Sefora (Țipora), soția patriarhului Moise, este întâia femeie care a făcut o circumcizie. Chiar dacă numele ei apare meteoric în textul biblic (Exod 2:21, 4:25), dacă ea nu ar fi existat, poate că Moise nu ar fi ajuns personajul principal din Pentateuh.
O introducere la subiectul ”Circumcizia în premieră pe scena biblică” a fost dezvoltat în https://baabel.ro/2021/03/circumcizia-cateva-informatii-suplimentare. Actul în sine este semnul legământului din neam în neam dintre poporul lui Israel cu Dumnezeul său (Geneza 17:12-13). Preceptele îi impun tatălui să-și circumcidă fiul, însă tatăl are dreptul să transmită această sarcină unui specialist, bărbat desigur, denumit mohel (ebraică: מוֹהֶל).
Dar iată un alt gen de premieră: operația de circumcizie este executată de o femeie, mohelet, (ebraică: מוֹהֶלֶת), aceasta fiind chiar soția lui Moise, Sefora (Exod 4:24-26) Aceste trei versete se referă la perioada când Moise revine în Egipt (Exod 4:18-31), înaintea confruntărilor sale cu Faraonul (Exod 5:1-7:13), a celor 10 plăgi (Exod 7:14-12:30) și a exodului propriu-zis (Exod 12:31-15:21).
Dumnezeu îi poruncește lui Moise să revină în Egipt pentru a-i elibera pe israeliți din robia faraonică și să restabilească religia lui Avraam și a vechilor patriarhi, inclusiv acel ritual definitoriu al religiei iudaice. În consecință, Moise pornește la drum împreună cu soția, Sefora, și fiii săi.
Sefora, în albastru, se află în partea stângă a imaginii, cu fiii ei.
În timpul unui popas, îngerul lui Dumnezeu încearcă să-l omoare pe Moise. În acel moment intră pe scenă feminista mohelet Sefora. Ea își circumcide fiul (poate că era Gherșon, întâiul născut) cu o lamă de silex, după care atinge picioarele lui Moise cu prepuțul, spunând: „Cu siguranță ești un soţ de sânge pentru mine!” Îngerul părăsește scena, iar Moise rămâne în viață.
Care să fie explicația acțiunii Seforei? Să fi știut ea ceva? Relatarea e cam bizară. Pentru a completa ”atmosfera” scenei relatate, redau cele trei versete cu pricina (Exod 4:24-26) în două versiuni, în limba română și în limba engleză.
Biblia în versiunea Bisericii Ortodoxe Române[1]:
24 Însă, la un popas de noapte, pe cale, l-a întâmpinat îngerul Domnului şi a încercat să-l omoare.
25 Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, a tăiat împrejur pe fiul său şi atingând picioarele lui Moise a zis: «Tu-mi eşti un soţ crud!»
26 Şi S-a dus Domnul de la el; iar ea, din pricina acestei tăieri împrejur, i-a zis lui Moise: «Soţ crud!»
New Revised Standard Version (NRSV)[2]:
24 On the way, at a place where they spent the night, the Lord met him and tried to kill him.
25 But Zipporah took a flint and cut off her son’s foreskin, and touched Moses’ feet with it, and said, “Truly you are a bridegroom of blood to me!”
26 So he let him alone. It was then she said, “A bridegroom of blood by circumcision.”
(Adică: Pe drum, într-un loc unde au petrecut noaptea, Domnul l-a întâlnit și a încercat să-l omoare. Dar Sefora a luat o cremene, a tăiat prepuțul fiului ei și a atins cu el picioarele lui Moise spunând: „Cu adevărat, tu îmi ești mire de sânge!” Așa că l-a lăsat în pace. Atunci ea a spus: „Un mire de sânge prin circumcizie”.)
Versetele, cam ambigue, cu iz enigmatic, nu dau răspunsuri clare la întrebările:
– De ce a încercat îngerul lui Dumnezeu să-l omoare pe Moise?
