Undo

Pe vremea liceului, aflată într-o tabără la munte, am întâlnit o ghicitoare. Ne plimbam cu o prietenă şi femeia oacheşă – îmbrăcată în straie ţigăneşti tradiţionale, cu tot dichisul: fustă şi basma înflorată şi cercei mari de aur – ne-a întrebat dacă am vrea să ne ghicească viitorul. Care adolescentă putea rezista unei astfel de ispite, mai ales dacă ne costa doar câţiva lei?! Ne-am aşezat în iarbă, pe marginea drumului, ghicitoarea a scos de sub fustele înfoiate un pachet de cărţi „ungureşti” soioase şi spălăcite şi m-a rugat să scot una dintre ele, apoi le-a amestecat, m-a mai pus să scot o carte (sau mai multe?)… Nu mai ţin minte, însă îmi amintesc foarte bine că înainte de a se apuca de ghicit, mi-a spus: „Domnişorică, te văd cam pripită!”. Mă „ghicise” după gesturi.

Nu-mi dau seama dacă s-au împlinit cele prezise de ghicitoare pentru că erau generalităţi ambigue şi nu a răspuns univoc nici măcar la întrebările cele mai arzătoare: când o să mă mărit şi câţi copii voi avea (dar m-a asigurat că nu rămân nemăritată şi îmi voi lua bărbat din dragoste). În schimb, obervaţia ei a fost justă şi a rămas valabilă toată viaţa deşi am făcut eforturi ca să-mi astâmpăr reflexul de a răspunde, a rezolva, a tranşa lucrurile „în secunda doi”. Mi s-a întâmplat de multe ori să încalc îndemnul pe care tata (cunoscându-mi firea) mi l-a citit în copilărie, de pe versoul unei foi de calendar rusesc (din acela care se atârna pe perete şi i se rupea zilnic câte o filă). Zicala семь раз отмерь, один раз отрежь [măsoară de şapte ori şi taie o singură dată] era ilustrată cu caricatura unui croitor necăjit că croise greşit o haină. Tocmai primisem o maşină de cusut de jucărie, cu cupoane de stambă şi modele de croit pentru păpuşi, astfel încât povaţa – care avertiza că graba e păguboasă şi cumpănirea aduce beneficii – era şi mai sugestivă. Evident „Graba strică treaba!” părea un proverb croit special pentru mine şi mai erau şi alte zicale de care ar fi trebui să ţin cont, însă pripeala şi faptul că adesea eram cu gândurile aiurea (eram „distrată”) au avut de multe ori consecinţe pe care le-am regretat. Aş fi dat orice să nu se fi petrecut un incident sau altul, iar apoi am fost nevoită să-mi pun la contribuţie fantezia şi diplomaţia ca să „dreg busuiocul”. Ce n-aş fi dat să existe o formulă magică de „desfacere” a celor deja făcute.

Aceasta avea să apară după mulţi, mulţi ani, sub forma unei instrucţiuni-panaceu, valabile – deocamdată – în spaţiul virtual: undo! Trebuie să recunosc că această instrucţiune a cărei traducere în română este anostul „înapoi”, te readuce, printr-un simplu click, în etapa anterioară erorii comise din pripă, neatenţie, insuficientă cumpănire (şi altele) adică îţi oferă posibilitatea de a desface ceea ce ai făcut greşit, de a reveni în ipostaza anterioară unui parcurs eronat, fără a suferi vreo daună. Este o instrucţiune cu virtuţi teraputice, conferind utilizatorului  sentimentul de siguranţă (de confort psihic) că greşelile comise (pentru că a greşi e omeneşte, nu-i aşa?) pot fi anulate. Cu condiţia ca ele să fie detectate din mers, într-o stare provizorie, înainte de a declanşa implacabilul save! Dar chiar şi atunci utlizatorul este atenţionat că urmează salvarea tuturor modificărilor şi este întrebat dacă doreşte sau nu să-i dea curs. Mai exact mai există o ultimă şansă pentru undo.

E interesant de menţionat că în 1976, într-un raport de cercetare al IBM, Lance A. Miller şi John C. Thompson arătau că „ar fi foarte util ca utilizatorul să poată reveni cel puţin la comanda precedentă uneia noi” . Astfel a apărut comanda undo, care mult timp a funcţionat doar un singur pas (revenirea la instrucţiunea precedentă) şi, desigur, geamăna ei – instrucţiunea redo. Cei doi savanţi au pledat fără succes pentru extinderea acestei funcţii. Abia în 1984 avea să se introducă o comandă multiplă care făcea posibilă revenirea la stadii anterioare celei precedente.

Dacă în spaţiul virtual desfacerea unor lucruri făcute greşit este floare la ureche (sau click la degete), în viaţa reală (fizică) greşeala comisă nu se poate anula, reface sau drege fără urme. Totuşi, cred că în afara funcţiei psihologice pentru utilizatorul din spaţiul virtual, comanda undo are şi un rol educativ pentru omul din spatele utilizatorului. Vorbesc din experienţa mea de persoană hăbăucă şi pripită care utilizând – uneori excesiv – tasta undo,  a reuşit să-şi seteze un undo mental pentru viaţa reală pe care-l activez (tot mai des), în scopul de a preveni eventualele erori ulterioare, cu efect nedorit. Mai exact acest undo mental „desface nefăcutele”, funcţionând pe baza simulării prealabile. Se mai întâmplă să-mi scape câte o greşeală (dar nu iremediabilă), însă mă străduiesc să minimizez efectele negative (simulabile).

Aceste rânduri mi-au fost inspirate (printre altele) şi de manifestarea (din 26 iulie a.c.) de omagiere a controversatului savant român Nicolae Paulescu, organizată de Academia Română. Pripa, ignorarea unor realităţi istorice, goana după popularitate şi absenţa exerciţiului de a prefigura consecinţele au adus după sine prejudicii… În final (după mai multe zile de ezitare şi abia după ecourile interne şi internaţionale) preşedintele Academiei Române şi-a schimbat atitudinea iniţială, delimitându-se de evenimentul la care nu fusese de faţă. Participanţii contestaţi care – din păcate – nu pot recurge la opţiunea… undo, preferă să tacă. Tăcerea e de aur.

Mai jos câteva articole de referinţă asupra desfăşurării cronologice a evenimentelor.

https://www.dw.com/ro/descoperirile-antisemitului-paulescu-%C8%99i-omagierea-lui-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/a-58674128

https://adevarul.ro/news/eveniment/norman-manea-directorul-elie-wiesel-semnatarii-unui-apel-demitere-subsecretarului-stat-irina-cajal-1_60feb41e5163ec4271778a2b/index.html

https://revista22.ro/actualitate-interna/academia-romana-respinge-acuzatiile-pentru-elogierea-lui-nicolae-paulescu-descoperitorul-insulinei

https://www.rfi.ro/politica-136734-mitul-paulescu-este-adanc-infipt-imaginarul-romanesc-peter-manu

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

17 Comments

  • Ivan Sipos commented on August 14, 2021 Reply

    Eu nu stiu de ce va mirati; Acadamia Romana si presedintele ei nu au gazduit prima data evenimente marcate de xenofobie natzionalism sovin si antisemitism. Remarca ca majoritatea celor ce au facut observatzii sunt de origina evreiasca nu dovedeste decit mentalitatea tribala a autorilor. Pina cind in Romania nu se va intzelege ca totzi sunt cetateni si ca membrii unei etnii/trib nu sunt situati deasupra vom avea asemenea catastrofe. Daca dl Ion Aurel Pop are drepturi sa patroneze asemenea debacluri antisemite nu inteleg de ce Aurel Veiner si Irina Cajal nu ar avea acela drept la fals, carierism si ciubuc.

    • Klein Ivan commented on August 14, 2021 Reply

      Ivan Sipos – Dacă e vorba de drepturi – Aurel Veiner ( 89 ani ) si Irina Cajal ( 76 ani ) aveau mai multe drepturi decît d.Ion Aurel Pop ( 66 ani ) să fie bolnavi în acea zi … în care e posibil să se fi distribuit gratuit mici&muștar . K.I.

  • Klein Ivan commented on August 12, 2021 Reply

    Cireașa de pe tort – atât Aurel Vainer, cât și Irina Cajal au rostit cuvinte „extraordinar de elogioase” la adresa românului care, „pentru lumea științifică, a făcut o descoperire epocală acum 100 de ani”. (G4Media.ro) – interesant că cei doi susnumiți el economist , ea critic de artă au profesat în domenii fără legătură cu medicina chiar dacă am omite faptul că simpla lor prezență este condamnabilă . Era de preferat prezența unor cîini vindecați de diabet .K.I.

