Nu demult se anunța descoperirea fosilei unui dinozaur pe teritoriul actual al Argentinei, care părea, cu cele 85 de tone ale sale, să fi fost cel mai mare animal care a trăit pe planeta noastră. Eroare…Recent au fost publicate comunicări din care aflăm că Mama Natură a creat monștri și mai mari, ființe care te miri cum se puteau deplasa pe uscat cu zecile lor de tone. În Patagonia o echipă de paleontologi a dezgropat oasele unui ierbivor sauropod care avea 43 de metri lungime și o înălțime de 23 de metri…
Nu demult vreme se anunța descoperirea fosilei unui dinozaur pe teritoriul actual al Argentinei, care părea, cu cele 85 de tone ale sale, să fi fost cel mai mare animal care a trăit pe planeta noastră. Eroare…Recent au fost publicate comunicări din care aflăm că Mama Natură a creat monștri și mai mari, ființe care te miri cum se puteau deplasa pe uscat cu zecile lor de tone. În Patagonia o echipă de paleontologi a dezgropat oasele unui ierbivor sauropod care avea 43 de metri lungime și o înălțime de 23 de metri. Incercați să va imaginați cum se deplasa aceasta masă uriașă de carne si oase!! Sauropodul acesta cântărea circa 85 de tone, cât 14 elefanți africani, adulți actuali. Și nu era singurul gigant care pășea prin vegetația bogată a ceea ce era pe atunci actualul pampas argentinean.
În septembrie anul trecut o echipă de la Universitatea Drexel a anunțat descoperirea unui nou dinozaur fosilizat care avea 28 de metri lungime și 65 de tone. Și tot în septembrie o echipă care săpa în Maroc a găsit scheletul unui Spinozaur, un animal carnivor, care a trăit acum 100 de milioane de ani. El putea să înoate, dar și să meargă pe uscat, cum o fac crocodilii contemporani cu noi. Numai că spinozaurul avea 17 metri lungime, cu patru metri mai lung decît contemporanul său, celebrul Tyranosaurus Rex.
Recent au mai fost descoperite fosilele unui pește care a trăit acum 385 de milioane de ani și care avea aripioare flexibile, cu care putea să se deplaseze și pe uscat. Deci o fază tranzitorie a vremii când uscatul, pustiu, avea să se umple cu ființele care ieșeau din ape. Fosilele descoperite în ultimi ani ne spun povestea Anctarticii de acum 100 de milioane de ani, când continentul azi ascuns sub ghețuri era înverzit, cu păduri dese scăladate de aerul cald pe care azi îl găsim doar în zonele subtropicale.
Descoperirile recente ne dau o imagine mai limpede a ceea ce s-a petrecut acum 250 de miloane de ani, în timpul dispariției în masă a speciilor existente la vremea aceea pe Terra. Se pare că între 50 și 90% din specii au dispărut atunci în cea mai mare catastrofă ecologică petrecută pe Pamânt. În prezent sunt identificate și denumite 1,8 milioane de specii de ființe vii pe planeta noastră, dar cifra e departe de a cuprinde bogăția vieții de pe Pământ. Grație fosilelor se poate estima că 99% din speciile care au trăit de-a lungul timpului au dispărut.
Întrebarea este: care va fi viitorul actualei lumi animale? Oamenii de știință estimează că actuala distrugere a habitatului lumii vii, a insectelor și păsărilor mai ales, va duce la dispariția definitivă a 20 până la 50% din lumea vie până la finele acestui secol. Fosilele ne arată că distrugerile în masă ale speciilor care trăiau la un anumit moment dat au necesitat sute de mii chiar milioane de ani ca să se refacă fauna și flora planetei. Sauropozii de care vorbeam au trăit acum 250 de milioane de ani și au dispărut acum 65 de milioane de ani, curând după căderea unui mare meteorit. Cu excepția balenelor, ei au fost singurele animale care au trecut de 50 de tone, dar balenele au rezistat fiindcă au coborât în ape. Însă existau și dinozauri carnivori de mărimea unui struț, din care au descins păsările actuale. Deschiderea pentru cercetători a deșertului Gobi a dus la descoperiri extraordinare de fosile, de ouă de dinozauri, multe cu embrioni în ele. Acum câteva săptămâni a fost dezgropat un gen de cârtiță în Madagascar, cu o vechime de 70 de milioane de ani. După anul 2000 au fost identificate cinci fosile ale unor hominizi. In ultimii 50.000 de ani coabitau pe Terra patru linii diferite de hominizi. Și numai cea de care aparținem noi a răzbit până azi, creând ceea ce denumim civilizația umană.