– De ce a fost necesară circumcizia?
– De ce tocmai Sefora a făcut circumcizia?
– Cum trebuie interpretată sintagma “mire de sânge”?
– De ce s-a retras îngerul Domnului?
Nici ”cosmetizarea” realizată în traducerea versiunii NRSV nu prea izbutește să înlăture ambiguitățile.
Literatura de specialitate oferă diverse ipoteze referitoare la cele trei versete. Numitorul comun este că Dumnezeu voia să-l omoare pe Moise deoarece el a neglijat să-și circumcidă fiul. Sefora, probabil conștientă de motivul mâniei Sale, a acționat rapid efectuând circumcizia și salvându-și astfel soțul. Sintagma „soț / mire de sânge” reprezintă „transferul” actului de circumcizie – posibil însoțit de o formulă magică – de la fiul proaspăt circumcis la Moise, tatăl necircumcis.
Pentru a completa datele necesare unui raționament viabil, iată câteva elemente suplimentare.
Cert este că în primii 40 de ani petrecuți la curtea faraonului, Moise nu a fost circumcis. Fugit în Median, a petrecut încă 40 de ani ca păstor în gospodăria preotului Ietro. Căsătorit cu Sefora, fiica cea mare a lui Ietro, aceasta i-a născut doi băieți, Gherșon și Eliezer, care nu au fost circumciși. Moise își cunoștea bine identitatea, însă a devenit un ,,apatrid“, un străin în locul în care se afla. Sentimentul acesta lăuntric s-a văzut atunci când, probabil spre nemulțumirea soției și socrului său, i-a dat primului său născut numele Gherșon, ceea ce înseamnă ,,sunt străin aici, locuiesc ca străin într-o țară străină“ (Exodul 2:22).
Oare Sefora și Ietro cunoșteau identitatea adevărată a lui Moise? Desigur; ca dovadă, atunci când au auzit de minunile care au însoțit scoaterea evreilor din Egipt, Ietro și Sefora cu cei doi fii ai ei au venit în tabăra de popas din pustiu să-l reîntâlnească pe Moise (Exod 18:5-12).
Deși circumcizia este o piatră unghiulară a iudaismului, se pare că Moise a rămas necircumcis pe toată îndelungata sa existență. În acest context, textul biblic pare cam straniu: Moise a transmis poporului Legea divină, însă el însuși nu o respectă, aceasta constituind o încălcare cardinală. În ciuda eroicei sale atitudini în calitate de conducător, Dumnezeu nu îi permite să intre în Țara Făgăduinței și nici cinstea de a fi înmormântat în ea. Să fie aceasta pedeapsa pentru că Moise nu a fost circumcis? Ar rezulta că Moise e un antierou: un individ care nu respectă tradiția nu poate fi luat ca model…
Poate că Sefora „știa ea ce știa”. În acest caz acțiunea ei conștientă ar fi răspunsul la „necunoscuta” din ecuația celor trei versete.
Totuși să-i dăm Cezarei ce este al ei: aici Sefora este eroina principală. Și, precum notam la început, dacă ea nu ar fi existat, posibil că Moise n-ar fi ajuns personajul principal din Pentateuh.
Sefora / Țipora în artă, literatură, cinematografie și modă
Pe Sefora, alături de sora ei, o regăsim într-o frescă din Capela Sixtină.
În romanul lui Marcel Proust Du coté de chez Swann (1913), primul din seria intitulată În căutarea timpului pierdut, Charles Swann este frapat de asemănarea dintre Odette, viitoarea sa soție, și imaginea din pictura lui Botticelli care o reprezintă pe biblica Sefora; tocmai această asemănare este elementul catalizator al obsesiei lui Swann pentru Odette.
Sefora este adesea inclusă în drame legate de Exod. Printre altele, filmele Cele zece porunci (1956), Prințul Egiptului (1998), Exodus: Zei și regi (2014).
