Strul, Ștrul, Srul

Citeam zilele trecute articolul “Dezertorul” Ițic Ștrul. Comentarii pe marginea nuvelei lui Liviu Rebreanu; autor: Andrei Corbea-Hoișie.

Articolul – apărut în Revista de Istorie a Evreilor din România, editura Hasefer 2020, (pg. 219-227), cu titlul “Discurs și violență antisemită în România modernă”, editor: Adrian Cioflîncă – analizează relevanța uneia dintre cele mai cunoscute nuvele ale prozatorului român Liviu Rebreanu, “Ițic Ștrul, dezertor” din perspectiva momentului istoric de după Primul Război Mondial, moment când evreilor din România li s-a acordat în mod colectiv cetățenia română. Umanitatea profundă a evreului simplu, care nu înțelegea de ce societatea românească l-a respins, se află în conflict cu prejudecăți antisemite, brutale și, în cele din urmă, criminale.

Materialul, expus cu deosebit profesionalism, îmi era bine cunoscut.

Dar și nuvela-mi era bine cunoscută. Pentru mine, Strul, ea a reprezentat o tentație pe care nu mi-am refuzat-o. Chiar dacă în liceu, nuvela n-a fost prevăzută în programa de învățământ, eu deja o citisem. Domnii Lică Aclipei și Izia/Ițhac Șvarț de la librăria din centru mă ”alimentau”; dar și biblioteca orășenească era bine aprovizionată. Iar prima ”audiție” a nuvelei a avut loc la ora de idiș cu prof. Reicher; eram prin clasa a IV-a primară.

Pe mine însă, articolul domnului Corbea-Hoișie m-a condus către un alt cotlon de curiozitate: poate izbutesc să primesc un oarecare răspuns la întrebarea care însoțește titlul subiectului meu: cum au ”aterizat” numele Strul, Ștrul, Srul în onomastica limbii române? Unica frază din articol ”semantica numelor proprii: „ghioagă” versus Ițic (de la Itzhak) Ștrul (de la Israel, Isrul), nume cu rezonanță tipică idiș, preferate în anecdotele depreciative la adresa evreilor…” nu mi-a adus mai multă lumină. Și pe drept cuvânt: articolul domnului Andrei Corbea-Hoișie nu avea nicio tangență cu nișa pe care o căutam.

Am răsfoit destule publicații românești, însă fără succes. Și discuțiile avute cu filologi universitari din România au rămas fără răspuns: subiectul constituia și pentru dumnealor o noutate.

Încerc în continuare să mă axez pe tripletul din titlu – Strul, Ștrul, Srul cu rezonanță tipică idiș – și să prezint o variantă de răspuns.

STRUL

Cam la un an după revenirea părinților din iadul Transnistriei, m-am născut eu, la Dorohoi, fiind înscris Strul în certificatul de naștere. După vreo 24 de ani, ofițerul de la Starea civilă, aceeași persoană care a emis actul de naștere, emitea certificatul de căsătorie. Aș menționa că ambele certificate sunt caracterizate printr-un identic și frumos scris caligrafic; posibil că astăzi, în era computerelor, și această reminiscență, scrisul caligrafic, e pe cale de dispariție.

În urmă cu 44 de ani, în 14 iunie 1977, aterizam pe aeroportul internațional Ben-Gurion. Una din formalități era biroul Ministerului de Interne și al Ministerului de Imigrație pentru înscrierea în acte. Nu înțelegeam ce ni se spune, însă am fost ajutați. Una din întrebări a fost „ce nume e Strul Moisa?”, propunându-mi-se să-l ebraizez. Aici m-am revoltat, rugând să fie tradus: în România nu trebuia să-mi dau jos pantalonii pentru a demonstra ce/cine sunt, iar aici, în Israel, sunt întrebat ce nume e acesta. În consecință, sunt STRUL MOISA și în Israel. E un nume deosebit, încărcat cu semnificații deosebite.

ȘTRUL e al doilea nume din titlu. Posibil că numele s-a încetățenit în România datorită bine-cunoscutei nuvele a lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul, dezertor (apărută în anul 1919 în revista „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu).

