Cea de a doua întâlnire dintre comunităţile armeană şi evreiască din Cluj a avut loc la un an după ce prima se dovedise un succes, încurajându-i pe iniţiatori şi organizatori să lărgească cercul participanţilor şi să caute o locaţie mai încăpătoare. Aşa se face că reuniunea din 18 noiembrie s-a desfăşurat la Casa Tranzit, mai ales că se înscria în orientarea spre multiculturalitate a fundaţiei cu acelaşi nume şi ni s-a alăturat şi comunitatea armenilor din Gherla, Oraşul Armenesc (Armenopolis) de odinioară.

Mesajele liderilor celor trei comunităţi: Azaduhi Varduca Horenian (preşedinte UAR Cluj), Estera Mendel (secretar Comev Cluj) şi Ioan Esztergár din Gherla (preşedinte UAR Transilvania) au subliniat importanţa întâlnirii dintre cele două comunităţi etnice care se aseamănă atât prin istorie, cât şi prin rolul jucat în economia Transilvaniei. Istoricul Lucian Nastasă-Kovács a susţinut o expunere care a scos în evidenţă tocmai punctele comune din viaţa celor două popoare precum exodul, devotamentul faţă de credinţa proprie, dragostea de carte, aplecarea către profesiunile liberale şi tragedia genocidului. Şi e de remarcat încă o asemănare: tinerii ambelor comunităţi se străduiesc să-şi însuşească alfabetul, limba, cântecele şi dansurile patriilor de origine, visând să vadă Ierusalimul şi Erevanul.Toţi vorbitorii au subliniat convieţuirea paşnică a celor două comunităţi, în ciuda unei posibile concurenţe economice. De altfel, armenii gherleni l-au adus cu ei şi pe Zoltán Blum, singurul evreu (octogenar) care mai trăieşte în Gherla.

Publicul care a umplut până la refuz sala Casei Tranzit a fost încântat de programul prezentat de formaţiile artistice armeneşti şi evreieşti.

Corul comunităţii armene din Gherla, pregătit de Annamária Molnár, alcătuit doar din câteva doamne cărora li s-a alăturat preotul Endre Szakáts, acompaniat de violoncelul micuţei Andrea Kántor, a prezentat melodii din repertoriul armenesc sacru, dar şi cântece populare din Armenia.

Programul complex susţinut de Corul Talmud Tora al comunităţii evreieşti clujene, condus de prof. Katalin Halmos şi acompaniat la pian de conf. univ. Judith Babos (solişti Ofelia Tripon, Gheroghe Eisikovits, Emi Pusztai, Anamaria Florea, Hajni şi Hanna Vári, Smaranda Munteanu, Yael şi Ido Gross şi Shai Bregman) a fost o secţiune transversală a repertoriului evreiesc, de la cântecele de Şabat, până la cele de Hanuka.

În final dansurile armeneşti susţinute de formaţia de dansuri a tinerilor din Gherla, înfiinţată de curând şi coordonată de Erika Esztegár, ne-a oferit prilejul să pătrundem în universul coregrafic al acestui popor oriental.

Spectacolul a fost potenţat de costumele de catifea şi mătase, ornamentate cu pasmanturi aurii, purtate atât de coriştii cât şi de dansatorii armeni.

Expoziţia de documente autentice şi fotografii, alcătuită de colecţionarul Andrei Klein, a oferit o imagine sugestivă a istoriei comunităţii evreieşti din Cluj şi a rolului esenţial jucat de aceasta în înflorirea oraşului, de-a lungul unui secol şi mai bine, până la tragedia Holocaustului.

În final cei peste o sută de invitaţi s-au înfruptat din specialităţile culinare armeneşti şi evreieşti, pregătite de organizatorii inimoşi Anna Steib – secretar UAR Cluj şi colectivul restaurantului ritual evreiesc din Cluj, sub îndrumarea doamnelor Mariana Pod şi Aliza Klein.

Trebuie să mărturisesc că după reuşita reuniunii de anul trecut, în calitate de iniţiatoare a apropierii dintre cele două comunităţi, aşteptam cu emoţii mari această a doua întâlnire, liniştindu-mă cât-decât doar atunci când am văzut că sala Casei Tranzit devenise neîncăpătoare şi am auzit răsunând primele aplauze. Cel mai mult mi-a încălzit inima răstimpul de după spectacol, când membrii celor două comunităţi au alcătuit grupuri, au râs, au povestit între ei şi au degustat salatele armeneşti de linte şi sfeclă, salata evreiască de ouă şi cartofi, delicioasa halva armenească şi prăjiturile evreieşti. În timp ce se adunau farfuriile şi aparatura noi, organizatorii, prefiguram viitoarea acţiune comună a evreilor şi armenilor clujeni şi gherleni.