Sefora este personajul principal în romanul lui Marek Halter Zipporah, soția lui Moise (2005).
Iar dacă e să amintim de arta modei, rețeaua Sephora este bine-cunoscută și apreciată în lume.
Numele Țipora (sau în idiș Țipre) există și în literatura română: Buiumaș al Țiprei din romanul autobiografic Copilăria unui netrebnic (1936). Autorul, Ion Călugăru (1902 – 1956), s-a născut la Dorohoi cu numele Ștrul Leiba Croitoru.
Romanul care l-a și consacrat descrie cu dragoste, dar și cu amărăciune, orașul său de origine cu pitorescul său; el reprezintă o vastă frescă a evreimii acelui ștetl Dorohoi din vremea copilăriei autorului, zugrăvind cu o pensulă sigură și obiectivă o lume care cuprinde toate atributele omenirii – naștere, logodnă, nuntă, moarte, datini, sinagogă, etc. – cu oameni sărmani, drame familiare, o lume cu copii desculți, cu mame născătoare de mulți prunci, cu bărbați – căruțași, sacagii, sitari, croitori etc. – care trudesc din greu din zorii zilei până în miez de noapte
Cartea lui Ion Călugăru se află și astăzi în biblioteca mea personală.
Referințe bibliografice:
https://en.wikipedia.org/wiki/Zipporah_at_the_inn
https://en.wikipedia.org/wiki/Zipporah
Pauline Bebe, Dicționar: femeile și iudaismul, Editura Hasefer, 2002, pag. 308-311
V.S. Constantinescu, B. Tercatin, Dicționar de personaje biblice și reprezentarea lor în arte, Editura Hasefer, 2002, pag. 286
Pr. Iconom Stavrofor, D. Bondalici, Enciclopedia marilor personalități din Vechiul și Noul Testament, Editura Diecezană Caransebeș, 2005, pag. 306-307
Strul Moisa
[1] https://biblia.ortodoxa.info/biblia/versiuni_paralele/vbor/2/4
[2] https://bible.oremus.org/?passage=Exodus%204:24%E2%80%9326&version=nrsv
17 Comments
Îmi place cum articolul surprinde intuiția salvatoare a Țiporei, o calitate atât de feminină! Și deși întoarce întâmplarea pe mai multe părți nu-i risipește misterul și farmecul! Foarte frumos povestit, mulțumim!
Șalom Sonia; și ȘABAT ȘALOM cu SĂNĂTATE !!!
Un articol fascinant si complex. Asa cum spui intr-un raspuns la un comentariu, eroii biblici nu sunt intotdeauna perfecti (poate Iosif se apropie de perfectiune?… , dar nu si fratii lui.) Autorii textului biblic par ancorati in realitate. Asa au fost si grecii antici cu eroii si chiar cu zeii lor de pe Olimp.
Prezentarea e magnifica. O docudrama.
Dacă în relatarea ”docu-dramă” poți induce un suspans, produci cititorului o stare de tensiune în așteptarea deznodământului. În acest sens, pentru acel moment de suspans, am folosit o stratagemă: fraza inițială și cea finală utilizată au fost identice: ”dacă ea/Sefora-Țipora nu ar fi existat, posibil că Moise nu ar fi ajuns personajul principal din Pentateuh”. Consider că, astfel am izbutit să-i acord Seforei-Țipora câteva puncte suplimentare, vizavi de apariția ei DOAR meteorică în textul biblic; scriitori biblici, de gen masculin, deobicei nu au fost prea generoși cu eroinele feministe.
In adevar. Aceeasi fraza de inceput si de sfîrsit. Admirabila prezentarea dvs.
Dar eu am rămas puțin confuza, si va rog să ma lămuriți. Nu- mi amintesc de loc textul Bibliei : ca Țipora, efectuind circumcizia , l- a salvat pe Moise de la moarte.
