Deși ai dori să fii obiectiv, această atitudine este greu de realizat astăzi cu încrâncenarea de pe scena politică românească, cu măsurile care s-au votat pe bandă rulantă și care au afectat imaginea României, străduințele ei de a face parte din democrațiile europene. Până la urmă trebuie să-ți alegi tabăra și să încerci ca ea să iasă învingătoare, în pofida unor acuzații care te etichetează, în cel mai bun caz ”sorosist”, în cel mai rău caz ”vândut” sau ”trădător de țară”. De aceea, m-am gândit să nu-mi exprim părerea față de ce se întâmplă acum la noi (mi-am exprimat-o altă dată) și să las pe alții să vorbească, de această dată prestigiosul cotidian liberal american The Washington Post care, în editorialul său din 7 iulie abordează situația actuală din Europa centrală și de est. În continuare reproduc textul acestuia.

Democrația dispare treptat în Europa centrală (Traducerea îmi aparține).

Paralel cu prezentarea agendelor partidelor politice populiste din Polonia, Ungaria și România, are loc o subminare a normelor pluraliste democratice, iar alunecarea spre autoritarism face loc autoritarismului incipient. Asaltul țintește statul de drept și garantul său: o justiție independentă.

În Polonia, Partidul ”Lege și Justiție” – aflat  la putere –, care a reușit de-acum să-și impună controlul asupra Curții Constituționale și tribunalelor inferioare, a început epurarea Curții Supreme, ultimul arbitru al cazurilor civile și penale, ca și al rezultatelor alegerilor. O nouă legislație care a redus vârsta de pensionare va impune retragerea a 27 dintre cei 72 de judecători, deși unii dintre ei, cum ar fi președintele Curții, Małgorzata Gersdorf, refuză să o accepte.

Subminarea justiției independente din Polonia este ultima măsură care reflectă disprețul deschis al partidului față de principiile occidentale ale democrației liberale. Uniunea Europeană a reacționat demarând un proces disciplinar, însă Polonia – apărată de regimul autocratic asemănător, din Ungaria – nu  va fi supusă unor sancțiuni reale.

Proteste în Polonia

În România, unde liderul Partidului Social Democrat aflat la guvernare a fost de două ori condamnat pentru abuz în serviciu, partidul a reacționat încercând să îmblânzească legile anticorupție. Este o lovitură puternică dată unui deceniu de procese severe împotriva mitei care a proliferat timp de două decenii, după prăbușirea comunismului.

Liviu Dragnea, liderul partidului, condamnat pentru fraudă electorală și abuz în serviciu – în cel de-al doilea caz deoarece, timp de șapte ani, a plătit din bani publici doi membri de partid, deși aceștia nu au muncit nici o zi acolo unde figurau ca angajați, s-a apărat de scandal cu metodele folosite adesea de ticăloși, prezentându-se ca victimă.

Atacând justiția pe care a etichetat-o drept ”statul paralel”, el susține că forțe întunecate au conspirat împotriva lui; aliații lui, inspirați de președintele Trump, compară presupusele persecuții împotriva domnului Dragnea cu investigațiile privind rolul Rusiei în victoria domnului Trump.

Forțele antidemocratice din ambele țări sunt stimulate de Ungaria care, deși este considerabil mai mică decât ele, dă cu tifla Uniunii Europene, cu toate că se îndepărtează de democrație. Premierul Ungariei, Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a eliminat presa independentă, îi atacă pe oponenți, îi defăimează pe imigranți și persecută instituțiile care nu îl elogiază. Până acum UE nu a reușit să aibă o reacție eficientă față de aceste desconsiderări ale valorilor ei, cu toate că banii europeni susțin economia Ungariei, ca de-altfel și a Poloniei și României.

Forțele democratice din cele trei țări reacționează, refuzând să accepte reînvierea autoritarismului într-o regiune în care a trecut prea puțin timp de când fusese înlăturat. Curajul lor este demn de laudă, dar ar merita mai mult decât indiferența Washingtonului și impotența Bruxelles-ului.

 Eva Galombos