Dacă peste zeci de mii de ani arheologi de pe Marte vor veni aici, pe Pământ, să studieze originile civilizației din vremea când oamenii încă nu începuseră să colonizeze sistemul solar și nici Universul, ei vor fi uimiți să descopere că alături de civilizații care trimiteau astronauți pe Pământ conviețuiau colectivități umane aflate în epoca de piatră. Și vor presupune că Newton și Einstein au fost niște extratereștri care i-au învățat pe oameni taine ale Universului. Așa cum aztecii credeau că a existat un zeu cu părul roșu, Viraccocha, care a venit de pe Venus și i-a învățat pe strămoșii lor agricultura. Fenomene inexplicabile nasc totdeauna legende…Nimic în afară de scrierea lui Platon nu confirmă alături de civilizațiile greacă și babiloneană existența Atlantidei. Dar povestea nu e imposibilă fiindcă știm azi că pot coexista pe planeta noastră papuași și indieni amazonieni care mai folosesc încă arcul cu săgeți .
Acum o lună un articol din revista Nature ne informa că au fost descoperite în Maroc oseminte fosile ale unor Homo erectus de acum 300.000 de ani, deci originea speciei nostre ar fi cu o sută de mii de ani mai veche decât se credea. Autorii subliniau că dacă acești oameni de acum 300.000 de ani s-ar îmbrăca în haine moderne ar putea să circule printre noi fără a atrage atenția întrucât ne seamănă perfect. Ei pot fi considerați ”oamenii dinaintea oamenilor” și mereu noi descoperiri de construcții și de artefacte vechi de multe milenii ne demonstrează că acești oamenii ”primitivi” descoperiseră tehnologii și teorii abstracte pe care le credeam ca aparținând celor ”moderni”.
Operaţii antice pe cord
Acum 20.000 de ani, în Asia Centrală se făceau operații pe cord. Profesorul Marmadjaidjan a descoperit 30 de schelete care prezentau urme de intervenţii chirurgicale în stânga toracelui, în urma căreia pacienţii mai trăiseră cinci ani. Cea mai veche dovadă a cunoştinţelor umanităţii despre grefele de inimă se află pe o piatră. A fost descoperită în Peru de către dr. Javier Cabrera. Pe ea se găsesc desene care prezintă mai multe scene care par a fi exact etapele unui transplant cardiac
Astrofizicianul american K. Jessup pomenea de „descoperirea în straturile de cărbune terţiar a unor unelte de oţel finisat, vechi de peste 300.000 de ani“. Oţelul alb a fost obţinut pe cale industrială abia în Anglia secolului XVIII. Săbiile samurailor japonezi, făcute în anii 1300 d.H. sunt dintr-un oţel înalt aliat cu wolfram şi crom, superior oţelului standard fabricat astăzi în Suedia. În mormântul generalului chinez Ciu-Su (sec.III) au fost descoperite catarame de centuri confecţionate din aliaj de aluminiu. Aluminiul a fost obţinut pe cale chimică de Oersted abia în 1825, iar electroliza industrială a fost perfectată doar în secolul XX.
În oraşul peruvian Ica, la Muzeul Municipal de Istorie, pot fi văzute câteva cranii operate cu bisturie şi o gamă largă de instrumente chirurgicale, făcute din os şi piatră. Dentiştii egipteni implantau coroane şi dinţi artificiali. Astfel de lucrări complicate au fost descoperite la mumii.
În secolul V î.H., medicul indian Suşruta a descris 121 instrumente chirurgicale, multe destinate operaţiilor estetice.
Mayaşii cunoşteau roata, dar n-au folosit-o niciodată. Incaşii n-o cunoşteau. Totuşi, şi unii şi alţii au construit drumuri de piatră, o reţea complexă de şosele, largi şi perfect rectilinii, funcţionale de mai bine de 3.000 de ani. În Egipt şi Irak au fost descoperite lentile antice făcute din cristal şlefuit, prelucrat după parametri de înaltă precizie. Astăzi asemenea lentile se obţin prin procedee electrochimice sau prin şlefuirea cu diamante industriale fabricate prin metode complexe.
În curtea unui templu din Delhi se găseşte un pilon de fier, alcătuit din bucăţi sudate printr-un procedeu necunoscut. Este înalt de 7,5 m, cântăreşte șase tone şi are câteva mii de ani. Stâlpul Kupt Mânar nu a ruginit încă şi nu a fost erodat nici măcar de ploile acide. În America de Sud a fost descoperită o cetate în săpată în stâncă în epoca de piatră. În interior se află un pilon de oţel, înalt de cinci metri. Este înfipt în podeaua din granit extrem de dur, în care nu se pot înfige nici măcar pitoanele de alpinism. Pe lama cuţitului este gravată o creatură cu cap de jaguar, animal necunoscut în Munţii Anzi.
Stâlpul lui Ashok
Multe dintre vechile hărţi şi atlase atestă uimitoare cunoştinţe geografice şi astronomice. Dar ridică şi problema inexplicabilă a cartografierii lor, posibilă doar din spaţiul aerian. Harta astronomică din China (1005 î.H.) reprezintă Calea Lactee. Multe dintre astre trebuiau să fie necunoscute la vremea aceea fiind observabile doar prin telescop. Hărţi extrem de precise ale unor zone necunoscute la vremea aceea au fost descoperite şi la eschimoşii canadieni. Hărţile sunt gravate pe os şi piele de focă şi se suprapun exact pe cele întocmite de cartografii militari britanici.
