Mandragora este înconjurată de multe legende, semne și prejudecăți, încă din profundă antichitate și până astăzi. ”Terapia” cu mandragora este menționată și în Biblie ca mijloc de a asigura concepția, utilizat de soțiile lui Iaacov, Lea şi Rahel.
Contextul biblic
Ne aflăm la începutul vieţii lui Iaacov [1], părintele celor 12 triburi. Acesta s-a căsătorit cu două surori, fiicele unchiului său Laban[2]: Lea, cea mare, era cam urâțică, dar fertilă. Preferata lui era mezina, Rahel, frumușică și atrăgătoare, dar stearpă. Relatarea biblică se axează pe conflictul dintre cele două surori, dar și pe diverse schimbări de situație.
Suntem în plin sistem patriarhal. Frumusețea femeii era apreciată, dar statutul ei social era definit în primul rând de capacitatea ei de a naște fii – aceasta era chezășia dragostei soțului, pentru că descendența se făcea pe linie paternă[3].
Dar ce se întâmplă când dorința de a procrea este împiedicată de sterilitatea femeii? În sistemul patriarhal, o lume de relații ierarhizate, persoana aflată într-o situație socială de subordonare devine un ”obiect”. În cazul de față, ”obiectele” sunt servitoarele Bilha și Zilpa, care devin mame prin substituție pentru stăpânele lor, Rahel și Lea[4], copiii fiind considerați ai soției legitime.
Pe urmele textului biblic
Conform textului biblic, Geneza 29: 22-35, Iaacov a primit-o de nevastă întâi pe Lea prin înșelăciune[5]. Abia după ce Iaacov i-a slujit lui Laban încă șapte ani, a primit-o și pe Rahel.
Când Domnul a văzut că Lea era mai puțin iubită, i-a dat în compensație pântecele roditor; astfel au rezultat primii patru fii: Reuben, Simeon, Levi și Iuda, precum și Dina, unica fiică a patriarhului Iaacov.
Cât despre Rahel, încercările ei de a procrea au rămas fără rezultat. Să fi fost o pedeapsă divină a preferinței lui Iaacov pentru Rahel?
Sentimentele Rahelei sunt exprimate pentru întâia dată în Geneza 30:1, când, deznădăjduită, i se adresează lui Iaacov: ”Dă-mi copii, iar de nu, voi muri”. Acesta îi răspunde că cel răspunzător pentru sterilitatea ei e Dumnezeu, însă Iaacov nu i se adresează Lui[6]. Rațiunea de a trăi și statutul femeii în societatea tribală patriarhală era de a da viață; sterilitatea e asociată cu moartea.
În textul biblic nu se spune clar că cele două surori, Rahel și Lea, erau într-o ”competiție de sarcină”, însă acest lucru rezultă din modul în care au acționat.
Pentru situații de sterilitate, textul biblic oferă soluția ”mamă prin substituție”: copii procreați cu roaba stăpânei sunt considerați a fi ai stăpânei (Geneza 30:3). Drept care, din dorința fierbinte de a avea un copil, Rahel i-a oferit-o lui Iaacov pe roaba ei, Bilha (”triunghiul familiar de reproducere I”). Din acest concubinaj, Bilha a născut doi fii, Dan și Neftali (Geneza 30:4-8).
Revenind la Lea, după nașterea celor patru fii, ea a constatat că și-a pierdut fertilitatea (Geneza 30:9). În consecință, Lea a procedat la fel ca sora ei Rahel: i-a oferit-o soțului pe roaba ei, Zilpa (”triunghiul familiar de reproducere II”). Din acest concubinaj, Zilpa a născut doi fii: Gad și Așer (Geneza 30:10-13).
Situația s-a răsturnat când Lea, redevenind fertilă, i-a născut pe Isahar și Zvulun. O răsturnare identică s-a produs, în cele din urmă, și în cazul Rahelei: Dumnezeu și-a amintit de rugămințile ei și printr-o minune ea a izbutit să-i ofere lui Iaacov doi fii, pe Iosef și Beniamin[7].
