Europa și Orientul Mijlociu au devenit preocuparea, mai mult, îngrijorarea opiniei publice mondiale din cauza perspectivelor sumbre pe care le oferă lumii, schimbării configurației ei geopolitice. În aceste vremuri tulburi, când toată atenția este concentrată asupra evenimentelor din aceste regiuni, sunt trecute oarecum cu vederea alte evoluții, de asemenea determinante, și anume alegerile prezidențiale americane.

Mai sunt exact 12 luni până la data fatidică, noiembrie 2024, și chiar dacă ni se pare mult, de fapt este foarte puțin, iar ceea ce se întâmplă în acest context în Statele Unite nu este de bun augur pentru cei ce doresc continuarea, cu unele corecturi, a actualei linii politice duse de administrația Biden.

Mass media americană, atât cea scrisă cât și cea audio-vizuală, acordă atenție desfășurării campaniei, competiției pentru nominalizare în cadrul Partidului Republican, respectiv cine ar putea să se confrunte pe plan intern cu Donald Trump. Mai mulți politicieni republicani s-au înscris în cursă, dar unii au și abandonat-o, dându-și seama că nu au șanse, lipsindu-le sprijinul popular. La ora actuală, singurul candidat de luat în seamă, deși tot la mare distanță de Trump, este Nikki Haley, fost guvernator al Carolinei de Sud și reprezentant al SUA la ONU în timpul administrației Trump. Dacă cumva, din diferite considerente, lui Trump i s-ar interzice candidatura, pentru prima dată în istoria SUA o femeie ar deveni contracandidata unui bărbat la președinția americană. Dar deocamdată aceasta este doar o ipoteză, iar Trump este atât de sigur că va fi candidatul republicanilor, încât nici nu a catadicsit să participe la o dezbatere a potențialilor candidați republicani.

Mai complicată este la ora actuală situația în tabăra democraților. Există un singur candidat, Joe Biden, care luptă pentru un al doilea mandat și nu se întrezărește niciun challenger, Partidul Democrat nu a făcut bine să nu pregătească pe nimeni pentru cazul în care lui Biden i se întâmplă ceva. Din păcate, performanțele lui Biden nu mai sunt dintre cele mai bune și potrivit unui sondaj recent, el ar pierde alegerile în fața lui Trump în cinci din cele șase state nedecise (swing states): Arizona, Georgia, Nevada, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. Numai în acesta din urmă Biden ar ieși câștigător și trebuie să ne amintim că în 2020 Biden a câștigat alegerile tocmai datorită acestor state.

Biden este contestat chiar și în propria sa tabără din cauza vârstei, a sănătății sale și a stării economiei în condițiile în care, cel puțin până acum, alegerile prezidențiale americane se câștigau pe chestiuni de politică internă, un loc prioritar fiind economia. Democrații au pierdut în 2016, fiindcă interesele industriei din statele din centru au fost neglijate. În plus, în ultimele săptămâni o altă problemă ar putea influența soarta lui – politica de sprijin față de Israel. Fără doar și poate, Statele Unite – și aici putem să ne referim atât la democrați cât și la republicani – susțin războiul Israelului cu Hamas, numai că se constată din ce în ce mai mult o diferență de păreri între modul de a purta acest război. Sub influența crescândă a opiniei publice mondiale, Statele Unite înclină la temperarea atacurilor și bombardamentelor israeliene, la o mai mare atenție la populația civilă, la situația umanitară din Gaza, cere întreruperi ale confruntărilor în scop umanitar și acest punct de vedere a fost transmis Israelului de către toți oamenii politici americani importanți, de la Biden la secretarul de stat Blinken, la ministrul apărării Lloyd Austin, la șeful CIA William Burns și la alți demnitari care au vizitat Israelul. Statele Unite nu agreează nici soluția ocupării temporare a fâșiei Gaza de către armata israeliană, ci ar dori preluarea ei de către Autoritatea Palestiniană, în ultimă instanță relansarea ideii a două state, palestinian și israelian, considerând că în acest fel se oferă o perspectivă palestinienilor. Soluția nu este pe placul premierului Netanyahu.

Celălalt război, cel din Ucraina, nu se află deocamdată în vizorul campaniilor electorale ale candidaților. Dar să vedem ce s-ar întâmpla după alegeri. Dacă Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale, sprijinul pentru Israel va fi asigurat, probabil că și planurile radicale ale lui Netanyahu. Trump nu și-a manifestat vreo înclinație către soluția celor două state, el a cam dat mână liberă coloniștilor din Cisiordania. Altfel stă abordarea războiului din Ucraina. Trump îl simpatiza pe Vladimir Putin. (Nu se știe dacă și-a menținut această poziție.) Oricum, probabil că republicanii, deci și el, vor reduce dimensiunea materială a sprijinului oferit lui Zelensky, obligându-l prin aceasta să înceapă negocieri.

Dacă Biden obține un al doilea mandat, Ucraina se va bucura în continuare de susținerea materială și militară a Statelor Unite, dar ne putem aștepta la o înăsprire a politicii față de Israel. Nu se va renunța la susținerea statului evreu, Washingtonul este aliatul cel mai fidel al Israelului, dar este posibil să se intensifice presiunile americane pentru acceptarea unor concesii în ceea ce privește situația populației civile din Gaza. Acest lucru, afirmă organizatorii campaniei lui Biden, este cerut din ce în ce mai mult de către democrații din partid, nu numai de așa-zișii ”progresiști” cu poziții mult mai rezervate față de Israel, precum și de alegători.

Cred că Israelul, aflat într-o situație mai mult decât delicată, ținând cont de problema spitalelor din Gaza City, vrând-nevrând, va trebui să țină cont de interesele celor doi candidați. Opţiunea am putea s-o vedem în săptămânile următoare. Anul care a mai rămas până la alegerile americane va trece ca vântul.

Eva Galambos