Ce idee îi vine omului la acest început de an, când faptul că ai mai supraviețuit încă 12 luni ar trebui să-ți ofere un supliment de optimism! Dar cine e de vină dacă tocmai în ultimele zile ale anului mi-a căzut în mână un articol recent care pune la dispoziția cititorului cele mai noi elemente legate de prevenirea cancerului? Sunt recomandările Societății Americane de Oncologie, un document pe câteva zeci de pagini, cu nu mai puțin de 196 referințe bibliografice, o adevărată mise à jour a tot ce trebuie, sau ar trebui să știe orice individ interesat a îndepărta cancerul de propria sa persoană.

Sunt sigur că ideea de a se ocupa de pericolul cancerului într-o perioadă când virusul ăla cu nume schimbător la fiecare câteva luni își face de cap, unora le poate părea desuetă și chiar enervantă. Dar mă liniștesc la gândul că poate schimbând subiectul ne îndepărtăm de pandemie, așa cum spunea Marx, că râzând de trecut ne îndepărtăm de el…

Aș dori ca de la bun început să liniștesc temerile celor care vor hotărî să citească cele ce urmează: nu am de gând să transform acest articol într-unul medical și promit să fac tot ce-mi stă în putință pentru a evita termeni inteligibili doar gildei noastre, a doctorilor.

Deci, la treabă.

Să începem cu începutul. Cancerul e a doua cauză de moarte în toată lumea, după bolile cardiovasculare, adică un dușman de viață și… moarte. Dacă ar fi numai atât, încă n-ar trebui să ne îngrijorăm prea mult, pentru că (poate n-ați știut, dar vă spun eu ca medic) până la urmă cu toții ajungem într-un loc, acolo sus, în care (se zice) primează binele.

Dar cancerul, chiar ținut în frâu prin tratament, afectează de multe ori viața de zi cu zi a pacientului și îi poate crea o stare de spirit care presează și care agravează ideea de nesiguranță a zilei de mâine. Pacientului de cancer îi trebuie mulți ani buni de liniște, fără niciun semn de recidivă, ca să se considere vindecat pe deplin. Cu alte cuvinte boala neoplazică poate fi însoțită de efecte negative care depășesc purul aspect medical.

Așa începe articolul cu pricina, autorii enumerând multitudinea de aspecte nedorite, în mare parte psihologice, care însoțesc pe mulți dintre bolnavii de cancer.

Dar imediat după aceste fraze de introducere, articolul intră în miezul problemei și deschide poarta spre o sumedenie de recomandări, neuitând însă să amintească de la bun început că printre factorii care facilitează apariția tumorilor maligne se află unii care nu pot fi influențați (cum ar fi genetica), ceea ce nu limitează cu nimic importanța măsurilor pe care omul trebuie să le ia cât mai devreme în viața sa pentru a evita nedorita întâlnire cu boala de cancer.

De-a lungul vieții mele am încercat să depistez acele elemente primordiale care pot schimba soarta omului, bazându-mă pe celebra butadă pusă pe seama lui Napoleon. Împăratul a fost întrebat care au fost motivele pentru care a pierdut bătălia de la Waterloo. Răspunsul: au fost cel puțin 16. A fost rugat să le enumere.

– Primul, nu am avut suficiente muniții…

– Nu mai continua, totul e clar!

Ei bine, nu așa stă treaba cu factorii care înlesnesc apariția cancerului. Ei sunt multipli, eu voi încerca să-i enumăr, cu mențiunea că nu mă voi ocupa de mecanismul prin care ei, factorii, distrug sistemul nostru de sănătate.

Faptul că primul loc pe listă e ocupat de necesitatea menținerii unei greutăți corporale adecvate poate mira pe cei mai puțin știutori, dar se pare că sistemul de alimentație poate facilita apariția tumorilor maligne, nu numai din cauza pericolului obezității, care stă la pândă, dar și a anumitor alimente, cum ar fi carnea ”roșie”, băuturile dulci, sau alimentele ”procesate” (adică ready to eat). Prin urmare nu numai cantitatea, ci și calitatea alimentelor ingerate joacă un rol important în evitarea bolii canceroase.

Privitor la obezitate, autorii menționează ușurința cu care fiecare individ își poate evalua greutatea corporală, folosind formula care calculează indicele de masă corporală IMC sau în engleză body mass index BMI. (Oare voi fi scuzat pentru impertinența de a aminti o formulă care poate e știută de mulți și de demult?)