SRUL e al treilea nume din titlu. Recent am regăsit numele și în cartea domnului Dorian Galbinski Memoriile unui reporter BBC, editura Humanitas, 2021; Israel, Srul (Galbinski) era prenumele bunicului autorului din partea tatălui.

Strul, Ștrul, Srul: sunt nume diferite?

Răspuns: Strul, Ștrul, Srul NU sunt nume diferite, Israel fiind numele de numitor comunâ; Israel e nume de persoană; (prenume, sau nume de familie; pentru persoană de sex feminin, prenumele poate fi Israela), dar e și numele Statului Israel.

”Problema” perechii Strul-Ștrul o reprezintă două litere ebraice, care se scriu identic, unica diferență fiind punctul de sus: stânga/ שׂsau dreapta/שׁ:

stânga S = שׂ (sin)                          dreapta Ș = שׁ (șin)

Două cuvinte exemplificatoare în acest sens:

  • ירוּשָׁלִָם…=…Irușalaim (Ierusalim în limba română)
  • יִשְׂרָאֵל   =   Israel

Pentru o analiză intermediară a ”perechii” Strul-Ștrul aș nota astfel:

  • se poate observa că există o relație de egalitate între numele Israel și S(t)rul.
  • ar mai fi și litera t, aterizată în mijloc – S(t)rul, Ș(t)rul – care n-are însă nicio legătură cu Israel, originea numelui.
  • INegalitatea dintre numele Israel și Ștrul e certă: Ișrael ≠ Israel, cuvântul Ișrael fiind inexistent.

SRUL e al treilea nume din titlu. Numele Srul = שׂרול își are originea normală de la cuvântul ebraic יִשְׂרָאֵל, respectiv Israel. ”Naștere” normală, fără forceps, fără amputări forțate (litera Ⱦ), fără triolet consonant (STR/ȘTR), fără litere metamorfozate (S » Ș), fără alte artificii suplimentare conjuncturale. Ai mei – părinții; dar și colegii de primară și liceu – mă strigau simplu: Srulică/שרוליק).

Din cele trei cuvinte în analiză, se pare că Srul = שׂרול ar fi numele corect în limba română.

Însă eu, Strul, nespecialist în lingvistică, mi-am exprimat doar o părere …

Pentru cel interesat, fiecare din cele cinci litere componente ale numelui ebraic יִשְׂרָאֵל (Israel) prezintă o semnificație deosebită:

י = יצחק (IȚHAK)    שְׂ = שרה (SARA)     ר = רחל (RAHEL)

א = אברהם (AVRAAM)     ל = לאה (LEA)

Această semnificație a fost deosebit de frumos accentuată de către Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, P.S. Florentin Crihălmeanu – onorat prieten și distins coleg de breaslă inginerească, trecut mult prea devreme la Casa Tatălui Ceresc – în Cuvânt introductiv la ediția a doua/Hasefer 2015 a cărții mele Biblia și Metalurgia.

Revenind la titlul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor, personal aș fi înclinat să cred că greșeala nicidecum nu aparține marelui umanist Rebreanu, ci ”consilierea” de limbă acordată Maestrului Rebreanu, atunci când și-a intitulat nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Însă ambele, numele și atributul Ițic Ștrul, dezertor au prins, mai ales în rândul celor care nu au citit nuvela…

Addendum

1. Au existat situații când, încă în România fiind, am auzit aruncată săgeata ” Ițic Ștrul dezertor”. Personal, nu am avut parte de asemenea ”săgeți”; respectă și vei fii respectat.

Însă pardon (excepția întărește regula): în Israel, fiind deja de vreo patru decenii, mi-a fost aruncată o asemenea ”săgeată”, de către unul dintre ai mei, care se consideră și grăitor de limbă română (sic!): mă considera vinovat că fusese demascat uzurpator de titlu academic (acest aspect constituind chiar act penal), analfabet (publicarea articolului ”x” în analul universității ”y” din România), numeroase greșeli gramaticale impardonabile în CV-ul impostorului analfabet (posibil că mulți/puțini cititori al acestui CV s-or întreba dacă toți intelectualii din Israel, originari din România sunt analfabeți), etc, etc.

