Am parafrazat o afirmație a lui Tudor Vianu (referitoare la Eminescu) nu pentru a şoca, sau a face comparaţii de natură stranie în artă, ci pentru a sublinia rolul important pe care l-a jucat un violonist evreu maghiar în cultura muzicală europeană.  Din păcate multele decenii trecute au așternut un strat fin de uitare peste numele său în conștiința publică.

Dacă ne întrebăm care este legătura între compoziţii îndrăgite, ca de pildă Concertul în Re major pentru vioară și violoncel, de Brahms, concertele pentru vioară compuse de Dvořak, Brahms, Schumann sau Bruch, cu evreii maghiari din secolul al XIX-lea, numai melomanii interesați în mod special de acești compozitori vor răspunde cu ușurință: Joseph Joachim, cel care a fost considerat cel mai mare violonist al acelui secol, aproape o reîncarnare a lui Paganini.    

Joseph Joachim s-a născut în 28 iunie, 1831, în satul Köpcsény (Kittsee) din Burgenland, Austria, într-o familie de evrei maghiari.

A fost un adevărat copil-minune, la numai 12 ani a interpretat Concertul pentru vioară în Re major, de Beethoven, sub bagheta lui Mendelssohn. Chiar dacă în mod normal apariția copiilor-minune cu orchestra filarmonică din Londra nu era acceptată, dirijorul a insistat ca protejatul lui să urce pe scenă. Abia cu această interpretare, lucrarea în prealabil aproape necunoscută a intrat în repertoriul standard al muzicii simfonice[1]. 

Când prima versiune a Concertului pentru vioară în Sol minor, de Max Bruch nu a fost apreciată de public, compozitorul i-a cerut ajutor prietenul său Joachim. Din colaborarea celor doi s-a născut varianta finală, interpretată cu mare succes de Joachim însuși și de atunci și această piesă figurează pe lista concertelor de vioară de mare popularitate în rândul violoniștilor și publicului deopotrivă[2].

Din câte știm, Dvořak a compus Concertul pentru vioară în La minor după o întâlnire cu Joachim, cu intenția de a i-l dedica. Însă după finalizarea lucrării, violonistul nu a fost foarte impresionat, drept care compozitorul a recreat întreaga piesă pe baza sugestiilor violonistului. Rezultatul îl cunoaştem cu toţii.[3] 

Cât despre Concertul în Re major pentru vioară și violoncel, de Brahms, ultimul din seria creațiilor sale pentru vioară și orchestră, a fost compus în mod explicit pentru a reînnoda legătura strânsă dintre compozitor și violonist, ajunși să se distanțeze după decenii de prietenie devotată. (În urma divorțului lui Joachim, Brahms a făcut unele afirmații care sugerau că prietenul său nu procedase corect.) Nimic nu ilustrează mai bine prietenia lui Joachim pentru Brahms, decât faptul că la prima prezentare a concertului (în versiunea pentru pian și violoncel), compozitorul a fost atât de nervos, încât interpretarea sa a fost absolut haotică și imposibil de apreciat. Frumusețea piesei s-a dezvăluit abia a doua zi, după câteva modificări minore sugerate de Joachim (şi el mişcat profund de gestul lui Brahms), care a interpretat versiunea finală cu mare succes.[4] 

Din istoria muzicii clasice aflăm că Schumann a compus Concertul pentru vioară în Re minor anume pentru Joachim, la fel şi Fantezia în Do major. Sonata F-A-E a fost compusă tot în onoarea sa, în urma unei colaborări între Schumann, Brahms și Albert Dietrich, în reinterpretarea motto-ului lui Joachim: Frei aber einsam (Liber dar singur).[5]

Deci mai multe piese superbe s-au născut sub influența directă a marelui violonist, să nu mai vorbim de impactul interpretării sale asupra sorții concertului pentru vioară semnat de Beethoven.

