Nandor Fodor, cercetător de geniu sau victima propriei naivități?

Din păcate, am găsit prea puține informații în limba română despre Nándor Friedländer, născut la Bereg (din regiunea Transcarpatia, în Ucraina de azi), în 1895, într-o familie de evrei maghiari, și care în 1917 a devenit doctor în Știința dreptului la Budapesta, unde a lucrat ca avocat timp de patru ani, publicând în tot acest timp glose și articole în Budapesti Tudósitó, înainte de a emigra în America și de a deveni jurnalist la o revistă de limbă maghiară din New York: Amerikai Magyar Népszava (fondat în 1899). Dar chiar după ce a părăsit plaiurile natale, a colaborat cu diferite reviste din Ungaria și a continuat pe tot parcursul vieții, fiind considerat un publicist și scriitor cu foarte mare priză la public.

Interesant e că Nándor (care între timp și-a schimbat numele din Friedländer în Fodor), a început să se intereseze de psihologie doar după ce a ajuns la New York, sub influența cercetărilor unui alt evreu maghiar, Sándor Ferenczi (născut la Miskolc, în Ungaria în 1873 sub numele de Fränkel Sándor), un renumit doctor în neurologie și psihologie, colaborator principal al lui Sigmund Freud în înființarea unei noi metode de abordare a tulburărilor psihopatologice: psihanaliza. Ferenczi a fost chiar președinte al Asociației Internaționale de Psihanaliză și interviul făcut cu el în 1926 l-a determinat pe tânărul (doctor în drept și) jurnalist Nandor Fodor să se apuce de redactarea marelui său opus: Encyclopaedia of Psychic Science, o lucrare interesantă, apărută în 1934, și care i-a adus lui Fodor funcția de cercetător la filiala din Londra a institutului American Society for Psychical Research, după ce a fost ales și membru al Academiei de Științe din New York.

Toate păreau să meargă strună pentru Fodor, devenit prieten bun cu Freud și cu Ferenczi (și apreciat de aceștia chiar după disensiunea dintre cei doi, ca urmare a divergențelor în concepte și convingeri). Fodor s-a numărat și printre fondatorii psihologiei prenatale, să nu mai vorbim de faptul că a fost redactorul și traducătorul multor volume semnate de Freud – însă a devenit prieten și cu Hereward Carrington, impresionat și de cartea acestuia, intitulată Modern Psychic Phenomena și cei doi au colaborat în cadrul diferitelor investigații și în publicarea rezultatelor.

Dar aici intervine aspectul controversat, fiindcă azi cel care dorește să recunoască toate meritele cercetătorului curios și neobosit, meticulos în proceduri, inovativ și creativ în soluții și interes profund față de știință, de sufletul omului și de metodologii de vindecare – se lovește de faptul că Nandor Fodor s-a ocupat cu toată seriozitatea și de ocultism, de parapsihologie și de fenomenul poltergeist. Articolele în limba maghiară și olandeză de pe Wikipedia încearcă să nu spună prea multe în acest context, dar cel în limba engleză menționează studiul cazului unei manguste vorbitoare, Gef, oferind chiar și linkul la cazul notoriu. Tabloidele vremii au exploatat povestea familiei Irving care susținea că locuința lor ar fi bântuită de o mangustă născută în India cu un secol în urmă. Iar problema cu abordarea lui Carrington și Fodor pare să fie că cei doi erau ”adepți ai demascării farselor și scamatoriilor așa-numitelor fenomene paranormale, însă, în mod straniu, erau convinși că în adâncul acestora există o fărâmă de adevăr nedeslușit” – după cum spune scepticul antropolog Edward Clodd despre ei și munca lor.

Fodor susținea bunăoară că fenomenul poltergeist nu are nimic de-a face cu entități independente, supranaturale sau paranormale, ci este o manifestare exteriorizată a conflictelor din subconștient, dar această opinie, inedită de altfel, nu l-a făcut prea popular nici printre cei convinși de puterea forțelor oculte, nici printre cei care considerau că întregul domeniu al fenomenelor de tip poltergeist este scamatorie pură și cei care se plâng de experiențe personale în acest domeniu sunt escroci care încearcă să atragă atenția cu minciuni sfruntate.

Fodor a explicat trăirile celor care relatau fenomene supranaturale prin identificarea lor cu impresii subiective născute din stres emoțional, din frustrare refulată și imposibilitatea de a exterioriza motivele reale ale suferinței cauzate de experiențe traumatice. (”Nandor Fodor a propus că tulburările de poltergeist au fost cauzate de agenți umani care suferă de o formă de stres emoțional sau de tensiune” – Wikipedia: Poltergeist.)

Și prin această convingere, prin insistențele sale de a valida această teorie bazându-se pe logică, a reușit să șteargă din conștiința publică toată activitatea sa de importanță de netăgăduit în psihologie, cercetare și activitate enciclopedică.

Din păcate.

https://hu.wikipedia.org/wiki/Fodor_N%C3%A1ndor

https://en.wikipedia.org/wiki/Nandor_Fodor

https://nl.wikipedia.org/wiki/Nandor_Fodor

https://en.wikipedia.org/wiki/Gef

https://hu.wikipedia.org/wiki/Ferenczi_S%C3%A1ndor_(pszichoanalitikus)

https://fr.wikipedia.org/wiki/S%C3%A1ndor_Ferenczi

https://hu.wikipedia.org/wiki/Amerikai_Magyar_N%C3%A9pszava

https://de.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud#Schriften

http://mek.oszk.hu/04000/04093/html/0291.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Hereward_Carrington

http://mek.oszk.hu/04000/04093/html/0284.html