N-am răpuns ”săgeții”: mi-am dat seama că nu-l citise pe Rebreanu (posibil că nici nu auzise de acest nume); adevărul e că nuvela e mult peste nivelul de intelect al respectivului. În ipoteza că va citi cumva acest articol (mă îndoiesc: Revista Baabel se adresează totuși unui anumit nivel intelectual), înserez ultimele fraze din nuvelă, în care Liviu Rebreanu devoalează actul de (NE)dezertare: Ițic atârna sub creanga nemișcată, ca un viteaz în poziție reglementară. Doar că în loc de capelă avea un strat de zăpadă proaspătă peste părul zbârlit și că bocancii erau despărțiți de pământ cu vreo două palme. Ochii lui umflați și ieșiți din orbite priveau și acuma speriați în zare spre tranșeele companiei. Lumina albă însă îi săruta fața învinețită, ștergând urmele suferințelor și netezind cutele imputării. În văzduh, peste capul lui Ițic Ștrul, războiul vâjâia mai furios, mai nesăturat, ca o uriașă pasăre de pradă.

Căprarul pleacă înapoi, iar Ițic se spânzură, refuzând trǎdarea.

2. Mă refer în continuarea la ediția întâi a lucrării Biblia și metalurgia, autor Strul Moisa, fără a intra în amănunte inutile, jenante (chiar enervante).

Prin luna mai a anului 2010, după analiza de rigoare a compatibilității materialului Biblia și metalurgia trimis, a fost înaintat către editură manuscrisul lucrării. Planul de redactare-tipărire a cărții era acordat cu programul conferinței internaționale de Știința și Ingineria Materialelor BRAMAT 2011; lansarea festivă a cărții era planificată în deschiderea conferinței: 24 februarie 2011. Pe scurt, prin luna octombrie, realizez că din luna mai nu se mișcase absolut nimic. Am înaintat o notă către editură Motivul de divorț l-a constituit propunerea primită din partea directorului editurii semnată Ștefan (numele nu-l rețin: Vijelie, Futună, sau ceva asemănător): să fiu de acord ca autorul să fie Dr. S. Moisa. E non-sens să redau textul răspunsului meu.

Cert este că, după două zile de la adresa mea către editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș, primesc răspuns de accept.

Anterior evenimentului BRAMAT 2011/24.02.2011, pe data de 22.02.2011, la inițiativa Domnului Prof. Ioan Vida-Simiti, Decanul Facultății de Știința și Ingineria Materialelor din cadrul UTCN (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), a avut loc lansarea festivă a ediției întâi a cărții ”BIBLIA ȘI METALURGIA”, în Sala de conferinţe „Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”din Cluj-Napoca. Cu acest prilej l-am întâlnit ”în premieră” pe domnul director al editurii Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș: Preot Silviu Hodiș. Cu acest prilej, mi-a expus motivele acceptului lucrării ”BIBLIA ȘI METALURGIA”: noutatea incitantă a subiectului și numele autorului STRUL MOISA pe copertă.

Strul (precum e înscris în actul de naștere) Moisa

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

22 Comments

  • Maria Stoicanescu commented on September 7, 2021 Reply

    Frumoasa si interesanta prezentare! Dar, indiferent de varianta, tu esti un Mare OM! A fost si este un privilegiu sa te cunosc si sa-ti cunosc activitatea!

  • Doru URSUTIU commented on August 17, 2021 Reply

    Eu pot afirma ca sunt fizician – asa ca personal consider ca am facut o lectura placuta (aici includ toate comentariile citite cu mult interes). Argumentarea bazata pe exemple si fapte este specifica fizicianului…
    si sustine aceasta “trilogie” !

  • Petrica Vizureanu commented on August 16, 2021 Reply

    Inteligenta abordare, care face cinste numelui … in orice varianta se scrie/citeste/etc.

    • Strul Moisa commented on August 16, 2021 Reply

      Mulțumesc Petrică pentru prezența ta la replici.
      Bănuiesc că ai recunoscut ”scena” David-Strul la una din replici: la data respectivă, tu erai Președintele Comisiei de organizare a Conferinței de la voi/Iași.

  • Harry Zissu commented on August 14, 2021 Reply

    Vă înțeleg perfect hotărîrea de a pastra numele original deoarece aceasta a fost și decizia mea. Mulțumiri pentru articol și subiect.

