Un semn, printre multe altele, că îmbătrânesc ar fi preocuparea relativ nouă cu chestiunea ce să fac cu invitațiile la aniversarea a X zeci de ani de la terminarea liceului și a facultății. Sunt patru invitații, două ale mele și două ale soției. Cum să le onorăm, dacă vrem să participăm sau cum să le refuzăm, dacă nu vrem sau nu putem?

Organizatorii celor patru evenimente nu se cunosc între ei, sunt din localități diferite, Baia Mare, Dej, Cluj și București, nu au niciun motiv să-și coordoneze activitatea între ei și cu atât mai puțin cu cei stabiliți în străinătate ca mine, în Israel, și cu alții care ar trebui să sosească din Brazilia sau Canada, Franța sau Statele Unite.

Pe la începutul acestui an mi s-a clarificat faptul că întâlnirile din Dej și București vor avea loc la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, pe când cele de la Baia Mare și Cluj, în septembrie și octombrie. Din diverse considerente am decis că mergem doar la primele două. Așa am ajuns noi anul acesta la București la mijlocul lunii iunie.

Nici guvernul Israelului nu a coordonat atacul în Iran cu noi, care trebuia să ne întoarcem în 15 iunie. Așa că, vineri dimineața, 13 iunie 2025 (cum să nu devii superstițios cu astfel de dată??) ne-am trezit că spațiul aerian al Israelului este închis și copiii și nepoții noștri în Israel stau ori în adăpost, ori în imediata lui apropiere. După un scurt consiliu telefonic cu ei și apoi între noi doi, am decis, parafrazând cunoscutul proverb american, că dacă Dumnezeu ne-a dat iaurt, noi vom încerca să facem din el limonadă. O pereche de pensionari blocați într-o țară cu prețuri rezonabile, a cărei limbă o cunosc, fără convocare la armată, care nu sunt medici sau surori medicale, nu au copii minori lăsați în grija vecinilor, nici măcar nu erau clienții uneia din cele câteva companii de zbor israeliene, nu sunt un caz umanitar care să justifice acordarea de prioritate la întoarcerea acasă.

Timpul ne-a permis să ne plimbăm și să observăm și schimbările din limba română vorbită și scrisă în zilele noastre. Sunt pasionat de cuvinte. Cuvântul este un termen a cărui definiție variază de la o limbă la alta, dar, comparând diversele definiții, nu se poate deduce că ar fi vorba de același termen.

Pentru un serviciu făcut nouă spuneam „mulțumesc”, dar replica primită ne-a surprins, „pentru puțin” sau „n-aveți pentru ce” au dispărut și a apărut „cu mare drag”.

Suntem obișnuiți încă din Israel că numele scrise pe firmele prăvăliilor nu sunt în limba ebraică, ci de preferință într-o limbă străină. Observ uimit cum în ambele limbi, ebraică și română, cârciuma a devenit pub, prăvălia care vinde pâine boulangerie, centrele comerciale malluri, ș.a.m.d.

Dar de aici și până la ceea ce documentează imaginile de mai jos cred că este un salt calitativ care ne duce direct la furculision, fripturision, învârtision și gogomanision din vocabularul coanei Chirița, Guguliță și Șarl imortalizați de Vasile Alecsandri în urmă cu 160 de ani.

Deoarece cuvintele românești pentru to share (a distribui sau a împărți) nu i s-au părut convingătoare, cineva a hotărât să românizeze cuvântul pe modelul lui a construi. Așa ar trebui să arate conjugarea celor două verbe la indicativul prezent și la imperativ:

Eu construiesc, tu construiești, el sau ea construiește

Eu shareuiesc, tu shareuiești, el sau ea shareuiește

Noi construim, voi construiți, ei sau ele construiesc

Noi shareuim, voi shareuiți, ei sau ele shareuiesc

Construiește!  Construiți!

Shareuiește!  Shareuiți!

Îl scutesc pe cititor de formele pe care ar trebui să capete acest cuvânt la trecut și la viitor. Aș fi zis și eu, cum este tentat oricine, că este o glumă, dar apoi am întâlnit încă câteva cuvinte care mi-au atras atenția.

Cartofisseria (cu doi de s!) și shoteria sunt construite după modelul cuvintelor frizerie, măcelărie sau tinichigerie, atâta doar că ultimele se referă la meseriașii aflați în localurile cu aceste nume. Dacă folosim aceeași logică, se poate ajunge la concluzii halucinante: în primul local vom găsi un cartofor, iar în al doilea un shoter, un meseriaș care probabil știe să facă un shot – oare câți vorbitori de limba română știu ce este un shot[1]? Și pentru că shot în engleză poate avea multe înțelesuri, adaug că în altă vitrină era un anunț care spunea „Orice shot 10 RON”, urmat de lungă listă de băuturi alcoolice – deci nu era vorba de droguri injectate intravenos, cum explică Dexonline.

„Dabo doner” este numele unui lanț de restaurante fast-food din România[2]. Înainte de a fi văzut firma „DABO DONER – Nr. 1 în Germania; Respect your taste” din fotografia de mai sus, unde textul este un amestec de cuvinte străine și românești, împreună cu imaginea chiflei cu bucăți de carne prăjită și o salată, am fost convins că doner este un cuvânt de origine germană care probabil că ar trebui scris donner sau döner. Nu mică mi-a fost surpriza să descopăr că cuvântul döner este de origine turcă și conform Google Translate înseamnă rotativ. Nu cunosc originea cuvântului DABO din numele restaurantului, dar „Dabu” în limba amhară este un tip de pâine etiopiană, dospită, în special o pâine cu lapte și miere care face parte din tradițiile culinare ale comunității evreiești etiopiene.[3] Sunt sceptic că asta primesc clienții restaurantului în loc de chiflă, dar poate greșesc.

Scovergăria Micăi mi-a atras atenția, deoarece nu cunoșteam acest cuvânt și nici scovergile, până când Dexonline mi-a adus sinonimul minciunea, un fel de gogoașă care se făcea și la noi în casă când eram copil. Nu am pretenția să cunosc toate cuvintele din limba română și nu aș amintit scovergăria, dacă nu aș fi văzut acolo textul alăturat:

Nu reușesc să înțeleg motivele și logica creatorului acestei reclame atunci când, din 22 de cuvinte, a ales șase în limba engleză, cu toate că în opinia mea ele au echivalente satisfăcătoare în limba română, iar restul cuvintelor le-a lăsat în limba română. Oare cărui client îi este destinat acest mesaj, celui vorbitor de limba română, engleză sau ambele?

Epilog: războiul s-a încheiat în 24 iunie 2025, iar noi, după încă câteva peripeții, am ajuns acasă la 1 iulie 2025.

Photo credit: Andrei Herzlinger

Andrei Herzlinger

---

[1]Argou: shot I. s. n. pl. shoturi (tox.) 1. injecție intravenoasă, injectarea intravenoasă a unui drog. 2. inhalarea fumului de marijuana din gura altei persoane. II. adj. invar. (d. toxicomani) care se află sub influența drogurilor ingerate. [Dexonline https://dexonline.ro/definitie/shot/definitii ] 

[2] Ziarul Financiar 03/06/2025; https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-dan-pastiu-fondatorul-lantului-dabo-22822949

[3] https://foodish.anumuseum.org.il/en/dabo-ethiopian-bread-2/#:~:text=Dabo%20is%20the%20Amharic%20word,by%20the%20Beta%20Israel%20community .