Cu totul întâmplător am citit o carte apărută la Humanitas care mi-a plăcut foarte mult și pe care, dacă nu o cunoașteți, vreau să v-o recomand. Este un roman scurt, care se citește foarte ușor, în cel mult două ore. Este Copilul lui Noe, de Eric-Emmanuel Schmitt, despre care nu știam nimic. Pe Google, mai precis pe Wikipedia se poate afla biografia lui amănunțită.
De origine franco-belgiană, s-a născut în 1960 la Lyon și a absolvit cursurile prestigioasei instituții École normale supérieure cu o diplomă în filozofie. A debutat ca scriitor în 1991 cu o piesă de teatru. În 1994 a apărut primul său roman care i-a adus consacrarea în literatură, precum și multe premii. Cărțile lui Eric-Emmanuel Schmitt sunt traduse în peste 40 de limbi.
Copilul lui Noe a apărut în 2004. De atunci a fost tradus în 30 de limbi și a primit peste 20 distincții și premii literare. Traducerea în limba română a fost făcută de Ileana Cantuniari. De fapt, editura Humanitas i-a publicat o serie întreagă de cărți. Autorul a și vizitat România, ca invitat la evenimente culturale la București și la Iași.
Nu cred că e util să rezum cartea. Fiecare cititor o va citi în felul lui. Romanul e inspirat din întâmplări adevărate și citez numai părerile celor avizați din ziare de renume.
Lire: „Această poveste despre încercările tragice la care îi supune Istoria pe oameni vă va urmări multă vreme. Eric-Emmanuel Schmitt își confirmă extraordinarul talent și sfidează încă o dată barierele genurilor literare”
L’Echo: „Un roman plin de sensibilitate și de emoție.”
Le Soir: „Din tenebrele Holocaustului, Eric-Emmanuel Schmitt a reușit să extragă o poveste luminoasă plină de speranță.”
Vreau să citez din carte numai câteva pasaje care mi-au plăcut în mod deosebit și mi-au oferit material de gândit.
Aveam zece ani. Cu trei ani în urmă, părinții mei mă încredințează unor necunoscuți. Noi, copiii ascunși, trebuia să ne întoarcem la realitate spre a afla, cu violența unei lovituri pe care o primești în moalele capului, dacă mai aparțineam cumva unei familii, sau dacă rămăseserăm singuri pe lume.
***
— Și tu ești evreică, doamnă?
— Nu. Eu sunt belgiană.
— La fel ca mine.
— Da, la fel ca tine. Și creștină.
— Creștină, asta înseamnă contrariul evreilor?
— Contrariul evreilor înseamnă nazist.
— Creștinele nu sunt arestate?
— Nu.
— Atunci e mai bine să fii creștin.
***
A fi de partea statului Israel nu înseamnă să aprobi tot ce decide Israelul. Trebuie făcut pace cu palestinienii.
Copilul lui Noe mi-a plăcut mult, pentru că este foarte actual și deși subiectul cărții este Holocaustul, nu descrie ororile întâmplate în urmă cu 80 de ani, ci numai reflectarea lor prin ochii unui copil.
Mirjam Bercovici
București, 15-02- 2024
5 Comments
Eric Emmanuel Schmitt este unul din autorii mei preferați iar această carte se află în biblioteca mea și mi-e tare dragă, merită citită atât pentru stilul plăcut al scriitorului cât, mai ales, pentru mesajul ei umanist.
Dragă Mirjam,
M-a impresionat foarte mult alegerea ta, mai cu seamă că devine – din păcate aş zice – foarte actuală această carte. Eu o ştiam, pentru că am lucrat în redacţia Humanitas timp de 10 ani. Sunt nume de profesionişti care au colaborat la această ediţie în limba română: colecţia este coordonată de Denisa Comănescu, redactor a fost Andreea Răsuceanu, coperta este lucrată de Angela Rotaru etc., şi cel mai important este: numele traducătoarei Ileana Cantuniari. Mă bucură alegerea ta, pentru că ai atras astfel la 20 de ani de la apariţia cărtii la Paris, şi la 16, respectiv 6 ani de la publicarea în română, atenţia asupra ei. Merită de citit mai ales în aceste vremuri tulburi. Iar ce a subliniat Sofia în comentarii este un aspect atât de semnificativ pentru noi toţi, şi evrei, şi neevrei, dar Oameni cu majusculă.
Vă mulțumim doamnă doctor pentru informații.
Citatele m-au facut sa vreau sa citesc si eu aceasta carte. In special ultimul, mi-a placut ,care este de actualitate si exprima si parerea mea.
Erich Emmanuel Schmitt e un scriitor foarte citit. Copilul lui Noe a fost publicat în 2003. O altă carte inspirată din tragedia Holocaustului este Cea mai frumoasă carte din lume, apărută în 2006.