Cartea lui Mike Klein am primit-o „în format fizic” cu un curier, după ce prietenul meu din Washington mi-o trimisese în format electronic, anunţându-mă cu modestie: „Am scris o carte în limba engleză. Este adresată nepoţilor mei ca să afle povestea familiei noastre”. L-am felicitat şi i-am mulţumit arătând, în treacăt, că aş fi preferat s-o ţin în mână şi s-o răsfoiesc. „Nicio problemă, îţi trimit cu drag un exemplar tipărit de Amazon. În câteva zile e la tine”. Şi, într-adevăr, peste nici două zile am primit cartea elegantă, întitulată: From Gherla to Washington – A Life Story on Two Continents, numele autorului, Mike Klein, fiind consemnat, modest, în partea inferioară.

Mike Klein nu este primul reprezentant al generaţiei noastre care ţine să povestească nepoţilor despre rădăcinile transilvănene ale familiei şi parcursul vieţii sale, despre trecutul recent. Câţiva prieteni – obiceiul e mai încetăţenit în Israel – şi-au multiplicat memoriile redactate şi tehnoredactate de ei înşişi, alţii le-au încredinţat editurilor. Cele pe care le-am citit cuprind valoroase informaţii de familie şi constituie relatări oneste şi preţioase. Probabil, dorinţa bunicilor de a lăsa moştenire o cronică de familie este universală, dar ea se manifestă şi mai pregnant (după cum am constatat) în cadrul generaţiei G2, poate şi ca o reacţie la faptul că părinţii – supravieţuitori ai Holocaustului – au povestit mult prea puţin. Peste timp am înţeles că după infernul deportării şi tragediei prin care au trecut, părinţii noştri şi-au putut reface viaţa spulberată doar concentrându-se asupra viitorului ce le stătea în faţă, în schimb noi, copiii lor – pe care s-au străduiască să-i ferească de relatarea evenimentele cumplite pe care le înduraseră – ne simţim datori să cercetăm trecutul, să-l reconstituim, nu numai pentru a ne alina dezrădăcinarea, ci şi pentru a-l transmite urmaşilor noştri.

Mike Klein şi-a început cartea din acelaşi imbold, acutizat poate de o experienţă personală traumatizantă, şi a profitat de calmul răstimp al pandemiei pentru a-şi ordona amintirile şi a le depăna pe îndelete.

După ce am parcurs primele pagini, am fost cucerită de stilul firesc, foarte accesibil şi totuşi captivant al cărţii, pe care apoi am citit-o dintr-o suflare (în ciuda faptului că nu prea citisem în engleză altceva decât articole de presă şi de specialitate (fizică).

Cartea, care începe cu un capitol despre istoria familiei şi continuă relatarea cronologică a vieţii autorului, este foarte bine structurată, vădind atât calităţile de organizator, cât şi de pedagog ale lui Mike Klein.

Primele șapte capitole (circa două treimi din volumul cărţii) relatează despre copilăria, adolescenţa şi tinereţea  (1949-1975), petrecute în România (în principal în oraşele Gherla şi Cluj, dar nu numai), următoarele  patru fiind consacrate vieţii în SUA: adaptării şi realizării în ţara de adopţie care, după mai bine de patruzeci de ani, a devenit cu adevărat a doua patrie a autorului.

Dincolo de întâmplările de zi cu zi – redate cu o fidelitate uimitoare (am bănuit că autorul avea la îndemână notele de jurnal consemnate de-a lungul deceniilor, dar ipoteza mea s-a dovedit eronată) – cititorului i se dezvăluie realităţile istorice, sociale şi politice din Transilvania anilor cincizeci, şaizeci şi şaptezeci, percepute de copilul inteligent, curios şi avid de lectură, elevul silitor şi ambiţios (premiant), adolescentul nonconformist şi studentul care îmbină studiul, interesul pentru limba şi literatura engleză, cu activităţile lucrative (posibile în timpul comunismului) menite să-i uşureze situaţia financiară.