    • Strul Moisa commented on August 14, 2021 Reply

      Dragă Harry,
      Practic, teza avansată în articol încearcă să demonstreze că cele 3 nume cu ”S”-uri din titlu au numitor comun: numele ISRAEL (referirea nu are legătură cu denumirea Statului Israel); această teză, unii o pot accepta, alții ba.
      Referitor la ”păstrarea numelui original”, nu cred că există gratificații pentru cel ce hotărâște astfel. Iar pentru cei ce și-au schimbat numele (oportunism? sau că persoana ce poartă numele consideră că pronunțarea numelui său prezintă o anume dificultate – dizabilitate latentă – pentru cel ce trebuie să-i exprime numele?) -, e problema lor; însă nici în acest caz, gratificații nu există. Eventual, pot intra în ”calcul” – nu e un calcul matematic -, demnitatea față de sine, precum și respect față de părinții de la care a primit numele.
      Din literatură – ”Ițic Ștrul, dezertor”, ”Evreul Süss” (evreul de curte Joseph Süss Oppenheimer din romanul lui Lion Feuchtwanger), etc. -, mă refer la cei ce n-au citit operele, au preluat copy-past doar ”ștanța folclorică” din titlu, utilizându-l ca atare.
      Harry dragă (bănuiesc că de la Zisu, la ai tăi ești Harry, dulceața mea/noastră), hai să fim sănătoși.
      Șavua tov,
      Strul

  • Lucian-Zeev Herşcovici commented on August 12, 2021 Reply

    Îmi amintesc romanul ”Any, Strul miGalutanyah” de Moshe Maur, apărut și în limba română cu titlul ”Eu, Strul din RPR”.
    Îmi amintesc și o povestire paralelă cu ”Ițic Strul, dezertor”: nuvela ”Execuția din primăvară”, de Alexandru Sahia.
    Drag prieten Strul Moisa, felicitări pentru interesantul articol.
    La Galați am întâlnit și numele de familie ”Strul” și ”Strulovici”.
    În perioada interbelică a trăit și a publicat un scriitor idiș și istoric, Isruelson (unii pronunță Israelson)
    Printre altele, a publicat o biografie a rabinului Nathan Neta Hanמover, care s-a aflat și la Iași în jurul anului 1670. A apărut în volumul ”Historișe Șriftn”, apărul la Vilnius (Wilna) în în limba idiș în cadrul IWO.

    • Strul Moisa commented on August 13, 2021 Reply

      Dragă Lucian,
      Mulțumesc pt aprecieri. Ca deobicei, știi lefargen. Desigur, nume legate de cei trei ”S” din titlul articolului, existau pe strada copilăriei mele în Dorohoi. Printre alții, îl amintesc pe SRUL Beer-Avram (zl), tatăl colegei mele Rena, medic pediatru.
      Șabat șalom, un weekend plăcut, cu SĂNĂTATE,
      Strul

      • Hava Oren commented on August 14, 2021 Reply

        Nu mă îndoiesc că în România au existat / există toate cele trei forme. Dar oricine se numește Strul sau Ștrul provine din România. Precum a explicat foarte frumos Andrea, fenomenul se introducere a unui T între S și R e specific limbii române.

        • Strul Moisa commented on August 14, 2021 Reply

          Șavua tov, cu sănătate, doamnei Oren,
          Strul

          PS. Totuși, din logo-ul (scris) n-am înțeles dacă sunteți de acord, sau nu, cu teza expusă: cele 3 nume cu ”S”-uri din titlul articolului au numitor comun numele ISRAEL? Atenție însă la Israel și Ștrul …

          • Hava Oren commented on August 14, 2021 Reply

            Bineînțeles că sunt de acord. Exact asta am spus și eu.

            • Strul Moisa commented on August 14, 2021 Reply

              !!!

  • Andrea Ghiţă commented on August 12, 2021 Reply

    Un articol foarte iinteresant şi impresionant prin sinceritate. Cred că foarte puţini cititori cunoşteau sorgintea prenumelui Strul. Din păcate, puţini au citit nuvela tragică a lui lui Rebreanu, dar mulţi cunosc titlul şi-l utilizează la propriu…

  • Veronica Rozenberg commented on August 12, 2021 Reply

    Interesanta aceasta analiza largita si ramuroasa a originii numelui Srul, cu variantele sale, bravo pentru curioziate, dar mai ales ca ti-ai pastrat acest nume cu nu putine conotatii fiind in Romania. Nu oricine ar fi facut-o, cred ca nici eu.
    Si completarea lui Hava este foarte la obiect.