În mitologia Orientului apropiat apar descrieri ale „corăbiilor cereşti“. Enkidu, din poemul sumerian Ghilgameş, este ridicat în aer cu „vulturul cerului“. Îşi simte corpul „greu ca o stâncă“, simptome asemănătoare efectelor acceleraţiei gravitaţionale la viteze mai mari decât cea a sunetului. Ajunge să descrie Pământul din afara spaţiului terestru. Prima astfel de descriere a făcut-o în 1962 astronautul John Glenn. În mitologia indiană există precizări ale modului cum funcţionează „vimanas“, faimoasele nave zburătoare. Descrierea lor prezintă similitudini cu motoarele ionice contemporane, aflate în stadiul de experiment. Sunt texte cu efectele relativităţii timpului: „Dar îngerul îi răspunse lui Moise : «Nu două ceasuri ai stat, ci 32 de ani»“. Chivotul legii, manevrat de Moise, era un aparat din care adesea ieşeau scântei. Şi cu ajutorul căruia el comunica cu Iehova, doar prin ridicarea capacului. În 1970, studenţii unei universităţi americane au construit un aparat identic, după indicaţiile din Cartea lui Moise. Spre uimirea lor, au obţinut un emiţător alimentat cu un generator electric de înaltă tensiune.
Cele mai aprig contestate ipoteze sunt cele care susţin că, de-a lungul unei perioade cuprinse între anii 50.000 î.H. şi 1908, pe planeta noastră au avut loc explozii nucleare.
La 300 metri de nişte fortificaţii din Peru se pot vedea numeroase roci vitrificate, răspândite pe sute de metri. În Irak şi deşertul Gobi au fost descoperite nisipuri vitrificate (sticloase), care nu se puteau forma decât la temperaturi fantastice. În Liban, sute de tektite (roci topite la temperaturi foarte mari, cu aspect de sticlă şi puternic iradiate) au fost analizate. Ele conţineau izotopi radioactivi de aluminiu. S-a demonstrat că pietrele au suferit cu mii de ani în urmă puternice bombardamente radioactive, fiind expuse la 6.000C, ca în exploziile atomice.
În celebra Vale a Morţii din Nevada se află ruinele unui oraş vechi de câteva mii de ani, distrus de o catastrofă. Clădirile de piatră au fost dărâmate de un suflu extrem de puternic, nisipul s-a topit, rocile s-au transformat în tektite.
Pe unele ziduri sunt impregnate ciudate siluete negre, ca nişte umbre de fum.,așa cum au rămas urme de oameni volatilizați la Hiroșima. Cercetările au arătat că nu a explodat vreun meteorit şi nici nu există vulcani în zonă. Poemele hinduse vorbesc despre arme stranii cu o putere nimicitoare. Trei cetăţi au fost distruse cu „un singur proiectil încărcat cu toată puterea Universului“, iar după explozie „o coloană incandescentă de fum şi flăcări, strălucitoare cât o mie de sori, s-a ridicat ca o umbrelă peste tot Pământul“.
În colecţia naţională de obiecte de aur a Columbiei există un obiect vechi de 1.800 de ani, descoperit într-un mormânt. A fost considerat o pasăre sau peşte zburător. Dar el seamănă izbitor cu avioanele moderne cu aripă delta. Cercetătorul american J. A. Ulrich a demonstrat că este de fapt un avion cu reacţie care putea atinge viteze supersonice. Multe asemenea modele există în Egipt, datând din epoca faraonilor. Au stat mult timp prin muzee, etichetate ca jucării. Egiptologul Khalil Messiha a arătat că jucăria are caracteristici de avion modern, cu formă perfect aerodinamică şi ampenaj vertical, lucru neîntâlnit până acum la păsări. Jucăria de lemn zboară o distanţă considerabilă atunci când este aruncată cu mâna.
La Muzeul Naţional din Bagdad sunt expuşi electrozi din cupru şi un electrolit necunoscut. Dar şi câteva baterii electrice cu pile uscate, identice cu bateriile galvanice. Toate datează dinaintea erei noastre. Arheologul german Wilhelm König a descoperit în Irak câteva ulcioare astupate cu asfalt, vechi de mai bine de 2.000 de ani. A umplut un vas cu sulfat de cupru, în locul electrolitului iniţial. Pila electrică a funcţionat ireproşabil, comportându-se ca o baterie din zilele noastre. Tot pe post de electrolit poate fi folosită cu succes zeama de struguri. În apropiere s-au găsit obiecte vechi de 4.000 de ani acoperite galvanic cu aur.
Să ne uităm în jurul nostru,la lumea compactă și solidă care ne înconjoară și să ne uimim în fața geniului filosofilor Greciei Antice care și-au dat seama că această lume e alcătuită din particule invizibile cu ochiul liber și indestructibile (credeau ei) pe care le au numit ATOMI. Credeți cumva că au venit extratereștri și le au spus asta? E doar profunzimea gândirii umane, A gândirii prin care cum spunea bătrânul Karl Marx, materia și Universul se cunosc pe ele însele.
Andrei Banc
