Despre sorgintea eugenismului

Toată lumea o știe: eu nu sunt istoric și toată viața am citit și am învățat istorie doar pe apucate, între atâtea lucruri pe care meseria mea m-a obligat să le știu. Trebuia să fiu la curent cu tot ce era nou și nu o dată am fost obligat să-mi schimb părerile și modul de a trata un pacient, atunci când probe clare, științifice, indicau necesitatea ”schimbării de macaz”.

În tinerețe și chiar după aceea, nu am prea avut timp pentru altceva, deși știu prea bine că alții au găsit timpul, răbdarea și pasiunea necesară pentru a se cultiva în domenii din afara meseriei.

Printre puținele subiecte de istorie care m-au interesat, m-au incitat și despre care am citit a fost Germania în anii nazismului. Știu că nu trebuie să explic motivul acestui interes deosebit. Faptul că am supraviețuit Holocaustului m-a obligat să caut să înțeleg acele aspecte istorice, sociale, economice care la un loc s-au făcut vinovate de crime de o magnitudine neîntâlnită până atunci și nici de atunci.

Am citit mult despre legile de la Nürnberg, am aflat o mulțime de amănunte legate de ideologia ”rasei supreme” și de sentimentul de superioritate care a dus la crime și fărădelegi, unele rămase până astăzi nepedepsite așa cum cred eu că meritau.

În ochii mei nazismul, ca ideologie a rasei ”ariene”, era produsul autentic al Germaniei hitleriste și până nu de mult eram sigur că toate manifestările de ură rasială la care suntem martori până acum (și mai ales acum) își au obârșia în ideologia hitleristă din anii 1930.

Așa credeam, până când…

Nu demult mi-a căzut în mână un articol publicat în cel mai cunoscut jurnal medical al zilelor noastre, New England Journal of Medicine, semnat de Paul Lombardo (7 martie 2024). El face parte dintr-o lungă serie despre ”recunoașterea nedreptăților istorice în medicină” și modul cum s-au reflectat ele în această respectabilă publicație medicală în prima jumătate a secolului trecut. Articolul se ocupă de eugenism.

Eugenismul (eugenetica sau eugenia) e definit ca o teorie pseudoștiințifică, imorală, care propovăduiește ”îmbunătățirea rasială” și ”reproducerea planificată”, adică exact ceea ce preocupa și propovăduia, printre altele, regimul nazist.

Ideologia nazistă plasa pe un loc extrem de important necesitatea ”îmbunătățirii biologice” a poporului german, prin selecționarea celor aparținând rasei ”nordice” sau ”ariene”. De aici și până la politica de sterilizare forțată și masacrele prea bine cunoscute nu a fost decât un pas.

Cei vizați erau în mare parte indivizi care trăiau în instituții private și administrate de stat și identificați ca ducând o viață care ”nu merita trăită” (lebensunwertes Leben). Cei incluși în această categorie erau prizonieri, handicapați mintal, dizidenți politici, purtători de malformații congenitale. Urmarea ”logică”? Sterilizarea forțată. Printre cei aflați în pericol se numărau și epilepticii, schizofrenicii, cei suferinzi de maladia bipolară, surzii și orbii din născare, homosexualii, etc.

Datorită acestei ideologii criminale, în Germania nazistă au fost sterilizați forțat peste 400.000 indivizi și aproximativ 300.000 au fost uciși în cadrul programului de eutanasie rasială Aktion T4. Alte mii de ”pacienți” au murit ca urmare a complicațiilor postoperatorii, mai ales femei care au suferit o operație de ligatură a trompelor. Ceva mai târziu a început campania de ucidere a pacienților cu maladii psihiatrice internați în spitalele germane – o decizie personală a lui Hitler din odioasa dată de 1 septembrie 1939, ziua declanșării celui de al Doilea Război Mondial.

Hitleriștii foloseau termenul de ”igienă rasială” sau ”îmbunătățire rasială” (Volksaufartung) și mai rar cel de eugenie (Erbpflege).

Și acum să ne întoarcem la articolul publicat în jurnalul american. Aici trebuie să recunosc existența unor grave lacune în cunoștințele mele, pentru că originea ideologiei eugenice se află nu în Germania, ci… în Anglia și apoi în Statele Unite!

Inițiatorul pseudoștiinței numite eugenie a fost Francis Galton (1822-1911), un antropolog englez care a inventat termenul de ”regresie spre medie” (regression to the mean). Programul său consta în a crea în mod artificial o rasă umană superioară prin reglarea procreării, folosind căsătoria ca un mijloc de purificare rasială. Cu alte cuvinte, el încuraja căsătorii între indivizi cu caractere genetice similare și ”sănătoase”.

Eugenia, ca element social-biologic, a fost introdusă de Galton încă în anul 1883, iar în anul 1904 o universitate londoneză a creat o catedră de eugenie.

În 1912 a avut loc tot la Londra primul congres internațional de eugenie. El a continuat anual și începând din 1921 s-a mutat la New York.