Greutatea (în kilograme)

————————————

Înățimea (în metri) la pătrat

Un individ cu un BMI între 26-30 e socotit supraponderal, iar peste 30 e obez. Nimic mai simplu.

Și ceea ce urmează e mai mult decât firesc: obligativitatea unei activități fizice moderate (de exemplu mersul), cam 150-300 minute pe săptămână și limitarea pe cât se poate a timpului petrecut în fotoliu. Adică, spun ei, ridică-te din când în când, ocupă-te de ceva stând în picioare sau mergând, pune-ți în circulație sângele și în mișcare mușchii!

Și acum vine partea mai grea. După ce ni se spune ce avem voie, urmează interdicțiile.

Pe primul loc, bineînțeles, fumatul. Asta îmi amintește de celebra caricatură:

M-am simțit obligat să amintesc pericolul fumatului, deși sunt convins că bat la o ușă larg deschisă de zeci de ani. Și totuși…

Apoi vine –n-o să credeți – consumul de alcool. Adică, colac peste pupăză, nu numai că un consum exagerat de alcool produce ciroză, boli de inimă etc., dar favorizează și apariția cancerului de sân, ficat, stomac și intestin gros!

Îmi închipui panica pe care o poate provoca fraza de mai sus, dar acum vine una care atenuează tendința la depresie: se poate consuma alcool, doar că în cantități limitate, adică aproximativ 30 grame de alcool pe zi. Și cum se traduce asta ”în bani mărunți”? Foarte simplu: 350 cc bere, 150 cc vin sau (nu și, sau!!) 50 cc de tărie. Ah, dar asta se indică bărbaților, pentru că persoanele de sex feminin vor trebui să reducă aceste cantități zilnice la jumătate (iarăși prea bine cunoscuta inegalitate a sexelor!).

La rând vine cafeaua, și iată – neașteptat – știrile bune. Spre deosebire de ceea ce se credea în urmă cu ani, cafeaua nu numai că nu e dăunătoare, ci chiar reduce riscul cancerului de faringe sau laringe. Cu o condiție: e contraindicat să bei lichide mai calde de 65 grade (iarăși o iau ca un blestem personal, pentru că mie îmi place cafeaua și supa atunci când sunt fierbinți).

Și la urmă somnul. Și aici povestea nu aparține numai pericolului de malignitate, pentru că un somn profund, de cel puțin 7 ore pe noapte, îmbunătățește activitatea zilnică și starea de spirit a individului, pe când lipsa somnului accentuează pericolul obezității, augmentează secrețiile de hormoni de tipul adrenalinei, accentuează procesele inflamatorii și în felul acesta contribuie la apariția cancerului.

Până aici lucrurile mi se păreau clare și de la sine înțelese.

Dar ultima parte a articolului se referă la necesitatea unei campanii publice continue, în toate direcțiile și pe toate planurile, pentru a face cunoscute tuturor acele elemente din viața noastră cotidiană care, neluate în considerare, pot mări riscul de cancer.

Articolul vorbește de importanța rețelelor sociale, de îndoctrinarea publicului privitor la pericolul a ceea ce americanii numesc fast food, limitarea orelor în care se pot cumpăra băuturi alcoolice, încurajarea activității fizice de tot felul, organizarea de excursii etc.

Îmi asum riscul de a fi pus la zid și lovit cu pietre pentru îndrăzneala de a afecta buna dispoziție oferită de fiecare început de an calendaristic.

Dar sunt sigur că fiecare om normal e dispus să facă orice pentru a-și asigura nu numai o viață lungă, dar și una în care problemele de sănătate pot fi limitate. Și fiindcă ignoranța e mama tuturor necazurilor, am hotărât să pun pe hârtie rândurile de mai sus.

Și mai e ceva. Chiar dacă pentru unii toate sfaturile de mai sus par să vină troppo tarde, fiecare (sau aproape fiecare) din noi are copii, nepoți și (n-o să credeți!) chiar strănepoți.

Așa cum sunt prezentate datele din articolul cu pricina (Rock CL., CA CANCER J CLIN 2020;70:245–271) se pare că fiecare zi trăită ”după carte” contribuie la o viață lipsită de griji.

Sfatul meu? Ia aminte și, cum se spunea pe vremuri, citește și dă mai departe! Merită…

Gabriel Ben Meron