Există uriaşe organizaţii internaţionale – CRUCEA ROŞIE şi SEMILUNA ROŞIE de pildă care funcţionează mai ales pe bază de voluntariat. Crucea Roşie are o imensă tradiţie istorică şi anul acesta va împlini 150 de ani, fiind înfiinţată tot de un voluntar, Henry Dunant care a participat la salvarea unor răniţi în războiul dintre Austria şi Sardinia din 1859. Semiluna Roşie s-a înfiinţat în timpul războiului ruso –turc din 1876-78 când Imperiul Otoman a folosit o semilună roşie în locul Crucii Roşii deoarece guvernul considera că respectiva cruce i-ar fi afectat pe soldaţii musulmani. În ambele organizaţii acţionau voluntari pentru a acorda ajutor victimelor de război sau ale altor dezastre.
Căutam nişte informaţii. Am fost sfătuită să apelez la internet, la Wikipedia. Descopăr, cu această ocazie, că enciclopedia liberă Wikipedia este realizată de…voluntari În 2001 erau 71.000 de editori activi, acum probabil sunt mult mai mulţi. La 24 decembrie 2013 numărul articolelor publicate se ridica la 30.441.588, în 287 de limbi…Ameţitoare statistică. Informaţiile sunt mereu completate, de intelectualii de pe mapamond interesaţi să îmbogăţească gratuit, cu date pertinente, enciclopedia aflată la dispoziţia celor interesaţi (Este adevărat, din cauza acestor editori voluntari, se atrage atenţia celor interesaţi să mai verifice informaţiile şi din alte surse)
Am început să mă gândesc. Există uriaşe organizaţii internaţionale – CRUCEA ROŞIE şi SEMILUNA ROŞIE de pildă care funcţionează mai ales pe bază de voluntariat. Crucea Roşie are o imensă tradiţie istorică şi anul acesta va împlini 150 de ani, fiind înfiinţată tot de un voluntar, Henry Dunant care a participat la salvarea unor răniţi în războiul dintre Austria şi Sardinia din 1859. Semiluna Roşie s-a înfiinţat în timpul războiului ruso –turc din 1876-78 când Imperiul Otoman a folosit o semilună roşie în locul Crucii Roşii deoarece guvernul considera că respectiva cruce i-ar fi afectat pe soldaţii musulmani. În ambele organizaţii acţionau voluntari pentru a acorda ajutor victimelor de război sau ale altor dezastre.
Dar voluntariatul are multiple faţete, de la copii şi tineri (de pildă cercetaşii), până la organzaţii religioase sau ONG-uri care acţionează în cele mai variate domenii. Şi aici mi-a venit în minte un exemplu, foarte apropiat de noi şi de mine personal, care a obţinut succese, graţiei unor voluntari entuziaşti.
Există la Bucureşti un Centru Comunitar Evreiesc (JCC) creat cu patru-cinci ani în urmă care adună copii, elevi, studenţi, oameni de vârstă mijlocie precum şi vârstnici. Un număr foarte redus de angajaţi sunt ajutaţi de voluntari de toate vârstele ca creează programe atractive – multă muzică, plimbări, excursii, cursuri de ivrit, de utilizare a computerului, lansări de cărţi, mers la spectacole de teatru, conferinţe, vizite la Căminul de bătrâni, cor, seri de karaoke ş.a.m.d.. Merită de menţionat că Centrul nu duce o politică, să zicem discriminatorie, la pogramele lui sunt invitaţi evrei şi români deopotrivă.
De curând, Centrul a sărbătorit trei ani de la înfiinţarea postului de Radio Shalom, un post de radio comunitar care emite pe internet. Postul are un program zilnic de câteva ore, susţinut de voluntari. Emisiunile privesc istoria şi cultura evreilor din România, program pentru femei, poveşti de viaţă, vraja şi magia artelor, muzică israeliană, probleme juridice. O emisiune este realizată de rabinul Rafael Schaffer în direct iar alta – de preşedintele FCER, dr. Aurel Vainer. Există emisiuni sportive, medicale, întâlnire prin radio cu mari muzicieni etc. Comunităţile din provincie, care doresc, pot avea propriile emisiuni. Toate sunt realizate cu vreo 50 de membri ai JCC.
Iniţiativa creării acestui post de radio îi revine directorului JCC, Shai Orny, care a reuşit să atragă şi să încurajeze un număr atât de mare de persoane pentru o activitate nobilă. Îi sunt de mare ajutor adjunctul său, Adrian Gueron şi radiofonistul Alex Bruchner.
Timp de trei ani am participat şi eu, alături de colegul meu,Justin Shaler, la emisiunea denumită „Poveşti de viaţă”. Urma ca membrii cercului de vârstnici să-şi prezinte poveştile. Dar sfera ni s-a părut prea limitată, nu toţi din acea categorie erau în stare să prezinte coerent viaţa lor. De aceea, am decis să apelăm şi la alţii – scriitori, ziarişti, muzicieni, savanţi, preşedinţi de comunităţi. Niciodată nu ne-au refuzat.. Cu toţii au venit şi vin şi acum în continuare.(De câteva săptămâni am renunţat la această activitate).
Am avut ocazia să-l avem în studioul nostru, printre alţii, pe regretatul Octavian Sava, pe actriţa Maia Morgenstern, pe prof.univ.Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii craiovene, respectiv pe. ing. Tiberiu Roth şi ing. Ionel Schlesinger- de la Braşov şi Arad, pe, prof.unv. Victor Neumann (care a avut amabilitatea să ne răspundă la telefon chiar dacă era în Cipru) pe Ştefan Cazimir, pe regretata Mariana Stoica, fosta noastră ambasadoare în Israel, pe membrii redacţiei „Realitatea Evreiască” şi mulţi alţii. Ne-a făcut plăcere să constatăm că emisiunea este urmărită în Israel şi în general, are o audienţă respectabilă, mulţi intervin în timpul emisiunii
Radio Shalom este un demers reuşit, realizat de voluntari şi care dă satisfacţie celor care fac emisiunile. Acest post de radio on-line este unic în Europa!!!
În încheiere, fiindcă am vorbit de voluntariat, merită de menţionat două cazuri de voluntariat din zilele noastre. Primul- o acţiune care a impresionat întreaga ţară , – accidentul aviatic din Munţii Apuseni în care sătenii dintr-o comună au fost cei care au descoperit victimele şi au salvat cinci vieţi (din păcate doi au decedat).
Oamenii din Apuseni, salvatorii pasdagerilor avionului prăbuşit
Un alt caz, de această dată la Focşani. Biserica Sfântul Ilie Tesviteanul, care aparţine Garnizoanei din oraş este transformată în fiecare zi, vreme de două ore, prin bunăvoinţa preotului paroh, într-o sală în care profesori voluntari vin să facă meditaţii cu 30 de elevi de clasa a XII-a cu posibilităţi materiale reduse, de la mai multe licee din Focşani şi care urmează să susţină în această vară examenul de maturitate.
La citirea unor asemenea veşti – devin mai optimistă în ceea ce-i priveşte pe semenii mei.