    • gabriel gurm commented on August 13, 2021 Reply

      Ce bine ca marele meu profesor, Nicusor Cajal, nu e nevoit sa auda laudele aduse unuia din cei mai mari antisemiti romani ai timpului….
      GBM

      • BORIS MEHR commented on August 13, 2021 Reply

        PROF.DR. NICOLAE CAJAL A APRECIAT POZITIV ACTIVITATEA DE CERCETĂTOR A LUI PAULESCU ÎN REALITATEA EVREIASCĂ, CEEA CE A INFLUENȚAT-O ȘI PE FIICA SA, ACUM NU ȘTIU CE AR FI SPUS

    • Veronica Rozenberg commented on August 13, 2021 Reply

      ERRARE HUMANUM EST

  • gabriel gurm commented on August 12, 2021 Reply

    Daca citesti WIKIPEDIA gasesti ca :
    “The method used by Paulescu to prepare his pancreatic extract was similar to a procedure described by the American researcher Israel S. Kleiner in an article published in 1919 (adica 2 ani inaintea publicarii lui Paulescu-GBM) in the Journal of Biological Chemistry. Using his procedure, Kleiner had been able to demonstrate significant reductions in the concentration of blood and urinary glucose after intravenous injections of his extract”.
    Dar Paulescu nu-si putea permite sa mentioneze un savant evreu!!!
    Asa ca a facut abstractie de el, ceea ce nu-i deloc de mirare…
    Sau poate chiar l-a copiat, dar eu nu pot stabili amanuntul asta.
    GBM

  • Tiberiu Ezri commented on August 12, 2021 Reply

    Pacat ca nu exista undo pe vremea lui Paulescu, inainte ca acesta sa-si deschida gura spurcata de antisemitism visceral.

  • Veronica Rozenberg commented on August 12, 2021 Reply

    uite si acum, daca as fi putut face undo, as fi corectat TRASATURA
    cu CAPABILITATE

  • Veronica Rozenberg commented on August 12, 2021 Reply

    UNDO, este o trasatura excelenta, dar in speta tehnica, si mult mai putin executabila in evenimentele vietii.
    Personal am solicitat o sub diverse forme Andreei pt a reveni asupra unor comentarii.
    Dar as adauga ca in ciuda neputintei executiei sale in “viata”, o gafa poate duce la un surplus de invatatura a celui care stie sa invete din greseli. Astfel, daca nu UNDO, cel putin DON T DO IT AGAIN

  • BORIS MEHR commented on August 12, 2021 Reply

    S-a trezit târziu domnul POP, care de mult simpatizează cu un trecut condamnabil, ca și cei care au participat la evenimentul din 26 iulie a.c. A SE CITI PROTESTUL UNUI GRUP DE INTELECTUALI EVREI ȘI ROMÂNI LANSAT PE 11 AUGUST 2021.

    • Andrea Ghiţă commented on August 12, 2021 Reply

      Aţi putea da mai multe amănunte (eventual un link) privind protestul din 11 august, adică ieri?

      • BORIS MEHR commented on August 12, 2021 Reply

        RFI.RO PROTESTUL UNOR INTELECTUALI ROMÂNI FAȚĂ DE OMAGIEREA LUI NICOLAE PAULESCU, AM POSTAT ȘI PE PAGINA MEA DE FB

        • BORIS MEHR commented on August 12, 2021 Reply

          E DIN 26 IULIE, NU DIN 11 AUGUST, CORECTEZ

      • BORIS MEHR commented on August 12, 2021 Reply

        Liviu Antonesei

        Laszlo Alexandru

        Péter Bányai

        Horia Bozdoghinǎ

        Maria Bucur

        Michael Cernea

        Iurii Chişinevski

        Vera Cîmpeanu

        Emanuel Copilaş

        Andrei Cornea

        Mihai Demetriade

        Smaranda Enache

        Alexandru Florian

        Mihai Dinu Gheorghiu

        Manole Iosiper

        Werner Kremm

        Elena-Irina Macovei

        Norman Manea

        Lucian Nastasă-Kovacs

        Irina Nastasă-Matei

        Cristian Pârvulescu

        Florin Poenaru

        Costi Rogozanu

        Maria Roth

        Liviu Rotman

        Michael Shafir

        Mariuca Stanciu

        William Totok

        Daniel Vighi

        • BORIS MEHR commented on August 12, 2021 Reply

          semnatarii protestului

        • Andrea Ghiţă commented on August 12, 2021 Reply

          Comentatorii “după ureche” au scris că semnatarii ar fi fost evrei care au procedat după metodele CDE din anii 1950, or foarte mulţi semnatari nu sunt evrei şi cu atât mai puţin împărtăşesc ideologia din anii 1950. Printre ei m-aş opri numai la Norman Manea, de depsrte personalitatea cea mai proeminentă care a semnat protestul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *