2016  este anul  în care  România  deţine  mandatul  preşedinţiei  IHRA ( International   Holocaust  Remembrance  Alliance ). Legat de  această  însărcinare,  Ambasada  României  la  Vilnius  a  organizat  un  eveniment  cultural cu  scopul  de a  cinsti  memoria  victimelor  pierite  în  perioada  holocaustului,  dar şi pe supravieţuitorii  acestei  perioade şi pe urmaşii lor, urmărind  în  acelaşi  timp  şi  promovarea  României, ca  ţară  care  recunoaşte  şi  combate  ororile  trecutului.

Formaţia  klezmer  “MAZEL TOV” din  Cluj  a  fost  invitată  să  susţină , în cadrul acestui  eveniment – organizat  la iniţiativa  ambasadorului  României  la Vilnius, dl. Dan  Adrian  Bălănescu  şi graţie strădaniei  inimoasei  doamne  Simona Botezatu, secretar  doi la ambasadă, şef  secţie  consulară – două  concerte  klezmer: unul  la  Riga , capitala  Letoniei, în 28  iunie  2016, altul  la  Vilnius, capitala  Lituaniei, în 29 iunie 2016 .

Ambasadorul la Riga

Ambasadorul la Vilnius

Ambasadoarea Israelului

De  ce  concert  klezmer ? Pentru că, aşa cum  a  spus doamna Lironne Bar-Sade , ambasador al  Israelului  la  Riga, care s-a  implicat alături de  Comunitatea Evreilor din Riga şi cea din Vilnius în  susţinerea  acestui  eveniment,  această  muzică născută  în  vechile  « şteitl-uri »  şi  care  a  însoţit  evreii  în  vremurile  grele, a  reflectat  întotdeauna optimismul şi speranţa care  au  acoperit chiar şi undele melancolice şi nostalgice prezente  uneori. Readucerea în actualitate a acestei muzici la noi, în Israel, în întreaga lume, nu face decât să dovedească, o dată în plus, că evreul nu piere .

Iată-ne, prin urmare, prezenţi pe  cele  două  scene, în  dubla  calitate  de  mesageri  ai  Comunităţii Evreilor  din  Cluj  şi  ai  României.

Pe scenă la Riga

Pe scenă la Vilnius

Spectacolul  intitulat sugestiv  RUMENYE , RUMENYE  ( LĂCHAIM  BRIDĂRLĂCH !)  s-a desfăşurat  în ambele locaţii  în faţa unui  public deosebit de generos, umplând până la refuz   sălile, cântând împreună cu noi şi răsplătind cu aplauze  furtunoase , însoţite de aclamaţii la scenă deschisă prestaţia noastră .

Public la Riga

Public la Vilnius

Programul prezentat cuprinzând, ca de fiecare dată, piese klezmer aranjate în suite de către dirijor  (Vasile Socea ),  intercalate cu cântece, majoritatea în idiş , dar şi în ebraică, vorbind despre holocaust,  rabin, nuntă , dragoste, prietenie şi – după  RUMENYE  urmată de trilurile  CIOCÂRLIEI – la Riga s-a  încheiat  cu un foarte popular cântec leton,  KUR  KU  TECI şi HAVA  NAGILA , despre care am  aflat  că  aparţine  unui  evreu  născut  în  Letonia. La  Vilnius, unde publicul a încins la  final  hora pe acordurile melodiei HAVA NAGILA , am inserat în binecunoscutul  HEVEINU  SHALOM  şi versuri în lituanină .

https://www.youtube.com/watch?v=_D8sDfM5c3o&feature=youtu.be

Din păcate, timpul foarte scurt al şederii noastre pe meleaguri baltice, nu ne-a permis să vizităm aceste locuri , prin urmare am văzut doar pe fugă un oraş frumos,  maiestuos aş spune, care mie mi-a amintit oraşele transilvane, de acasă, cu o populaţie calmă, parcă necontaminată de agitaţia cotidiană de care ne izbim mereu aici .

Vitralii la Muzeul Evreiesc

Am vizitat, pe repede înainte Muzeul evreiesc  cu nişte splendide vitralii ilustrând scene biblice şi cu un compartiment aparte dedicat perioadei holocaustului

Personalităţi evreieşti din Letonia interbelică

şi am reuşit să văd şi  sinagoga situată pe o străduţă  îngustă  din  « oraşul  vechi » .