Mike Klein prezintă într-un mod simplu şi accesibil paradoxurile orânduirii totalitare comuniste, de neînţeles pentru cititorul care s-a născut şi a trăit în lumea liberă şi, în acelaşi timp, readuce în memoria noastră, a colegilor săi de generaţie, detaliile uitate ale acelor vremuri şi ne ajută să ne identificăm cu protagonistul (în cazul meu e vorba de: înscrierea la biblioteca orăşenească, excursia cu trenul amenajat sau primul aparat de fotografiat: Smena şi multe, multe altele, pe care nu le enumăr lăsând cititorului satisfacţia de a le descoperi).

Întâmplările şi evenimentele petrecute după stabilirea în America (1975 şi până în momentul încheierii cărţii, 2021), calea către împlinirea „visului american”, sunt explicate la fel de firesc, pe înţelesul „celor rămaşi acasă”. M-a impresionat delicateţea lui Mike Klein, felul în care a reuşit să evite orice nuanţă laudativă atunci când relatează despre reuşitele demne de admiraţie din propria carieră.

Întreaga carte este impregnată de iubire: afecţiunea profundă care domneşte în  sânul familiei în care au crescut Mike şi fratele său Bobby, transferată apoi propriei familii şi, mai ales, dragostea faţă de Judith, femeia vieţii autorului, iubita şi prietena care i-a fost şi-i este alături, norocul şi destinul lui.

Din paginile cărţii lui Mike Klein răzbate ataşamentul faţă de Gherla natală pe care, de fapt, nu a părăsit-o niciodată. Aş putea spune că naveta Gherla-Cluj din studenţie şi naveta Gherla-satul Buza, din răstimpul de un an cât a fost profesor la ţară, s-au transformat în naveta Pittsburgh- Gherla şi apoi Washington-Gherla.

Mikle Klein revenea cu drag şi dor în oraşul natal (odată mi-a povestit cât de mult îi place să hoinărească pe dealurile din împrejurimile Gherlei) pentru a-şi întâlni prietenii de o viaţă şi, mai târziu, pentru a vizita mormântul mamei sale, din cimitirul evreiesc.

De altfel, prietenia este o altă valoare constantă a existenţei lui Mike Klein, evidenţiată în carte prin multitudinea de evenimente familiale împărtăşite cu prietenii şi prin legăturile trainice cu vechii prieteni.

Ataşamentul faţă de Gherla natală – oraşul înaintaşilor săi şi al celor circa o mie de evrei deportaţi la Auschwitz în mai 1944, a căror majoritate covârşitoare nu a supravieţuit – s-a materializat prin proiectul cel mai important din viaţa lui Mike Klein: Memorialul Martirilor Holocaustului din Gherla.

https://www.youtube.com/watch?v=32bgTTW648g&t=128s

După ce am întors şi ultima filă din cartea „From Gherla to Washington”, am înţeles că Gherla nici nu este atât de departe de Washington, acest fapt fiind probat pe deplin de autorul care, cu zestrea celor învăţate în oraşul natal ( la şcoala publică şi la şcoala vieţii), a devenit un cetăţean respectabil al Washingtonului.

Am constatat că această carte From Gherla to Washington: A Life Story on Two Continents: Klein, Mike: 9798458162005: Amazon.com: Books (*)– pe care o recomand cu căldură cititorilor revistei Baabel – nu este doar despre viaţa autorului, ci şi despre viaţa mea, precum şi a altor reprezentanţi ai generaţiei mele. Este încă un motiv să sper că ea va fi accesibilă şi cititorilor de limbă de română. Măcar prin câteva fragmente ce vor fi publicate în limba română, în paginile revistei Baabel.

(*) Cartea poate fi găsită şi pe
Pe Apple Books https://books.apple.com/us/book/from-gherla-to-washington/id1596150403?ls=1

Pe Google Play Books https://play.google.com/store/books/details?id=s9VOEAAAQBAJ

Andrea Ghiţă