Impactul eugeniei în Statele Unite e impresionant. Articole publicate în mai sus-amintitul jurnal medical american propovăduiau îmbunătățirea rasială a populației, prin trei metode: depistarea și izolarea socială indivizilor ”defecți” din punct de vedere mintal, restricții severe privind imigrarea acestor persoane și sterilizarea eugenică. Jurnalul propunea ca cei care ar putea transmite copiilor lor deficiențe mintale, morale sau fizice să fie identificați și să li se interzică să se căsătorească.

Deja în 1912 în America se vorbea și se scria despre pericolul reprezentat de imigranții cu deficiențe mintale care puteau duce la ”crimă, prostituție, sărăcie, acte ilegale, comportare necumpătată” (intemperance).

În anul 1914 Harry H. Laughlin, un educator american, directorul societății de studiu genetic cunoscută ca Eugenics Record Office, a introdus legea sterilizării eugenice, aprobată pe rând în 30 state americane. În 1924 Virginia (și nu numai) a permis intervenții chirurgicale pentru a preveni reproducerea celor considerați inferiori din punct de vedere genetic. Un articol publicat în același jurnal în 1933 proclama utilitatea măsurilor profilactice din punct de vedere eugenic.

Nu, nu intenționez să prezint o istorie completă a eugeniei ca pseudoștiință criminală, exploatată de forțe barbare și inumane, o poveste cunoscută de toți cei interesați în subiect. Vreau numai să declar mea culpa că mi-a luat atât de mulți ani ca să ajung la datele istorice care arată că legile rasiale ale Germaniei hitleriste nu au avut originea în mentalitatea și psihologia bolnăvicioasă, criminală a celui de al Treilea Reich. Cu mult înainte de Hitler, țări considerate (ieri, la fel ca azi) campioane ale libertății și democrației au făcut loc unor legi nu mai puțin rasiale și criminale decât cele ale Germaniei naziste.

Legile naziste nu au apărut din neant, nu s-au născut prin ”generație spontanee”, ci au copiat o mentalitate instaurată în acea țară care a reprezentat pentru mulți adevăratul pământ al făgăduinței, țara tuturor posibilităților, unde fiecare își poate construi un loc sub soare.

Da, e perfect adevărat, ca orice elev sârguincios și devotat maeștrilor săi, nazismul german a împins rasismul spre culmi nemaiîntâlnite până atunci. În numele eugeniei, Germania a reușit să ucidă în numai 12 ani sute de mii de nevinovați, iar efectul cumplit al acestei psihologii bolnave se resimte până în ziua de azi.

Einstein spunea: ”Două lucruri sunt infinite, universul și prostia omenească, dar despre univers încă nu sunt sigur”. Eu aș adăuga un al treilea: rasismul, care e tot atât de infinit ca prostia și ignoranța.

Articolul care mi-a inspirat aceste rânduri nu a făcut decât să completeze imaginea pe care o aveam despre lumea în care au trăit părinții noștri și ale cărei efecte grave se resimt până astăzi. Din păcate, amploarea lacunelor mele în materie de istorie universală sunt mai mari și mai grave decât mă așteptam și chiar dacă aș vrea să mă ”îndrept”, nu mai am timp… Alea iacta est!

Gabriel Ben Meron

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

7 Comments

  • Tiberiu Ezri commented on October 17, 2024 Reply

    Un subiect foarte interesant și nu sunt sigur că islamiștii care tolerează numai religia lor, nu suferă de această patologie. Pentru mine există numai o eugenie bună produsă în România : doi biscuiți cu cremă la mijloc. O savurez de câte ori vizitez România.

    • gabriel+gurman commented on October 17, 2024 Reply

      Pe vremea aia o scriam cu E mare….
      GbM

  • Eva Grosz commented on October 17, 2024 Reply

    După război nu s-a vorbit despre eugenie și eutanasia practicată în America la începutul celui de al 20-lea secol. Nici acum nu apare multă documentație, nu-mi amintesc unde, dar cu ani în urmă am aflat că americanii au fost predecesori teoriei naziștilor.
    Unul din fragmentele întunecate din istoria Americii.
    E singurul ?

    • Hava Oren commented on October 17, 2024 Reply

      Cred că este o legătură între rasismul american, segregația, legile ”Jim Crow” și interesul pentru eugenie.

  • Andrea Ghiţă commented on October 17, 2024 Reply

    Adepţi ai eugenismului au fost şi în România interbelică. Acest subiect a fost prezentat acum câţiva ani la Iaşi şi la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe şi expoziţii “Biopolitica și Eugenismul în România, 1920-1944”, curator Marius Turda. Subiectul a fost dezvoltat şi într-un interviu acordat de Marius Turda unui ziar clujean: https://cluj24.ro/interviu-marius-turda-profesor-de-istoria-eugeniei-la-oxford-ideile-de-imbunatatire-a-rasei-au-dus-la-holocaust-111449.html

    • gabriel+gurman commented on October 17, 2024 Reply

      Nu mă mir.
      Subiectul e universal si e dezbătut peste tot
      GbM

  • klein ivan commented on October 17, 2024 Reply

    O carte bine scrisă de un laureat Nobel ( 1912 ), Omul o necunoscută. Autor dr. Alexis Carrel, adept al eugeniei.
    În altă ordine de idei – e vre-o schimbare de macaz în ceeace privește tratarea Covid ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *