Amintiri despre sărbătoarea de Yom Haaţmaut şi nu numai

Încă din fragedă copilărie pentru mine Israelul a reprezentat un tărâm îndepărtat, despre care bunicii povesteau mai ales la sărbători. Poveştile s-au înteţit în anii când emigrarea evreilor spre acele tărâmuri a luat o oarecare amploare (nu discutăm cum şi de ce ) şi chiar şi rude apropiate au urmat această cale.  Drept urmare, au ajuns la noi unele informaţii, nu prea multe şi nici prea detaliate, despre cum este în acea ţară, întrucât nu prea era permisă corespondenţa cu cei de acolo.

Date concrete, la vremea când trecusem deja de adolescenţă, am avut când a venit în vizită la noi o mătuşă a mamei, împreună cu soţul ei şi, mai apoi, când i s-a permis mamei mele să-şi viziteze, în două rânduri, fratele şi sora, emigraţi de câţiva ani.

           Au urmat evenimentele din 1989 care au adus şi libertatea de mişcare, întrezărindu-se realizarea dorinţei de a vedea locurile mult visate şi de a ne revedea neamurile,  dar o serie de alte motive (financiare în primul rând ) ne-au ţinut pe loc.

           În sfârşit, în 1996, am păşit, împreună cu soţul meu, pe pământul «ţării înfloritoare, născută din nisip şi stele», cum spune unul din cântecele pe care formaţia noastră klezmer îl are în repertoriu. 

         Copiii noştri au avut bucuria, cu un an înaintea noastră, să participe la o excursie organizată de Sochnut în Ereţ Israel, excursie care a lăsat o puternică impresie asupra lor.  În prezent, ei trăiesc acolo.

         Cuvintele sunt sărace ca să exprime încântarea şi plăcerea care ne-au însoţit pe întreaga perioadă a şederii noastre acolo, copleşiti de bucuria revederii rudelor şi prietenilor şi de admiraţia pentru minunatele realizări care ne înconjurau la tot pasul.

          Au urmat şi alte călătorii, cu alte prilejuri, cu scop bine definit, dar pentru că bate la uşă Ziua Independenţei Statului Israel, Yom Haatzmaut, v-aş împărtăşi, în câteva cuvinte, cum am petrecut această zi în 2003, când s-a nimerit să fiu la fiica mea cu ocazia sărbătorii.

Alături de primele două nepoţele

          După ziua anterioară tristă şi solemnă de comemorare a eroilor căzuţi în luptele pentru libertatea Israelului ( Yom Hazikaron), dimineaţa însorită de primăvară prevestea o zi veselă, plină de bucurie. Ne-am îmbarcat cu toţii în maşină, întreaga familie, împreună cu motanul Filip care, stresat fiind de situaţie, şi-a amprentat gheruţele pe spatele meu, şi am pornit de la Haifa spre Tzur Yigal, localitate (enclavă) situată în zona Cisiordaniei, unde locuia familia unei verişoare care ne-a invitat la ei la al ha eş (grătar ) sărbătoarea fiind aşadar, momentul propice de a ieşi la un grătar cu familia şi prietenii.

         De-a-lungul călătoriei pe drumul deloc aglomerat, dat fiind zona prin care ne deplasam, am simţit o uşoară crispare a celui de la volan şi am răsuflat uşuraţi când am ajuns la bariera de la intrarea în satul înconjurat de sârmă ghimpată.  Am aflat că dincolo de acea sârmă ghimpată este teritoriu palestinian.  Am avut o senzaţie ciudată văzându-i pe cei de acolo sărbătorind plini de veselie, aparent fără griji, ignorând vecinătatea, ospătându-se pe terasele din faţa caselor cochete, înşirate de o parte şi alta a străzii, înconjurate de flori multicolore.

         Rudele  noastre  stăteau într-o casă plasată în mijlocul unei curţi mari, ceea ce a permis pregătirea mult aşteptatului grătar în aer liber şi întinderea mesei pentru cele circa 14 persoane adunate la chermeza care s-a dovedit o petrecere foarte reuşită, spre încântarea tuturor.