D- zeu l- a ales pe Moise drept eroul sau, increfințîndu’- i trei misiuni formidabile; a elibera un popor din sclavie ṣi a-l scoate din tara asupritorilor, a- i transmite Legea Divină, si a- l conduce prin deşert in Țara Promisa
Atunci cum D- zeu a avut intenția sa- l omoare pe Moise?
Va multumesc
Mă întreb câţi dintre cei care cumpără (sau vând) produse din brandul Sephora ŞTIU cine a fost SEPHORA?
Am trecut pe lângă rafturile Sefora, știind cine a fost Țipora, personal încă nu am achiziționat produse Sephora. Voi raporta rezultatele, cu următoarea atenționare: totuși nu sunt “acasă” în specialitatea Sephora.
Recent Netflix a inclus în repertoriu un scurt serial despre Mozes. Îl recomand, cu toate erorile de ordin istoric, dar prezentarea e interesantă.
GbM
Sefora – un personaj feminin complex şi puternic, o eroină inspiratoare pentru soţul ei, dar şi pentru cei care află povestea ei. Aştept următorul articol dedicat unei alte femei din Biblie. Poate Ruth?
Rut moabita, o femeie străină, reprezintă un exemplu emoționant de vitute și credință.
Nu sunt o persoană religioasă, dar mă gândesc că aceste povești din Biblie probabil se inspiră și din adevăruri și din imaginație. Și mi se par foarte interesante.
În povestea Seforei, ea ocupă un rol predominant, ea hotărește când să facă circumcizia și în acest fel îl salvează pe Moses? Oare de aceea nu a fost lăsat să ajungă în Țara Sfântă? Pentru că nu a fost circumcis? Trebuie multă fantezie pentru ca să înțelegi Biblia! Mulțumim autorului!
Incidentul tulburător, în care Dumnezeu urma să-l ucidă pe Moise, nu este pe deplin explicat în text. Nu ar reprezenta o NECUNOSCUTĂ matematică, dar nici o temă de roman polițienesc. Însă punând cap la cap indicații ce le oferă textul biblic, emițând anumite ipoteze ce trebuie verficate în baza altor elemente ce le oferă textul biblic, posibil să ajungi la un răspuns, să înțelegi Biblia. În cazul de față, răspunsul ar trebui raportat la vremea patriarhului Avraam, respectiv la legământul făcut de acesta cu Dumnezeu. Cui îi face plăcere să rezolve asemenea ”exerciții” de dezlegare – legături, ipoteze, analiză, concluzii, etc – nu presupune că ar trebui să fie by definition o persoană religioasă.
Așa este. Mulțumesc pentru explicație.
Se pare că Sephora era etiopiana, în fond distanta pana la Sinai nu era atât de mare putea să se așeze un trib rătăcit din Etiopia. În ultimul serial al Netflix, prezentat acum câteva zile, Moise, Sephora are un rol important, îl potolește pe Moise, personaj destul de irascibil
La fel ca frații ei, Aaron și Moise, nici Miriam nu era perfectă. Textul biblic menționează că sora și fratele lui Moise – respectiv Miriam și Aaron – au cam cobit contra lui Moise. Printre altele, era și căsătoria lui Moise cu cușita Sefora (etiopeancă? Era însă frumoasă; privesc imaginea de la începutul articolui și realizez că Moise avea gusturi bune). Suplimentar, sora și fratele contestau faptul că Moise deținea monopolul comunicării cu Divinitatea; Doar că El a dispus astfel. Drept consecință, Miriam a fost pedepsită cu țaaras (lepră?). Însă Aaron s-a rugat pentru ea, și a fost vindecată.
Niciodată nu mi-ar fi trecut prin minte că Sefora a fost africană, cu toate că Biblia o spune clar. Cred că fiecare are tendința să vadă lumea prin prisma sa personală. Un alt exemplu este o icoană găsită în nord-vestul Chinei: chipul lui Isus are trăsături chinezești! https://baabel.ro/2021/06/fascinatia-tarilor-de-dincolo-de-orizont-ii/