Sinagoga din Riga

Vilniusul, oraş mai mare, mai modern , mai trepidant , l-am  străbătut în şi mai mare goană , dar tot am reuşit să admir sinagoga situată nu departe de centrul comunitar evreiesc , la al cărui bar  cochet , deschis  publicului  larg ,  am fost primiţi cu cafea , ceai , sandvişuri şi multă căldură  din  partea  gazdelor.

sinagoga din Vilnius

Deşi  se  spune  că  oamenii  locurilor  acelea  sunt  distanţi , închişi , pe noi  ne-au  primit cu braţele  deschise , cu  mult  entuziasm  şi  ne-au  înconjurat  cu  multă căldură , admiraţie şi , îndrăznesc să spun , chiar dragoste .

În  timp  ce  cântam , privindu-i pe cei din sală  care  cântau  împreună cu noi,  i-am văzut  lăcrimând  şi  am  perceput un val de recunoştinţă revărsându-se spre noi , pentru că le aducem  bucuria  în  suflet  cu  cântecele  noastre .  De  fapt , după ambele spectacole , pe  lângă aplauze  şi flori , însoţite  de  un  « BLACK  BALZAM »  ( o băutură tradiţională letonă, ca ţuica românească, cred, creat  în secolul XVIII tot  de un evreu)  şi  cozonacul  tradiţional  lituanian « SAKOTIS » , pe care le-am primit ca răsplată , în  semn  de  prietenie ,    am fost copleşiţi de laudele şi mulţumirile celor de faţă .

Spectacolele  s-au  terminat şi  noi  am  început  pregătirile  de  plecare  , având  convingerea  că  programul  nostru  a  încălzit  inimile  evreilor  prezenţi  în  aceste  seri în  sală   şi, în  acelaşi  timp, a impresionat  pe  toţi  spectatorii  care  au  făcut  cunoştinţă  cu  muzica  evreiască , în  speţă  cea  klezmer  şi  cântecele  idiş , dar  şi  cu  acordurile  muzicii  româneşti  pe  care  le-am  inserat  în  program.

Drept  urmare , personalul  Ambasadei  României  la  Vilnius , principalii  organizatori ai  acestei  acţiuni, apreciind  programul  formaţiei  « MAZEL TOV »   drept  unul deosebit  de  reuşit ,  ne-au adresat felicitări  şi   mulţumiri  pentru  prestaţie   şi  pentru  contribuţia   la  ridicarea  prestigiului  ţării  în  faţa  gazdelor. La  rândul  lor , au  primit  şi  ei, laude  din  partea gazdelor, pentru  iniţiativa  organizării  acestui  eveniment , care s-a dovedit a fi unul încununat de un mare succes.

Formaţia Mazel Tov revenită cu satisfacţia misiunii îndeplinite

Şi  a  venit  vremea  să  ne luăm la revedere  şi  să  ne  întoarcem  acasă .

Pe  drumurile  şerpuinde  printre   ţinuturile  împădurite  ale  Lituaniei, mi  s-au  redeşteptat  în  minte  imagini  din  filme  având  ca  subiect  anii  1940-1945, când  evreii  prigoniţi  ai  acestor  locuri , care  au  reuşit  să  fugă  din  ghetouri,  s-au  refugiat  în  aceste  păduri ,  mulţi  dintre  ei  alăturându-se  partizanilor  în  lupta  împotriva  nemilosului  ocupant .

Sub  imperiul  amestecului  de  impresii  create  de  imaginile  filmate  în  ghetouri  şi  păduri ,  pe  care  se  suprapuneau  figurile  încântate  ale  evreilor – nu  foarte  mulţi , rămaşi  pe  aceste  meleaguri – care  au  fost  alături  de  noi  în  sălile  de  spectacol  şi de  care  tocmai  ne-am  despărţit, am  ajuns  acasă cu  mulţumirea  în  suflet  că  « MAZEL TOV » şi-a  îndeplinit  misiunea  de  mesager  a  Comunităţii  Evreilor  din  Cluj  şi  al  României , cu  care  a  pornit  la  drum .

Sulamita Socea