Știam că în biblioteca noastră se află cărți deosebite, dar din păcate multă vreme nu le-am cercetat amănunțit. Soțul meu colecționa Hagade și printre ele se află și facsimilele unor exemplare foarte valoroase. Cu ocazia vizitei unui prieten din străinătate care dorea să le vadă, le-am privit și eu cu mai multă atenție și printre ele am găsit două cu totul speciale: facsimilele foarte reușite ale Hagadei din Sarajevo și ale Hagadei Kaufmann.

Precum se știe, Hagada este cartea care stabilește ordinea ritualurilor din Seder Pesah (prima seară de Paște). Citirea Hagadei la masa Seder este o împlinire a poruncii scripturale adresate fiecărui evreu de „a spune fiului său” despre eliberarea evreilor din robia egipteană. Deși articolul s-ar fi potrivit mai bine de Pesah, nu cred că greșesc prea mult scriind pe această temă, chiar dacă acum sunt subiecte de actualitate, mult mai importante. Am pregătit acest subiect și nu aș vrea să-l amân.

Facsimilul Hagadei din Sarajevo, aflat în biblioteca mea, este o carte deosebit de frumoasă, editată la Belgrad în 1962. Din păcate nu am putut afla nimic despre istoria acestei cărți pentru că prefața, scrisă de un renumit cunoscător în materie, Cecil Roth, este în limba sârbă. Dar am găsit pe Google suficiente date pentru a înțelege și pentru a povesti pe scurt istoria acestei Hagade. Ea este cea mai strălucitoare și cea mai prețioasă din tezaurul patrimoniului Muzeului Național din Sarajevo.

În decursul secolelor s-au scris de mână și mai târziu s-au tipărit foarte multe Hagade, dată fiind utilizarea lor în fiecare casă evreiască tradițională, în timpul sărbătorii de Pesah. Dar Hagada anluminată din Sarajevo este cea mai importantă și cea mai frumoasă dintre ele. Datorită vechimii și valorii estetice, precum și datorită semnificației ei istorice, Hagada din Sarajevo a atins un vârf neîntrecut de celelalte.

Ea este scrisă, pictată și împodobită cu foiță de aur pe 134 foi de pergament făcut dintr-o extrem de fină și subțire piele albită de vițel. Primele 34 de foi pictate, predominant în albastru și auriu, înfățișează figurativ creația lumii, robia din Egipt, ieșirea din Egipt sub conducerea lui Moise, până la Ioșua, deci cuprinde contextul istoric al sărbătorii de  Pesah. Urmează textul propriu-zis al Hagadei, în limba ebraică cu caracter sefard. Și aici literele pictate sunt deosebit de frumoase. Hagada se încheie cu câteva poezii ale celor mai cunoscuți poeți din epoca de aur a culturii evreiești din Spania medievală: Iehuda Halevi, Ibn Gabirol ș.a.

Hagada din Sarajevo dovedește faptul că au existat și artiști evrei care nu au respectat interdicţia de a picta oameni. În arta acelei epoci a existat un curent figurativ, căruia îi aparținea cel sau cei care au realizat această Hagada.

Hagada din Sarajevo a fost creată în jurul anului 1350, probabil la Barcelona. După expulzarea evreilor din Spania în 1492, se presupune că Hagada a trecut prin mai multe mâini și în secolul al XVII-lea ea se afla în nordul Italiei, posibil la Veneția, după cum se poate deduce din două scurte note aflate în ultimele pagini. Nu apar referiri împotriva Bisericii Catolice sau a Inchiziției. Când și în ce împrejurări a ajuns pe teritoriul actual al Bosniei nu se știe. Eu cred că istoria Hagadei și supraviețuirea ei miraculoasă ar putea fi un subiect de film. Se știe cu siguranță doar atât: că în anul 1894 un evreu sefard, pe nume Joseph Kohen, a vândut-o muzeului din Sarajevo, unde se află și în prezent.

Se spune că în 1914, când Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, vizita orașul Sarajevo împreună cu soția, atentatul în care amândoi și-au pierdut viața a avut loc tocmai în drum spre muzeu, unde doreau să vadă Hagada. A fost atentatul care a declanșat Primul Război Mondial.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Hagada a fost ascunsă de frica naziștilor și a colaboratorilor lor. Directorul muzeului a dat-o unui cleric musulman, care a ascuns-o într-o moschee dintr-un sat de munte.

Hagada a supraviețuit și războiului dintre Kosovo și Serbia în anii 1990-1992. Ulterior, în 1996, în urma zvonurilor că ar fi fost vândută pentru procurarea de arme, însuși președintele țării a prezentat manuscrisul la Sederul Comunității evreilor din Sarajevo. Costul estimat al asigurării pentru un transport în SUA în vederea restaurării a fost de 6 milioane de dolari.

Hagada Kaufmann, al cărei facsimil se află tot în biblioteca mea, datează din anul 1481 și este opera lui Rabi Șalom ben Șlomo. Ea a fost probabil scrisă la Bologna, în Italia. Este considerată una din monumentele de vârf ale artei sinagogale. Face parte din colecția lui David Kaufmann, un mare cercetător și colecționar de manuscrise și tipărituri vechi, care a achiziționat-o probabil pentru frumusețea ei, asemănătoare cu Hagada din Sarajevo. În anul 1899, David Kaufmann a donat întreaga sa colecție secției de orientalistică a Academiei Ungare, unde este expus originalul. Facsimilul din biblioteca mea fost tipărit în 1957-1958 la Budapesta.