Brahms și Joachim s-au împrietenit încă din tinerețe, din 1853, de când Brahms îl acompania la pian pe marele violonist Ede Reményi (născut Hoffmann Ede, tot un evreu maghiar, din Miskolc). Acesta l-a familiarizat pe tânărul pianist cu muzica populară maghiară, inspirație pentru viitoarele sale Dansuri ungare. La începutul prieteniei lor, Brahms era un tânăr pianist aproape necunoscut, în timp ce Joachim petrecuse deja un deceniu pe cele mai mari podiumuri ale muzicii clasice! Deci să nu ne mirăm că scrisorile de recomandare ale acestuia i-au deschis lui Brahms uşa compozitorilor Liszt, Schumann şi Peter Cornelius[6]. Astfel Joachim a jucat un rol important în cariera lui Brahms, dirijând premiera engleză a Simfoniei Nr. 1 în Do minor, iar drept mulțumire acesta i-a dedicat și Concertul pentru vioară în Re major.

Deci oriunde ne-am uita pe scena muzicii clasice europene din secolul al XIX-lea întâlnim numele lui Joachim, mai întâi protejatul, apoi prietenul lui Mendelssohn, cel mai bun prieten al lui Brahms, dar bun prieten și cu soții Schumann, Liszt, Joseph Böhm, Bruch, Moritz Hauptmann și Ferdinand David, Heinrich Ernst, Bériot, Berlioz și Vieuxtemps, rival al lui Ede Reményi și prieten-dușman cu Wagner pe care îl critica pentru muzica sa “mult prea zgomotoasă și pompoasă”[7].

Poate că azi nu-i mai putem admira talentul de violonist excepțional, deoarece nu avem cum să-l ascultăm cântând (puținele înregistrări digitalizate care se găsesc pe YouTube nu oferă decât o idee palidă a virtuozității sale, umbrite de neajunsurile tehnice ale vremii), dar îi putem aprecia contribuția la unele dintre cele mai populare concerte pentru vioară și îi putem recunoaște impactul asupra vieții și creației unor compozitori ca Brahms, Schumann, Dvořjak și Bruch. Mai mulţi muzicieni din generaţiile următoare au fost puternic impresionaţi de arta şi talentul său.

Vioara sa favorită a ajuns la Fritz Kreisler care a folosit-o în concertul din Carnegie Hall în 1955[8]. Un Stradivarius, păstrat în colecția Tarisio Auctions, care poate că își mai aduce aminte de virtuozitatea mâinilor lui Joachim, cânta nu demult sub degetele tânărului violonist Ray Chen care nici nu trebuie întrebat dacă a auzit vreodată de Joseph Joachim, despre muzicalitatea şi impactul cultural al căruia ne vorbesc cele mai frumoase compoziții din repertoriul muzicii clasice din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea [9].

Ilona Simon

---

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Violin_Concerto_(Beethoven)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#%C3%8Enceputul_carierei

https://hu.wikipedia.org/wiki/Joachim_J%C3%B3zsef_(heged%C5%B1m%C5%B1v%C3%A9sz)

https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#London_Philharmonic_debut,_Beethoven_Violin_Concerto

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Violin_Concerto_No._1_(Bruch)

https://de.wikipedia.org/wiki/1._Violinkonzert_(Bruch)

[3]https://en.wikipedia.org/wiki/Violin_Concerto_(Dvo%C5%99%C3%A1k)  

[4]https://hu.wikipedia.org/wiki/Kett%C5%91sverseny_(Brahms)

[5]https://en.wikipedia.org/wiki/Violin_Concerto_(Schumann)#Composition

[6]https://en.wikipedia.org/wiki/Johannes_Brahms#Early_career_(1850%E2%80%931862

[7] https://fr.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#Biographie

[8] https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#Joachim’s_instruments

[9] https://es.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#Influencia

https://es.wikipedia.org/wiki/Joseph_Joachim#Instrumentos_de_Joachim

(Ruprecht Kamlah, Joachims Geigen, Ihre Geschichten und Spieler, besonders der Sammler Wilhelm Kux, Palm und Enke, Erlangen 2018)