă pe amândouă fețe ale mâinilor, între degete și sub unghii.
3. Frecați-vă mâinile cel puțin 20 de secunde (recomandarea CDC – Center for Disease Control american – https://www.cdc.gov/) Nu e nevoie să vă uitați la ceas ci doar să fredonați de două ori cântecul “Happy Birthday” de la început până la sfârșit.
4. Clătiți-vă mâinile cu apă curată curgătoare.
5. Uscați-vă mâinile cu un prosop curat.

Odată cu apariția pandemiei de corona, ministerul sănătății israeliene, bazat pe instrucțiunile organizației mondiale a sănătății OMS, a crescut timpul de spălare a mâinilor de la 20 de secunde la 60 și nu prea înțeleg de ce. În timpul unei singure anestezii, anestezistul atinge bolnavul și obiectele din jur de cca. 150 de ori. Dacă de fiecare dată s-ar spăla pe mâini un minut, așa cum se cere, și având cinci anestezii pe zi, un anestezist ar trebui să petreacă cca. 13 ore pe zi numai spălându-se pe mâini. Imposibil!!!

Atunci cum să procedăm? Ca de obicei este înțelept să alegem calea de mijloc – aurea mediocritas – să folosim judecata, bunul simț, dar să respectăm și instrucțiunile.

Ce putem învăța de la această pandemie după ce ea se va termina?

Experiența mea personală (și nu numai ea) m-a învățat că după o perioadă critică, în care suntem obligați la un anumit comportment dictat de situație, oamenii au tendința de a reveni la vechile lor obiceiuri, fie ele corecte sau nu. Acest lucru l-am observat și după controlul JCI: cu timpul vigilența oamenilor a scăzut. 

Și atunci care este soluția? Ce am învățat din controale și mai ales din epidemia actuală în privința igienei personale?

Soluția în care cred eu este educația: să ne însușim obiceiurile corecte încă de la o vârstă fragedă.

Doresc sănătate tuturor!

Tiberiu Ezri

Referinţe

https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/1918-pandemic-h1n1.html

Malcolm Gladwell. The Deadliest Virus Ever Known The New Yorker September 22, 1997.

Svenn‐Erik Mamelund. 1918 pandemic morbidity: The first wave hits the poor, the second wave hits the rich. Influenza Other Respir Viruses. 2018 May; 12(3): 307–313.

Kirsty R. Short,Katherine Kedzierska,Carolien E. van de Sandt Back to the Future: Lessons Learned From the 1918 Influenza Pandemic. Front Cell Infect Microbiol. 2018; 8: 343.

https://en.wikipedia.org/wiki/Howard_Hughes

https://www.jointcommissioninternational.org/about-jci/

https://www.apă.org/ Dittmann M. American Psychological Association ץHughes’s germ phobia revealed în psychological autopsy July/August 2005, Vol 36, No. 7. Page 102.

Riutort KT, Brull SJ, Prielipp RC. Hand hygiene and relearning lessons from the past. Anesth Analg. 2019;129:1446–9.