Tabloul complet al copiilor patriarhului Iaacov, figura 1, se prezintă astfel[8]:
*6 fii născuți de Lea: Ruben (Geneza 29:32), Simeon (29:33), Levi (29:34), Iuda (29:35), Isahar (30:18), Zvulun (30:20), precum și Dina, unica fiică (30:21).
*2 fii născuți de Bilha, roaba Rahelei: Dan (30:6) și Neftali (30:8);
*2 fii născuți de Zilpa, roaba Leei: Gad (30:11) și Așer (30:13);
*2 fii născuți de Rahel: Iosif (30:24) și Beniamin (35:18).
ÎNTREBĂRI și RĂSPUNSURI
Întrebări:
(*)Cum a izbutit Rahel să iasă din infertilitatea primară, după ce acest cuplu nu a reușit să conceapă copii după mai mulți ani de încercări?
(**)Cum a izbutit Lea să iasă din infertilitatea secundară, instalată după ce cuplul Iaacov-Lea avea deja patru fii?
(***)Se poate ca cele două surori să fi consultat vreun vraci?
Răspunsuri:
Surorile nu au consultat niciun vraci, ci au folosit mandragora, o plantă căreia i se atribuiau virtuți afrodiziace și aducătoare de fertilitate.
Episodul mandragorelor apare în Geneza (30: 14-15): Ruven, fiul cel mare al Leei, a găsit mandragore pe câmp și le-a adus mamei sale, Lea, când aceasta suferea de infertilitate secundară. Posibil că el cunoștea rostul acestor plante. Și Rahel își dorea aceste plante, probabil că auzise și ea despre efectul lor miraculos. Cele două surori au căzut de acord asupra unei ”tranzacții”: Lea i-a dat Rahelei mandragore, iar în schimb aceasta i-a cedat Leei soțul pentru o noapte.
Răspunsurile la celelalte întrebări sunt prezentate în tabel.
(*Dina nu este inclusă în numărătoarea celor 12 băieți)
Analiza rezultatelor din tabel.
După ce Ruven aduce mandragorele (Geneza 30: 14-15), rezultatele tratamentului apar în versetele imediat următoare:
*Lea aduce pe lume doi fii: Isahar (30:18) și Zvulun (30:20).
*Rahel îl naște pe Iosef[9] (30:24) și apoi pe Beniamin (35:18).
*În contextul ”tranzacției”, Iaacov a ”intrat” întâi la Lea; în consecință, cei doi fii poartă numerele [9] și [10].
*Ulterior Iaacov a ”intrat” la Rahel, deci primul fiu poartă numărul [11].
*Pentru fiul cu numărul [12], născut mai târziu, este posibil că Dumnezeu i-a lăsat în continuare Rahelei pântecele deschis, cu sau fără mandragora.
CONCLUZII:
La cele două surori, Lea și Rahel, “tratamentul” cu planta fertilității a dat rezultate le scontate. La întrebarea dacă Iaacov ar putea fi ”acuzat” de impotență, răspunsul este un NU categoric: cele patru femei cu care a avut relații sexuale au condus la ceea ce se vor numi ulterior ”Cele 12 triburi ale lui Iaacov-Israel”.
Addendum 1
Mandragora, în ebraică dudaim / דוּדָאִים, în latină Mandragora officinarum, în engleză mandrake, este o plantă erbacee, perenă, din zona mediteraneană. Ea aparține familiei Solanaceae, alături de Atropa belladonna (mătrăgună), dar și de cartofi, roșii, ardei și vinete.
În prima traducere în limba greacă a Bibliei Ebraice, Septuaginta, (cca. 250 î.Hr.), cuvântul utilizat este μανδραγορῶν (mandragorón). Aceasta este originea termenului mandrake în engleză.