          După ce am petrecut o zi minunată în compania deosebit de plăcută a familiei extinse, am pornit înapoi spre casă, ca să ieşim din zonă înainte de lăsarea serii şi focurile de artificii care încheiau ziua le-am admirat din faţa casei din Haifa.

Anul acesta vom fi doar cu gândul alături de rudele şi prietenii de aproape sau de departe şi ne vom aminti de sărbători petrecute împreună. Şi, pentru că este vorba de amintiri, aduc în faţa d-voastră un fragment din programul prezentat în 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenţei Statului Israel, de către formaţia klezmer Mazel Tov a Comunităţii Evreilor din Cluj, program ce s-a desfăşurat la Carrefour, în mall-ul de la VIVO Cluj. Am cântat despre ţara unde curge lapte şi miere Eretz, am interpretat binecunoscutele versuri-rugăciune ale Hannei Szenes: Eli, Eli, dar şi mulţumirile adresate divinităţii: Toda, pe lângă Tumbalalaica, Mitzva Gedola, piesa instrumentală klezmer: Oy, tate, suita instrumentală Klezmer Mazurka & Israeli Mazurka & Mazurka Kontra şi Mi Haish & Al Shlosha Dvarim & Baruch Eloheinu & Ki hem Chaieinu; bineînţeles, n-au putut lipsi nici Heveinu Shalom & Hava Nagila, care au determinat publicul să pornească la dans.

https://www.facebook.com/725440737493248/videos/1636696339701012/UzpfSTcyNTQ0MDczNzQ5MzI0ODoxNjM2NzExNTc5Njk5NDg4/

Urmând sfatul unei persoane căreia îi port un deosebit respect,  supravieţuitor al Holocaustului, care m-a îndemnat să las modestia la o parte şi, de câte ori se iveşte prilejul, să subliniez strădania formaţiei Mazel Tov care, prin activitatea sa neobosită, oferă lumii plăcerea de a se bucura de frumuseţea acestui tezaur al muzicii evreieşti pe care nu-l lasă să piară în uitare, adaug şiragului de faţă al amintirilor un fragment din programul prezentat de klezmerii clujeni la Braşov în mai 2015.   

Peste mai puţin de o lună, urmează în calendar sărbătorirea Zilei Ierusalimului şi în mai 2015 acesta a fost evenimentul cu prilejul căruia formaţia klezmer Mazel Tov a fost invitată la Braşov, pentru a sărbători împreună cu cei de acolo şi prin muzică, spre marea încântare a tuturor participanţilor.  Spectacolul axat pe această temă, ca de altfel toate ieşirile la rampă ale formaţiei, a fost un real succes, care s-a bucurat de aprecierea din plin a participanţilor la sărbătoare. Publicul plin de entuziasm s-a integrat perfect, fredonând de multe ori alături de noi unele din cântecele  bine cunoscute din program, iar aplauzele călduroase care au răsunat în minunata sinagogă braşoveană Beith Israel au răsplătit pe deplin efortul klezmerilor.  

După o suită klezmer care a deschis programul, a urmat psalmul care preamăreşte acest minunat centru al lumii: De te voi uita, Ierusalime, uitată fie-mi dreapta şi limba să-mi rămână lipită de cerul gurii de nu te voi aşeza mereu în fruntea bucuriilor mele (Im Eshkachech Yirushalaim). Tot cu referire la Ierusalim au fost şi versurile Yirushalaim-ir hakodesh din cântecul Ciri-Biri, precum şi piesa Od yishama din suita instrumentală Ko amar & Od yishama & Ashira lashem.