    • Strul Moisa commented on August 13, 2021 Reply

      Veronica dragă,
      Referitor la ”bravo……ca ti-ai pastrat acest nume cu nu putine conotatii fiind in Romania. Nu oricine ar fi facut-o, cred ca nici eu”, eu personal niciodată n-am suferit de ”tarele” de nume, pe care, posibil că, unii le (ave)au.
      În anul întâi de facultate la Mecanică la Brașov, 1962, din cei 300 de admiși, eram unicul Strul. În grupa noastră, 25 de studenți, desigur că Strul era clar tuturor în grupă. Abia la sfârșitul semestrului I, după afișarea (manuală a) rezultatelor la examene (computerul nu era prezent încă), anul meu mi-a descoperit existența mea. Însă pentru ei, eu Strul eram atipic: nu corespundeam nici cu tiparele fizice, nici cu cele morale.
      Cel puțin în grupa noastră de specialitate, eram chiar răsfățat: nu exista vreun anume eveniment la care să nu fiu prezent. Printre altele, fiind participant activ la mesele comune organizate în cămin cu ocazia zilei de nume a colegilor – Sf. Vasile, Sfinții Mihail și Gavriil, etc. -, am primit și eu o ”sarcină”: pe 7 ianuarie eram Nelu, fapt pentru care puneam pe masă pachetul cu produse venit de acasă/Dorohoi (fiind iarna, nu exista pericol de perisabilitate)
      Desigur, printre altele, colegii l-au ”descoperit” prin mine pe ”dezertorul” lui Rebreanu; pe care l-au și citit ulterior până la capăt…

      Puțin umor de bun gust nu strică la momentul oportun.
      Eram la Iași, invited lecturer la o conferință de specialitate. Tema ”comandată” de cei din Comisie era un subiect legat de cartea mea ”Biblia și metalurgia”, autorii fiind Strul Moisa și David Itzhak (la data respectivă, David/prof. Itzhak era Șeful Departamentului de Știința Materialelor de la universitatea beerșeveană). Înainte de prezentare, Rodica (dr. Wenkert), membră a delegației din Beer-Șeva, mă atenționează (interogativ): ai observat numele autorilor lucrării?
      David, Șeful secțiunii lucrărilor în deschiderea conferinței, mă invită. Am deschis primul slide-ul pe care erau înscrise titlul și autorii lucrării. Prezentarea o încep astfel: ”precum observați , Ițic și Strul, veniți din Israel, vă prezintă lucrarea…”. Asistența, sală plină, au izbucnit în hohote de râs și aplauze, ce nu conteneau. Am izbutit totuși să-mi termin prezentarea.
      La finalizarea prezentărilor din secțiune, David mă întreabă: nu știu ce le-ai spus la început, însă imediat erau cu toții într-un hohot de râs continuu și sănătos. David, irakian de origine, n-a avut cum să guste ”parfumul” frazei din deschidere (de fiecare dată îmi amintește momentul cum fraza respectivă a ”cumpărat” auditoriul), însă de atunci a început să învețe limba română.

      Șabat șalom, un weekend plăcut, cu SĂNĂTATE,
      Strul

      • Veronica Rozenberg commented on August 13, 2021 Reply

        Multumesc pentru relatarile nostime.

        In realitate, este foarte posibil ca la nivelul “prietenilor de cartier” sau a colegilor de studii, numele de Itic sau Strul nu prezentau nici o “problema” reala.
        Eu personal nu am ascuns niciodata ca sunt evreica, dar nici caz nu am facut din asta. Eram cativa in zona in care am locuit, de asemenea la scoala si la facultate. Ba chiar erau chiar dintre cei mai buni. Nu se dadea atentie acestui fapt, in perioada anilor in care am studiat. Poate ca “reactiile” daca au existat nu erau decat oficiale, dar niciodata afirmate in public, nici nu era voie s-o faci.

