Relaţiile tradiţional bune dintre comunitatea evrească şi cea musulmană de la noi – tulburate în urmă cu puţin timp de stângăcii, ignoranţă şi proaste interpretări ale unor situaţii – au revenit pe calea cea bună. Îi putem informa pe cititori că la ceremoniile organizate pentru a marca 100 de ani de la prima rugăciune rostită la moscheea din Constanţa, vicepreşedintele FCER, a fost primit cu toate onorurile şi a căpătat, împreună cu toate celelalte culte, placheta comemorativă, pentru care a mulţumit printr-un discurs.

Relaţiile tradiţional bune dintre comunitatea evrească şi cea musulmană de la noi – tulburate în urmă cu puţin timp de stângăcii, ignoranţă şi proaste interpretări ale unor situaţii – au revenit pe calea cea bună. Îi putem informa pe cititori că la ceremoniile organizate pentru a marca 100 de ani de la prima rugăciune rostită la moscheea din Constanţa, vicepreşedintele FCER, a fost primit cu toate onorurile şi a căpătat, împreună cu toate celelalte culte, placheta comemorativă, pentru care a mulţumit printr-un discurs. De altfel, această ceremonie a fost onorată cu mesaje din partea preşedintelui şi prim-ministrului României. La lucrările simpozonului care a urmat, vicepreşedintele FCER a vorbit despre bunele relaţii care au existat şi există între cele două comunităţi. Prezent la manifestaţie, ambasadorul Turciei l-a asigurat pe reprezentantul comunităţii evreilor din România de bunele intenţii faţă de poporul român şi de minorităţile care trăiesc în ţara noastră , printre care se numără comunitatea turco-tătară şi cea evreiască. Colaborarea lor nu se limitează numai la acţiuni pe plan cultural, ci şi la sprijin reciproc în cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor.

Ne bucurăm când vedem că în această lume de conflicte care opun popoare numai fiindcă sunt de religii diferite sau vorbesc limbi diferite, găsim şi altfel de relaţii care se bazează pe înţelepciune şi înţelegere. Modelul dobrogean de coexistenţă, lansat de comunitatea musulmană din România, este bine cunscut şi apreciat nu numai la noi, ci şi în străinătate, principiul călăuzitor fiind de a trăi în bună pace, în armonie cu populaţia majoritară şi cu minorităţile pentru care – urmare a trecutului istoric – Dobrogea este o casă comună. Ca şi alte segmente de populaţie din România, şi comunitatea musulmană se confruntă cu probleme. Astfel, după 1989, ea a devenit ţinta încercărilor unor grupări cu orientare radicală de a pătrunde în rândurile ei, de a-i atrage pe tineri, de a-i orienta către alte valori decât cele în care au fost crescuţi. Au existat şi tentative de a-l înlocui pe actualul conducător spiritual, muftiul Iusuuf Murat, care este susţinătorul modelului dobrogean de coexistenţă şi care a reuşit să păstreze relaţii excelente de colaborare cu reprezentanţii cultelor din România, inclusiv cu cei ai cultului mozaic. La rugăciunile comune organizate de musulmani sunt invitaţi şi evrei. Ne bucurăm în continuare de această stare de fapt, cu convingerea că ea nu va fi tulburată de incidente străine României.