Iată şi în detaliu  întreg  programul prezentat:                                                                                                                                                                     Suită  instrumentală:  Klezmer  mazurka & Israeli mazurka & Mazurka kontra

  1. Im eshkachech Yerushalaim – vocal  ivrit
  2. Ciri Biri – vocal idiş
  3. Suită instrumentală: Freylăchs & Cântec hasidic & Famous sher
  4. Ershter, als – vocal idiş
  5. Yossel – vocal idiş
  6. Suită  instrumentală: Mi haish & Al shlosha dvarim & Baruch  Eloheinu & Ki hem chayenu
  7. Shabat Candles – vocal idiş
  8. Szól a kakas & Shnirălă perălă – vocal maghiar, ivrit & idiş
  9. Suită instrumental: Koketka polka & Polish polka
  10. Zingarella – vocal ivrit
  11. Suită instrumentală: Klezmer & Hasid tantz
  12. Main tates clarinet – vocal idiş
  13. Zingt af yidish – vocal idiş
  14. Suită instrumentală: Ko amar & Od yishama & Ashira laShem
  15. Rabi Elimelech & Sha, shtil & Az der Rebe tantzt – potpuriu vocal idiş
  16. Suită instrumentală: Sher & Freylăch zain & Sherălă

FINAL: Hine ma tov & Am Israel chai & Eretz & Oseh shalom & Heveinu  shalom. Acest final de spectacol a rezumat totul: Ce bine e să fim toţi împreună, Poporul Israel trăieşte, Să fie pace, precum în cer aşa şi pe pământ şi Aducem pacea cu noi.

Şi, prin aceste cuvinte, ca o concluzie, îmi exprim dorinţa de a putea să ieşim din nou în lume, sănătoşi şi să ne bucurăm de fiecare clipă petrecută împreună.

Sulamita Socea

aprilie 2020

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

3 Comments

  • iuliana socea commented on May 3, 2020 Reply

    Găsiţi acest cântec ( şi altele) şi în interpretarea formaţiei noatre pe youtube , la “MAZEL TOV Cluj România ” sau pe pagina “MAZEL TOV” de pe facebook

    • Grosz Eva commented on May 3, 2020 Reply

      Mulțumesc ! Și Mazel Tov !

  • Eva Grosz commented on May 1, 2020 Reply

    Mulțumim pentru dragostea cu care descrieți vizita în Israel .Eu iubesc foarte mult kleizemerimurile. Sunt multe formații aici în țară și odată pe an e un festival de kleizemer în orașul Tzfat. Mie îmi place din toate cel mai mult cântecul Balalaica și Szól a Kakas már , care era cântat pe când trăiam în Timișoara de vocea frumoasă a Rabinului Neumann :Szól a kakas már
    Szól a kakas már
    Majd megvirrad már
    Zöld erdőben, sík mezőben
    sétál egy madár.
    Zöld erdőben, sík mezőben
    sétál egy madár.

    Micsoda madár?
    Micsoda madár?!
    Sárga lába, kék a szárnya
    Engem odavár.
    Sárga lába, kék a szárnya
    Engem odavár.

    Várj, madár, várj
    Te csak mindig várj
    Ha az Isten néked rendelt
    Tiéd leszek már.
    Ha az Isten néked rendelt
    Tiéd leszek már.

    Mikor lesz az már?
    Mikor lesz az már?!
    Jibbone hamikdos ir Cijon tömale
    Akkor lesz az már.
    Jibbone hamikdos ir Cijon tömale
    Akkor lesz az már.

    Szól a kakas már
    Majd megvirrad már
    Zöld erdőben, sík mezőben
    sétál egy madár.
    Zöld erdőben, sík mezőben
    sétál egy madár.

    Micsoda madár,
    Micsoda madár
    Sárga lába, kék a szárnya
    Engem odavár.
    Sárga lába, kék a szárnya
    Engem odavár.

    Várj, madár, várj
    Te csak mindig várj
    Ha az Isten néked rendelt
    Tiéd leszek már.
    Ha az Isten néked rendelt
    Tiéd leszek már.
    Cântecul acesta este un adevărat simbol al diasporei evreiești din Timișoara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *