Conform definiței, Dicționarul Merriam-Webster, circumcizia reprezintăactul de tăiere a preputului de bărbați, fiind practicat ca un rit religios de către evrei și musulmani; dar și de către alte persoane, ca un obicei social sau pentru beneficii potențiale de sănătate (cum ar fi îmbunătățirea igienei)[1].

Termenul circumcizie provine din cuvântul latin „circumcido” ce înseamnă tăiere împrejur.

Vă invit să pășim împreună în câteva nișe.

1. Circumcizia în premieră pe SCENA ISTORIEI

Această „operație” era practicată ÎNCĂ de omul timpuriu, fiind atestată în scrieri egiptene vechi din anii 5000 î.e.n.; era un ritual practicat odată cu maturitatea sexuală a bărbatului, asociat cu evenimente importante din viața unui bărbat, precum căsătoria sau debutul pubertății.

Cel mai vechi atestat, care confirmă practicarea circumciziei, apare pe o reprezentare picturală egipteană datând din perioada anilor 2300-2200 î.Hr., figura 1[2]. Analiza imaginii atestă practicarea acestui obicei, în care cei de parte bărbătească nu erau circumcişi la naştere.

• Imaginea de sus: fragment în relief descoperit în cimitirul familiei Djedkare
• de jos: imagine reconstituită[3]

Se pare că acest act, circumcizia, reprezintă cea mai veche operaţie chirurgicală.

2. Circumcizia în premieră pe SCENA BIBLICĂ

Posibil că evreii au împrumutat aceasta practică – tăierea împrejur – de la egipteni, vecinii lor.

Circumcizia constitue una dintre poruncile divine revelate în Biblie, fiind parte din legământul făcut de patriarhul Avraam cu Dumnezeul lui Israel, drept dovadă şi semn că poporul lui Israel îşi trage linia patriarhală din acest mare profet biblic. Iar pentru acest act, făcut asupra noului născut de sex masculin, porunca expresă este că trebuie realizat în ziua a 8-a de la naștere:

Iar când era Avram de nouăzeci și nouă de ani, i S-a arătat Domnul și i-a zis: “Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic; fă ce-i plăcut înaintea Mea și fii fără prihană; și voi încheia legământ cu tine și te voi înmulți foarte, foarte tare.” (…) Apoi a mai zis Dumnezeu lui Avraam: “Iar tu și urmașii tăi din neam în neam să păziți legământul Meu. Iar legământul dintre Mine și tine și urmașii tăi din neam în neam, pe care trebuie să-l păziți, este acesta: toți cei de parte bărbătească ai voștri să se taie împrejur. Să vă tăiați împrejur și acesta va fi semnul legământului dintre Mine și voi. În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească, născut la voi în casă sau cumpărat cu bani de la alt neam, care nu-i din seminția voastră, să se taie împrejur în ziua a opta. Numaidecât să fie tăiat împrejur cel născut în casa ta sau cel cumpărat cu argintul tău și legământul Meu va fi însemnat pe trupul vostru, ca legământ veșnic……” (Geneza 17:1-14).

Acum circa 4000 de ani, începând cu Avraam, circumcizia devenea semn al legământului din neam în neam cu Dumnezeul lui Israel.

De facto, circumcizia – operaţie chirurgicală practicată de mână omenească[4] – constă din îndepărtarea prepuțului, tăierea împrejur, de către specialistul în această procedură denumit în mod tradiţional mohel[5].

Dacă la început această operație se efectua asupra tuturor membrilor de parte bărbătească din familie, chiar dacă erau de alt neam, ulterior ea se va restrânge doar la fiii de parte bărbătească ai lui Israel.

Practica iudaică impune circumcizia în a 8-a zi de la naștere, chiar și în timpul celor mai sfinte sărbători (Șabat/Sâmbătă, Yoam Hakipurim/Ziua Pocăinței, etc), cu excepția unor impedimente de ordin medical (precum icterul noului născut, cazuri de hemofilie în familie, etc). 

3. Circumcizia să fie făcută în ziua a 8-a zi de la naștere: DE CE?

În Biblie este menționat, cu deosebită claritate, că Dumnezeu a indicat ca circumcizia să fie făcută în ziua a 8-a zi de la naștere. Există o anume motivare, care să sprijine imperativul devansării de timp de la vârsta maturității/pubertății către primele zile de viaţă ale noului-născut? De ce tocmai la vârsta de 8 zile?

Se pare că DA există o explicaţie: cercetările ştiinţifice au demonstrat că la persoanele de sex masculine protrombina și vitamina K, doi din factorii principali de coagulare a sângelui, ating nivelul maxim în a… 8 zi de vaţă. În acest sens, graficul din figura 2[6] este concludent. Acest fapt facilitează vindecarea rapidă după circumcizie, reducând astfel riscul infecțiilor potențiale.

Se observă, încă o dată, că Biblia dezvăluie un adevăr științific cu mii de ani înainte de a fi „descoperit” de către oamenii de știință moderni.

