După ce a fost invitată de onoare la Salon Du Livre la Paris, în primăvara acestui an, România este prezentă în aceeaşi calitate elegantă la Târgul de Carte de la Göteborg, oraş de pe coasta Atlanticului, devenit cu această ocazie capitală a culturii, fiind vorba despre cea mai importantă manifestare literară a anului in Suedia.

Privind cu ochi de critic literar sau de cititor suedez, o reală ,,renaştere” pare să aibă loc în domeniul literaturii române. Numărul traducerilor de calitate a crescut considerabil în ultimii câţiva ani, în paralel cu ,,sortimentul” tematic al lucrărilor apărute în librăriile oraşelor suedeze şi scandinave, un adevăr demn de remarcat într-o perioadă în care editurile sunt nevoite să-şi pună la bătaie întreaga creativitate şi restul talentelor indispensabile în lupta crâncenă de a cuceri interesul unui număr cât mai mare de cititori.

Cu un curaj admirabil şi o pasiune demnă de invidiat, literatura română încearcă – şi reuşeşte – să devină parte integrantă a universului cultural european şi mondial, eforturile în această direcţie fiind sprijinite cu o deosebită însufleţire şi de autorii români aflaţi în afara hotarelor ţării.

Dan Shafran, directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, nu-şi ascunde mândria cu prilejul importantului eveniment, comparând perioada actuală de înflorire a literaturii române cu timpurile interbelice ,,când nume ca Emil Cioran, Eugene Ionesco, Mircea Eliade, Gherasim Luca, Benjamin Fondane şi Tristan Tzara şi-au făcut triumfala apariţie pe harta lumii”.

După ce a fost invitată de onoare la Salon Du Livre la Paris, în primăvara acestui an, România este prezentă în aceeaşi calitate elegantă la Târgul de Carte de la Göteborg, oraş de pe coasta Atlanticului, devenit cu această ocazie capitală a culturii, fiind vorba despre cea mai importantă manifestare literară a anului in Suedia.

Printre temele dezbătute în zilele Târgului de Carte s-a inclus, printre multe altele, şi imaginea romilor oglindită în cartea românească contemporană, subiect deosebit de fierbinte în aceste zile, disputat atât la nivel social, cât şi politic, implicate fiind instituţii precum poliţia suedeză, organizaţii active în lupta pentru ocrotirea drepturilor omului, dar şi membri din conducerea ţării.

Seminariile desfăşurate în cadrul Târgului de Carte de la Göteborg au fost urmărite cu un interes deosebit, în special cel intitulat: ,,Ce este unic în literatura română?” la care au fost invitaţi: Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu şi Marius Chivu. Împletind seriozitatea cu umorul, ei au reuşit să-i convingă pe interlocutori că scriitorii sunt cei care-i atribuie literaturii române profunzimea, dar şi personalitatea care o caracterizează. În stilul său laconic, plin de un sarcasm subtil, Norman Manea a spus: ,,Dacă autorii nu reuşesc să fie unici, ei vor înceta să existe ca autori”.

Norman Manea şi Mircea Cărtărescu la Göteborg

A fost aplaudată şi afirmaţia lui Mircea Cărtărescu legată de acest subiect: ,,Literatura română este o literatură europeană asemănătoare celorlalte; ea tratează atât problemele mari, cât şi pe cele de toate zilele.”

Jonas Ellerström, coordonatorul seminarului amintit, fondatorul unei edituri populare din sudul Suediei şi mare prieten şi cunoscător al literaturii române, le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa cărţii romaneşti: ,,În caz că vrei să citeşti un volum care are ceva de spus, alege ceva din literatura românească. Aş întrebuinţa termeni ca Vital, Pasionant, Uman. Este vorba de o literatură tânără, posesoarea unei tradiţii extrem de bogate. O literatură recent eliberată, gata să împărtăşească o cantitate uriaşă de umanism”.

Ca punct de referinţă, în varietatea uriaşă de lucrări semnate de scriitori români, Jonas Ellerström recomandă cititorilor volumul Gabrielei Melinescu (stabilită în Suedia şi laureată a premiilor Nichita Stănescu şi Albert Bonniers pentru Opera Omnia): ,,Mamma som Gud”(,,Mama ca Dumnezeu”).