În cartea Antichităţi iudaice, istoricul Josephus Flavius (37-100 d.Hr.) notează[10] că mandragorei i se atribuiau virtuți afrodiziace. Fructele sunt numite de autor mandragorou mela – merele mătrăgunei.
În dicționarul Merriam-Webster[11] mandragora, figura 2, este descrisă ca o plantă cu flori galbene, verzui sau violet și fructe rotunde, galbene, despre care în antichitate se credea că aveau proprietăți afrodiziace; rădăcina, adesea bifurcată, amintește de o formă umană cu două picioare. Este posibil că termenii dudaim și mandragorón nu se referă la exact aceeași specie, dar ele au un numitor comun: virtuțile afrodiziace.
Addendum 2
Care e legătura dintre mandragora biblică și actualitate?
Păstorii beduini din zona deșertică a sudului Israelului recoltează și folosesc fructele mandragorei, pe care le consideră utile printre altele și pentru creșterea fertilității.
Se spune că mandragora ar avea proprietăți multiple și extrem de interesante. În sfera medicinei populare și naturiste, a folclorului și a numeroaselor legende și povestiri, există referiri la efectul afrodiziac. Spre exemplu: ”consumul de fructe coapte, proaspete (deci în perioada secerișului) cu câteva ore înaintea actului sexual, poate ajuta la creșterea potenței/virilității masculine, precum și la lărgirea deschiderii uterului femeilor considerate sterile”[12].
Rolul medicinei naturiste în a păstra sănătatea și de a prelungi viața se bucură de o creștere a interesului general; însă, momentan, ea se află încă la granița între știință și folclor. E într-adevăr un domeniu fascinant, ale cărui taine sunt cercetate cu interes, însă el trebuie pus pe baze științifice.
Medicina modernă nu a demonstrat utilitatea tratamentului bazat pe mandragora pentru creșterea fertilității, iar planta e chiar toxică. Și totuși mandragora este căutată și vândută. Baza cererii o constituie credința omului în Ființa Supremă, că El va asculta rugăciunea și va ajuta. Albert Einstein nota: ”Știința fără religie e șchioapă, religia fără știință e oarbă”. Și pentru ca credința și știința să se completeze, să meargă mână în mână, cercetările științifice trebuie fie conforme standardelor actuale.
Strul Moisa
Bibliografie suplimentară:
https://en.wikipedia.org/wiki/Mandragora_(genus)
https://en.wikipedia.org/wiki/Mandragora_officinarum
[1] fiul perechii Isaac-Rebeca.
[2] Laban era frate cu Rebeca.
[3] Expresia repetitivă întâlnită în textul biblic e concludentă: ”ea a conceput un fiu pentru Iaacov”.
[4] ”Procedură” identică utilizată de Sara cu roaba Hagar (https://baabel.ro/2022/06/patriarhul-avraam-si-cuiul-din-talpa/).
[5] Era uzanța ca prima să se căsătorească fiica mai vârstnică. În consecință, seara, pe întuneric, în locul Rahelei, preferata lui Iaacov, Laban a introdus-o pe Lea; posibil că avea și un văl pe față.
[6] În cazurile similare ale soțiilor lor infertile, Avraam și Isaac s-au adresat către Dumnezeu.
[7] La nașterea lui Beniamin, Rahel moare; ceea ce ea asociază vieții îi provoacă moartea. E îngropată la Betleem. Înainte de a muri, află că va naște un băiat. Rahel îl numește Ben-Oni (fiul durerii mele), însă Iaacov îi schimbă numele în Beniamin (fiul celei drepte).
[8] Numerele din figură reprezintă ordinea nașterilor.
[9] Iosef e un personaj biblic important (https://baabel.ro/2021/09/orgoliul-unei-femei-refuzate-a-dus-la-prima-lectie-biblica-de-strategie-in-economie/) care îl precede pe Moise cu cca. 400 de ani.