        Fiecare traia cu sentimentul pe care il avea de acasa, din familie, din educatia primita ici, colo.
        Dar eu tin minte fiind la scoala ca atunci cand se vorbea de Palestina antica aveam un fel de senzatie ciudata, poate mi-era teama, sau aveam o strangere de inima. Nu am impartasit aceasta senzatie niciodata parintilor mei (de altfel, în timpul anilor mei de şcoală, tata a fost multă vreme arestat).
        Oricum, existau multe idei preconcepute, iar povestea glumei facute ca venit din Israel, ma intreb, daca ai fi facut-o ca locuitor al Romaniei intr-un context identic. Oare?

        Multa sanatate si shabat shalom, Veronica

        • Strul Moisa commented on August 13, 2021 Reply

          ”gluma” făcută era în calitate de evreu mândru, israelian originar din România. Seriozitatea e bună; câteodată însă, puțin haz la momentul oportun, poate fii bine-venit.

  • Hava Oren commented on August 12, 2021 Reply

    Nici eu nu sunt lingvistă, dar aș avea ceva de adăugat la etimologia numelui de Srul / Strul / Ștrul.

    Numele original este Israel (în pronunțarea sefardă) sau Isruel (în pronunțarea așkenază și idiș). De aici s-au format diferite diminutive, ca Srul, Srulik…

    Dar… unele limbi, printre care și româna, nu tolerează grupul SR – în DEX îl veți găsi numai în unele nume proprii (Srebrenica, Sri Lanka…) Din motive fonetice, limba română preferă să intercaleze un T și uneori chiar să transforme S în Ș, ceea ce face ca grupul să fie mai ușor de pronunțat. Deci Strul, Ștrul sunt varante specifice limbii române.

    Am aflat aceste lucruri de la fiica mea, care este logoped și fonetica este specialitatea ei.

    • Strul Moisa commented on August 12, 2021 Reply

      Stimată doamnă Oren,
      N-am înțeles dacă teza propusă de mine e Ok.
      Însă am înțeles că ați aflat lucruri de la fiica dvs: ”logoped și fonetica este specialitatea ei”. Să utilizez persoana a 3-a în continuare?
      Într-adevăr, ingineria (specialitatea mea) și logopedia (specialitatea fiicei) sunt ramuri complet diferite: ingineria are anumite limite (mai) rigide; ingineria e totuși știință tehnică.
      Dacă mă refer la fraza referitoare la logopedie ”româna, nu tolerează grupul SR – în DEX îl veți găsi numai în unele nume proprii (Srebrenica, Sri Lanka…) Din motive fonetice, limba română preferă să intercaleze un T și uneori chiar să transforme S în Ș, ceea ce face ca grupul să fie mai ușor de pronunțat” se pare că logopedia are limite elastice: de la intoleranță la preferințe …
      Eu/inginerul simt că ”srul” parcă se ”rostogolește” mai ușor la exprimare, fără obstacole; în termeni tehnici, fenomenul e denumit ”curgere laminară”. Iar la exprimarea cuvântului ”sTrul”, parcă simt o anume obstrucție în vorbire; în termeni tehnici identici, această curgere (obstrucționată) e denumită ”curgere turbulentă”.
      ST, onomatopee, e cuvânt folosit pentru a cere cuiva să facă liniște (sst, pst); dar și veST , STea,
      Pentru STR, de exemplu STRÓNȚIU – element chimic, utilizat, printre altele, în fizica nucleară și medicină – cuvântul se bucură de fluență ”laminară” în exprimare?
      Referitor la cuvântul diSRitmic ce include biconsonantele SR: considerați că diS(T)Ritmic – ar avea mai multă ”margarină” pentru ca exprimarea să fie ”laminară”? Citez din expresia anterioară: limba română preferă să intercaleze un T …Iar aici se află s(T)rul.
      Srebrenica, Sri Lanka, etc. sunt nume proprii; așa precum (Vasile) Alecsandri nu a intenționat să fie scris Alexandri. Și chiar dacă în limba română, înainte de literele ”p” și ”b”, se scrie litera ”m” – precum împreună, sau îmbietor, etc. -, totuși Grünberg, nume propriu, nu se scrie Grümberg.
      Sărevin: eu am propus o anumită teză; am fost introdus în logopedie.
      Dacă se intră în nișa de locopedie, în loc de a cânta ”după ureche” (doar că lăutarul nu ”falsa”), un anume experiment din domeniul fizicii aplicate, ar fi interesant în special pentru cei specializați în fonetică și logopedică. Vi-l propun în cele ce urmează.
      Un fizician specialist în acustică, având la dispoziție echipamentul adecvat, ar putea da un verdict autorizat logopedului cu specializarea în fonetica limbii române referitor la grupul mai ușor de pronunțat: SR sau STR. Exemplul din muzicalul My Fair Lady , după piesa lui George Bernard Shaw, Pygmalion, (muzica lui Frederick Loewe), poate fii concludent: pentru ca să poată trece drept ”doamnă”, florăreasa Eliza Doolittle ia lecții de dicție de la un fonetician, profesorul Henry Higgins. La data respectivă, sonometrul utilizat era rudimentar (probabil 1956, data când, producția muzicală pe Broadway s-a bucurat de un deosebit succes, precum și de o critică de excepție).
      Desigur, echipamentele moderne sunt echipate cu diverse module de prelucrare şi afişare (grafică, numerică, etc.) a datelor.
      Modalitatea de experiment nu e complicată: (*)împreună cu tehnicianul de echipament, trebuie stabiliți parametrii de interes, (**)pentru o medie statistică, se fac un număr (cel putin trei) de înregistrări fonice strul-ștrul-srul, (***)împreună cu tehnicianul de echipament, sunt analizate/interpretate rezultatele datelor experimentului .
      Rezultatul ar putea constitui un interesant articol – poate chiar în premieră – într-o revistă de specialitate; și de ce nu, publicat (și) în Revista Baabel.