3.1         La musulmani, ceremonia de circumcizie nu are loc în ziua a 8-a zi de la naștere, ci mai târziu.  De ce această ”discriminare”?

Avraam avea doi fii: cel mare, Ismael, născut de Agar, slujnica egipteancă a Sarei,  şi pe mezinul, Isaac, născut ulterior de soția lui Avraam, Sara. Ismael este considerat părintele arabilor (tribul ismaeliților).

”Discriminarea” menționată se regăsește în textul biblic, tradiția circumciziei la musulmani având rădăcini chiar în casa/cortul patriarhului Avraam; modul în care a fost respectat legământul cu Dumnezeu legat de tăierea-împrejur este prezentat astfel:  Atunci, a luat Avraam pe Ismael, fiul său, pe toți cei născuți în casa lui, pe toți cei cumpărați cu argintul lui și pe toți oamenii de parte bărbătească din casa lui Avraam și i-a tăiat împrejur, chiar în ziua aceea, cum îi poruncise Dumnezeu. Și era Avraam de nouăzeci și nouă de ani, când s-a tăiat împrejur. Iar Ismael, fiul său, era de treisprezece ani, când s-a tăiat împrejur. Avraam [99 de ani] și Ismael, fiul său [13 ani], au fost tăiați-împrejur în aceeași zi (Geneza 17: 23-26). Și în continuare: Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac la vârsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu. Avraam era în vârstă de o sută de ani la naşterea fiului său Isaac (Geneza 21: 4-5). Deci Isaac a fost circumcis la vârsta de opt zile, iar Ismael la vârsta de treisprezece ani.

Actul de circumcizie în tradiția musulmană constituie dovada credinței în Allah, precum şi un semn al apartenenței credincioșilor la religia abrahamitică^[7]. Spre deosebire de evrei, unde circumcizia are loc în cea de-a opta zi de viaţă a copilului de sex masculin, la musulmani vârsta pentru circumcizie diferă în funcţie de regiune şi de popor. Astfel, în Turcia, Egipt, ţările din sudul şi centrul Asiei, băieţii sunt circumcişi între şase şi unsprezece ani; în Pakistan, băieţii sunt circumcişi oricând, de la naştere şi până la maturitate. în Iran circumcizia are loc la vârsta cuprinsă între cinci şi şase ani.

În islam, figura Iui Avraam/Ibrahim este bine conturată. În Coran, numele său este menţionat de 69 de ori, fiind înfăţişat ca un model de generozitate şi de perseverenţă, el fiind cel care a construit „casa” lui Dumnezeu de la Mecca (referirea este la Kaaba), cu ajutorul fiului său, Ismael (Ismail), şi a instituit pelerinajul anual la Mecca (numit hajj).

3.2  Ritualul circumciziei nu se aplică de către creştinii care îl concep pe Dumnezeu ca Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.  De altfel,  Sf. Pavel a dat o altă semnificație cuvintelor din Biblie: Tăierea împrejur nu este nimic; și netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu (Corinteni 7:19).

4. Exceptând aspectul cultural și religios, circumcizia are și un rol suplimentar?

Circumcizia – la evrei şi musulmani – are şi o origine strâns legată de păstrarea igienei corporale: în regiunea de deşert, respectiv regiunea în care au apărut şi s-au dezvoltat cele două civilizaţii,  transpiraţia corporală este extrem de abundentă, din cauza căldurii pronunţate; în timp ce resursele de apă sunt/erau absolut insuficiente. Ca atare, apa era utilizată în primul rând la băut, și nicidecum la spălat.

Cercetările medicale au constatat că bărbaţii circumcişi care trăiesc în zone tropicale dezvoltă mult mai puţine infecţii în regiunea organului sexual, comparativ cu bărbaţii necircumcişi.

• Circumcizia este semnificativă și atunci când ne referim la șansele de infectare cu HIV[8]. Ample cercetări efectuate pe această temă au constatat că riscul oamenilor circumciși de a se infecta cu HIV este mai mic cu 70 % comparativ cu bărbații necircumciși. Acest aspect este important mai ales în Africa, unde ratele de infectare sunt încă foarte mari, iar opțiunea de chirurgie sterilă absolută pentru populație este mai puțin realistă.

Este cazul de menționat că între curentul favorabil practicării circumciziei și oponenții acestei practici există multiple divergențe, fiecare prezentând motivele sale pro și contra.

5. Scena actului de circumcizie a noului-născut și reprezentarea sa în artă

În opera multor artiști plastici este redată această scenă; În Figura 3 prezint două exemple:

• Imaginea din stânga: Circumcizia lui Isus, (Albrecht Dürer, pinacoteca din Dresda)
• Imaginea din dreapta: Circumcizia lui Isaac (Pentateuhul din Regensburg, circa 1300, Israel Museum, Ierusalim).

Notă

Crăciunul sau Nașterea Domnului Iisus Hristos este o sărbătoare creștină importantă, celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian); născut, crescut și educat conform tradiției evreiești[9], rezultă că data circumciziei Sale este 1 Ianuarie.

6. ”Doar o dată vede nașul puța”

Expresia există în limba română. Și nu de puține ori, e utilizată și în anumite situații conflictuale

Mi-aș permite să notez că expresia are ”rădăcini” biblice, legate chiar de subiectul abordat: circumcizia. Să explic afirmația.

Deoarece mohelul, cel ce execută operația de circumcizie, trebuie să aibă ambele mâini libere[10], cel ce ține copilul e … nașul (sandac în limba ebraică); tot acum, pruncul primește și numele propriu/prenumele. Așa precum nașul conduce mireasa/mirele sub baldachin pentru unirea viitoarei perechi soț-soție, identic nașul e cel ce ”conduce” noul născut către unirea sa cu Legământul făcut de Creator cu Avraam. Iar scaunul pe care sunt așezați cei doi ”actori ”- noul născut și nașul -, nu e un scaun oarecare: e un JILȚ ÎNALT, ce are menirea de a scoate în evidență însemnătatea/înălțimea evenimentului și momentului.

Iar dacă nașul va mai vedea ulterior, sau nu, puța bebelușului, acest lucru e incert. Certă e însă existența expresiei

7. Chiar dacă de-acolo se taie

Cu intenția e de a încheia articolul într-o atmosferă mai destinsă, decât cea cenușie oferită de actuala atmosferă pandemică, vă propun lecturarea poeziei lui Păstorel Teodoreanu[11] Dispută religioasă:

Deşi port o mare stimă

Şi am respectat mereu

Şi pe popă şi pe pastor

Şi pe rabinul evreu.

Totuşi eu am o remarcă

Deşi nu e paradox

Însă cel mai vesel popă

Este popa ortodox.

Fie praznic, nunţi, botezuri

Sau la orice slujbă sfântă

Chiar şi la înmormântare

Popa cântă, popa cântă.

Dar cel mai deştept dintr-înşii

Mai dibaci, mai diabolic

Este fără îndoială

Bruder, pastorul catolic.

Auziţi, iubiţi prieteni,

Ce abil, ce diplomat

Pe toţi tinerii-nsoară

El rămane neînsurat.

Cel mai crunt însă-i rabinul

Ăsta, merge-n contra firii

Vrea mortiş ca să distrugă

Fericirea omenirii.

Auziţi, ce barbarie

(Zău că merită bătaie)

Unde trebuie s-adauge

Rabinul de-acolo… taie!

Strul Moisa

---

[1] https://www.merriam-webster.com/dictionary/circumcision

[2] https://www.jstor.org/stable/26272374?seq=3#metadata_info_tab_contents, pag. 110

[3] O pictogramă color ce detaliază întreaga scenă în https://en.wikipedia.org/wiki/File:Egyptian_Doctor_healing_laborers_on_papyrus.jpg

[4] S-a accentuat atributul „cea mai veche operaţie chirurgicală practicată de mână omenească“ pentru a se face distincție certă de momentul de creare a Evei de către Dumnezeu prin intervenția/operația de chirurgie plastică.

[5] Legat de acest aspect, în Biblie este menționată și o altă premieră: situația când însăși mama copilului – Sefora, soția lui Moise – este cea care realizează îndepărtarea prepuțului noului-născut: Sefora, luând un cuțit de piatră, a tăiat împrejur pe fiul său….. (Exodul 4, 25).

[6] https://www.discovercreation.org/blog/2012/07/31/8th-day-circumcision/

[7] În tradiția musulmană, profetul Abraham este cunoscut sub numele Ibraim (Ibrahim)

[8] HIV reprezintă prescurtarea în limba engleză a Human Immunodeficiency Virus, respectiv Virusul Imunodeficienței Umane, virus ce cauzează la om sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA).

[9] Vezi capitolele din Luca 2: Isus adus în Templu (21-23) și Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani (41-47).

[10] Mohelul cunoaște obiceiului din punct de vedere medical, precum și ritualul religios ce însoțește ceremonia. Unii mohalim sunt rabini sau cantori, alții sunt chiar medici. Mohelul are datoria de a cunoaște și de a cerceta starea de sănătate a copilului sau persoanei ce urmează a fi supusă circumciziei. În cazul unor boli – de exemplu febră, icter – circumcizia este amânată, iar în cazuri de hemofilie, circumcizia e evitată. În mod tradițional, mohelul folosește un cuțit special destinat circumciziei, în zilele noastre pentru unică folosință.

[11] Alexandru Osvald Teodoreanu (1894 –1964), cunoscut sub pseudonimul Păstorel Teodoreanu, a fost un poet, avocat, scriitor, publicist român, gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. A fost fratele mai mare al romancierului Ionel Teodoreanu. Păstorel Teodoreanu e înmormântat în cimitirul Belu; însă s-a născut la DOROHOI.