[10] Flavius Josephus, Antichități iudaice http://www.sufletortodox.ro/arhiva/carti-documente/Flavius%20Josephus%20-%20Antichitati%20iudaice%20Vol.1.pdf pg. 56 (nota de subsol 7)
[11] https://www.merriam-webster.com/dictionary/mandrake
[12] https://www.wildflowers.co.il//english/plant.asp?ID=10
16 Comments
D-le profesor, scrieti ca in societatea tribala, aproape primitiva, in care traiau eroii nostri, Iacov, Lea, Rachel, etc, descendenta era considerata pe linie paterna. Cele 12 triburi israelite sunt urmaşii fiilor lui Yacov-Ysrael.
Cînd si de ce a apărut legea din Halacha, ca esti evreu numai daca ai mama evreica?
Va multumesc mult.
Stimată D-nă Lewin,
Referitor la titlul ”PROFESOR” ce mi l-ați acordat, trebuie să vă decepționez: sunt doar Dr. (dacă e important, Dr. ing, PhD; eventuale alte titluri cu care am fost onorat, de exemplu DHC, nu sunt relevante în contextul de față).
Referitor la ”Halaha”, cu toată sinceritatea nu sunt tare în parcare la acest domeniu.
Referitor la ”legea din Halacha, că ești evreu numai dacă ai mama evreică” fraza e corectă; doar că între diversele interpretări ale diverselor curente – ortodox, reformat, conservator, etc din Israel și diaspora – nu există ÎNCĂ numitor comun. Jean-Paul Sartre, filozof, romancier și dramaturg francez, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură (pe care l-a refuzat) spunea ESTE EVREU CEL CE ESTE CONSIDERAT CA ATARE DE CĂTRE NEEVREI (trebuie să-mi amintesc sursa citatului).
O seară plăcută, cu sănătate!
Va multumesc mult . Asa este , doar ca iudaismul conservator, reformat, reconstrucționist, au aparut tîrziu , la sfīrsitul sec XIX, incepurul sec XX. In America.
Ma refeream la curentul ortodox, singurul acceptat oficial n Israel ,care considera evreitatea unei persoane transmisa pe linie materna.
In Torah, formarea poporului israelit.( bnei Israel, cum este numit), are ascendenta paterna.
Inca de la inceputuri , noua religie,
adeptii ei , erau dinamici in schimbarea traditiilor. Daca in Geneza dreptul primului nascut este cel mai important, in timpul revelației lui Moise, dispare complet. Daca Sarah, Rebeca, Rachel, concep atīt de tīrziu si cu mari eforturi, in Egipt, moașele salvau noii născuti de ordinul macrabru al faraonului, spunînd ca femeile israelite sunt vii, alerte, nasc repede, nu pot fi urmarite ca femeile egiptene.
Jean Paul Sartre , deși enfant terrible, are dreptate. Convertitii la crestinism de o generatie sau doua tot au pierit in lagare sau impușcați, dar unii specialiști cu origini evreiesti au lucrat in cercetare stiintifica sau industrie pentru Hitler.
Piesa de teatru ” Andorra” scrisa de Max Frisch demonstreaza perfect ideea lui Sartre: ” Cine este evreu”
Citind relatarea din articol a episodului biblic, am fost frapata de simetria situatiilor/distrbutia divina: cei 7 ani de slujire pantru ambele sotii, sotia mai putin atragatoare e rasplatita cu fertilitate, cea iubita este stearpa., cele doua roabe s rolul lor. Si, ulterior, interventia umana (mandragora) – cu sau fara colaborarea divina – si schimbul in troc, intelegerea intre cela doua surori: ce iti ofer si ca primesc in schimb. Stabilirea unui fel de sistem de echivalente, chiar in cazul rasturnarii situatiilor..
Stimată D-nă Zaharopol,
Mi-a plăcut mod(el)ul matematic în care ați analizat subiectul. În ceea ce mă privește, chiar de la începutul colaborării mele cu Revista Baabel, D-na Andrea Ghiță m-a rugat să las deoparte ”tapetul” articolelor științifice. Nu știu în ce măsură izbutesc, însă comentariul dvs mă bucură.
Oare si Divinitatea urmeaza un algoritm?
aș răspunde astfel: Dacă tu vorbești cu Dumnezeu, înseamnă că te rogi; dacă Dumnezeu vorbește cu tine, înseamnă că ești dus cu pluta. Cert este că există – mulți-puțini – care crează algoritmi literari (există o asemenea expresie?)
Gândul mă duce la piesa de teatru cu acelaşi nume, de Machiavelli…
Am vazut piesa ” Mandragora” in România, cînd eram eleva de liceu, pe scena teatrului din Iaşi.
Am citit mai tîrziu romanul lui Somerset Maugham, ” Then and now”, despre perioada de 3 luni din viata lui Machiavelli, petrecuta ca diplomat la curtea lui Cesar Borghese. Experiența acumulata atunci pe plan politic si personal, au stat la baza piesei ” Mătrăguna” si a tratatului ” Principele”
Stimată D-nă Levin,
Despre ”La Mandragola”, “Then and now”, etc, ale lui Machiavelli, Somerset Maugham, etc, și încă multe altele (teatru, cinematografie, televiziune, operă, operetă, etc) aveam cunoștință; doar că depășeau contextul ce mi l-am propus pentru dezvoltarea subiectului din articol (cu toată sinceritatea, nu sunt ”acasă” cu critica de artă în acest domeniu). Dispun totuși de o pictură, oferită de un fost coleg de bancă de școală elementară, actual Prof. dr. emeritus în domeniu; sper să izbutesc s-o trimit prin acest comments.
Gmar hatima tova !!!
Din păcate comentariile nu admit imagini.
D- na Andrea Ghiță a mentionat piesa Mandragora sau Matraguna scrisă de Machiaveli, si eu doar am alunecat pe fagaşul nostalgiei, amintindu- mi cum mîncam teatru cu pîine in tinerete..
Al doilea motiv este convingerea mea ca toate proprietățile tămăduitoare atribuite mătrăgunei de Machiaveli si altii, provin din Biblie, din scenele din familia lui Yacov, pe care le- ati povestit atît de frumos, dar si le- ati documentat explicîndu- ne conceptiile de baza ale societatii patriarhale timpurii.
Va multumesc
Despre mătrăgună (“Mărul diavolului”) care face parte din aceeași familie cu mandragora, combinată cu alcoolul care serveau drept anestetic la greci și la romani am scris și noi i(Peter Szmuk și subsemnatul) la Baabel în articolul “ O succintă introducere în anestezie și în istoria ei” publicat la 14 mai 2020.
Stimate D-le Ezri,
Cert este că nu prea am intenționat să tratez subiectul MANDRAGORA în afara perimetrului biblic. Pentru cititorul interesat, care dorește elemente ”extra” perimetru, aș recomanda lectura cărții ”Narcotice în cultura română – istorie, religie și literatură”; autor: Andrei Oișteanu, edit Polirom, 2014. De facto un review al subiectului, ce depășește spațiul românesc, elementele bibliografice completând tabloul prezentat.
Cu sănătate și considerație.
Unde am mai auzit despre mandragora? Am pomenit-o în articolul „Epidemie” din februarie 2020. Mandragora apărea împreună cu alte plante medicinale (mac, măselariță, cucută etc) într-un medicament folosit la anestezia generală a pacienților care trebuiau operați. Un burete îmbibat în acest amestec era pus pe nasul bolnavului, pentru ca acesta să respire vaporii și să adoarmă (spongia somnifera). După operație, bolnavul se trezea… dacă avea noroc, pentru că medicamentul era foarte toxic.
Stimată D-na Hava, comentariul e bine venit; mulțumesc !
Gmar hatima tova cu SĂNĂTATE !!!