      • Andrea Ghiţă commented on August 12, 2021 Reply

        Introducerea lui t în grupul sr se poate explica prin fenomenul de epenteză:

        În lingvistică, termenul epenteză (cf. fr épenthèse, el ἐπένθεσις epenthesis „adăugare înăuntru, intercalare” < epi „pe” + en „în” + thesis „așezare”), preluat din retorică, denumește o schimbare fonetică ce constă în introducerea unui sunet nemotivat etimologic în interiorul unui cuvânt. Este practicată în general pentru ușurarea pronunțării unor grupuri de sunete. Acestea nu sunt aceleași în orice limbă. Vorbitorii o aplică în mod spontan, de exemplu în cursul asimilării unor împrumuturi cu grupuri de sunete neobișnuite în limba loEpenteza a participat la evoluția cuvintelor moștenite din limba bază a limbii considerate sau în procesul de integrare a împrumuturilor. Iată exemple în câteva limbi.În limba română se poate aminti epenteza în evoluția unui cuvânt moștenit ca mistreț, din mixticium, cu epenteza lui r[1]. De asemenea, cuvintele latinești panem, canem au dat în mod normal pâne, respectiv câne, dar au apărut și variantele pâine, câine, cu epenteza lui i semivocalic [j]. Cele din urmă au fost adoptate de varietatea standard a limbii, iar primele au rămas variante regionale[8][2].
        Sunt mai frecvente împrumuturile cu epenteză. Din slavă s-au preluat zglobiu < zlobivŭ (epenteza lui g)[1] sau îmblăti (regional) „treiera” < mlatiti (epenteza lui b), din turcă dambla < damla, din franceză castron < casserole (epenteza lui t)[2].

        • Strul Moisa commented on August 14, 2021 Reply

          Andrea dragă,
          DEOSEBIT DE INTERESANT și INSTRUCTIV. Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc! Uite-așa, se mai învață câte ceva.
          Șavua tov, cu sănătate,
          Strul

  • Judit Incze commented on August 12, 2021 Reply

    Ma mir sa pot citi prima data despre numele Strul. Bunicul meu originar din Tulghes (zona de granita intre Moldova si Ardeal) se numea Strul Aron.
    Mama mea nu stia mai nimic despre originea familiei.
    Tatal a opt copii, lucra de dimineata pina seara in pravalia sa din Lazarea si nu cred sa fi avut conversatii personale cu copiii, cu atit mai putin cu mama mea care era cea mai mica. Bunica si bunicu au murit in Auschwitz.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *