Unul din panseurile lui Gâgâ: fără aer ești pește!

Titlul de mai sus mi-a fost inspirat de prea cunoscuta expresie în engleză, friend or foe, probabil preluată din romanul lui Michael Morpurgo, apărut acum mai bine de 20 de ani.

Nu, nici nu-mi trece prin cap să încep să mă ocup de subiecte medicale, în această revistă care nicidecum nu există pentru a oferi o portiță de scăpare unui colaborator lipsit de imaginație și inspirație, drept pentru care volens nolens el apelează la subiecte legate doar de meseria lui și care nu interesează pe nimeni.

Dar de data asta am simțit nevoia de a ataca un subiect care, deși în aparență e preluat din lumea mea, adică medicală, devine din ce în ce mai important pentru noi toți, cetățenii și locuitorii globului pământesc.

E vorba de influența nefastă a aerului pe care îl inhalăm cu fiecare respirație, asupra inimii și vaselor de sânge din corpul omenesc, așa-numitul sistem cardio-vascular.

În mod normal e de la sine înțeles că poluarea atmosferei poate avea un efect negativ asupra sistemului respirator, ceea ce e foarte adevărat, și de aceea nu cred că eu, personal, mai am ceva de adăugat la cunoștințele fiecăruia din noi în acest subiect.

Dar povestea inimii și a vaselor de sânge este mult mai puțin cunoscută și nu se prea știe că în ultimii ani necazurile sistemului nostru cardio-vascular provocate de poluarea atmosferei ocupă un loc important pe lista pericolelor care ne pasc la fiecare pas și la fiecare respirație.

Încă un articol, încă un studiu și încă o conferință, toate la un loc m-au făcut să caut mai multe amănunte și din păcate nu am nicio veste bună pentru cititorul acestor rânduri.

Să începem cu datele statistice.

În ziua de azi poluarea atmosferei este una din cauzele cele mai importante de mortalitate. Peste 9 milioane de indivizi din toată lumea decedează anual din cauza poluării atmosferei, aceasta fiind a patra cauză de boală și deces, și din aceștia peste 60% mor din cauza afectării sistemului cardio-vascular.

În anul 2019 aproape 19 milioane de locuitori ai globului au decedat din cauza maladiilor cardio-vasculare, un milion numai în Statele Unite, și dacă punem laolaltă aceste date, este de la sine înțeles că actualmente poluarea deține un loc important pe lista cauzelor de boală și deces.

Fără  discuție, există și alți factori care produc boli de inimă, sau contribuie din plin la apariția lor, cum ar fi obezitatea, tabagismul, diabetul sau lipsa de activitate fizică, dar toate acestea sunt cunoscute și menționate în toate sursele de informații care ne stau la îndemână. Însă legătura nefastă dintre aerul poluat și bolile cardio-vasculare a devenit atât de pregnantă, încât în ultima vreme cele mai cunoscute și mai serioase jurnale medicale acordă un spațiu larg subiectului pe care încerc să-l dezvolt, pe scurt, în aceste rânduri.

Substanțele chimice care poluează atmosfera sunt nenumărate, dar cele mai importante par a fi monoxidul de azot (NO), bioxidul de sulf (SO₂), monoxidul de carbon (CO), dar și aerosolii volatili și semivolatili cum ar fi benzenul  sau toluenul. Un alt element care poluează atmosfera este metanul, iar sursa principală de metan o reprezintă… vacile! La ora actuală globul pământesc găzduiește nu mai puțin de 1.5 miliarde de vaci, iar ele produc aprozimativ 30% din totalul de emisii de metan.

Deci pericolul e la tot pasul, pentru că sursele de contaminare sunt numeroase. Orice fabrică, mașină, sau motor care folosește combustibil fosili contribuie în mod simțitor la procesul de poluare. Și în casele noastre pot exista surse de poluare, cum ar fi sobele sau șemineurile cu lemne sau produsele chimice folosite pentru curățenie, mai ales sub formă de aerosoli. Se pare că sursele casnice de poluare sunt în permanentă creștere.

Ah, acum ajung la un subiect prea bine cunoscut de cei care se interesează de ce se întâmplă în jur, și anume schimbările de climă. Cunoașteți subiectul? Oare credeți că pericolul se referă doar la creștere a temperaturii, dispariția ghețarilor, inundațiile și (în mod paradoxal) transformarea multor terenuri în deșerturi?

Ei bine, da și nu, pentru că creșterea temperaturii atmosferice produce cantități imense de ozon (n-am idee de mecanism și nici nu vreau să-l caut!), incendii, furtuni de nisip, creșterea consumului de electricitate vara și toate la un loc contribuie din plin la poluarea atmosferei.

Pericolul este iminent, grav, dar ca multe alte necazuri, el nu poate fi depistat, sau simțit, decât rareori, atunci când ai senzația că fiecare respirație îți introduce în plămâni un aer ”murdar”, impur. El afectează în special bătrânii, bolnavii de maladii respiratorii și cardio-vasculare deja existente, dar și pe cei care locuiesc în preajma autostrăzilor sau a surselor de poluare industrială.

Nici pe departe nu mi-e gândul să descriu mecanismul fiziopatologic al afectării sistemului cardio-vascular de câtre aerul poluat, în primul rând pentru că nu-l prea înțeleg și în plus cred că nu prea interesează pe nimeni. Dacă cineva dorește amănunte, prietenul nostru, Dr. Google, îi stă la dispoziție zi și noapte.

Doar un singur amănunt: studiile de rigoare indică o influență directă a substanțelor chimice mai sus pomenite asupra arterelor și apariția unor modificări patologice care duc la insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale și alte necazuri medicale, de care mai bine să nu știți!

Răposatul meu părinte, medic, afirma deseori cum că un evreu bătrân mai bine să nu se nască!

Dar iată, cu toții ne-am născut (evrei și neevrei!), trăim (sperăm mulți ani), respirăm aerul poluat de zeci de substanțe de a căror existență nu avem habar, pe care nu le sesizăm și se pune întrebarea ce e de făcut?!

Da, guvernele și toate instituțiile statale sunt obligate să-și facă datoria și să introducă măsuri eficiente pentru reducerea poluării atmosferei. Dar dacă ne uităm la rezultatele recentei conferințe mondiale de la Glasgow pe subiectul schimbărilor nefaste ale climei, speranțele noastre legate de un panaceu venit ”de sus” par extrem de exagerate și nerealiste.

Ca în mai toate domeniile în care se cere o intervenție rapidă, de lungă durată și mai ales eficace, se pare că niciun guvern nu poate primi o notă de trecere. Și care instituție guvernamentală e interesată de ceea ce scriem noi aici?! Ceea ce ne rămâne este să avem grijă noi de noi înșine!

În primul rând fiecare trebuie să ia notă de acest pericol permanent și răspândit pretutindeni. Și uite baiul: spre deosebire de exemplu de COVID, oficialitățile noastre nu se sinchisesc că noi trăim într-o atmosferă poluată și extrem de periculoasă și de aceea informațiile care ar trebui să ne parvină sunt practic inexistente. Aș dori să aflu câți dintre cititorii revistei noastre au întâlnit în ultimii ani informații (scrise, auzite, transmise) despre acest subiect? Poate doar cei care locuiesc în regiuni extrem de poluate, cum ar fi golful Haifa în Israel.

Acum, măcar cei care deschid o dată la două săptămâni revista BAABEL și au timp și răbdare să citească cele de mai sus vor ști că acest inamic e aici, și ca multe alte pericole, el e aici ca să rămână pentru foarte mult timp și cel mai important lucru este e să ne ferim!

Cum? Puținul pe care-l putem face în interesul propriei noastre sănătăți este să limităm pe cât se poate acele surse de poluare care ne aparțin, mai ales în casă: mai puține sprayuri, mai puțini detergenți care produc aerosoli etc.

Când afară totul pare cenușiu, ca și cum un văl de nisip sau ceață s-a pus pe tot ce se vede în zare, orice activitate fizică în afara casei este interzisă.

Sursele pe care le-am investigat propun și alte măsuri, care cel puțin mie mi se par logice: utilizarea transportului în comun, economie la electricitate, reciclare și utilizare de mai multe ori a oricărui obiect care se pretează, evitarea utilizării pungilor de plastic, utilizarea ventilatoarelor în loc de aer condiționat și bineînțeles evitarea fumatului în spații închise.

Și la sfârșit, o povață care poate părea pe cât de nereală, pe tot atât de hazlie, și totuși… Când suntem în situația de a alege unde vom locui ar fi bine (dacă se poate!) să evităm regiunile recunoscute pentru pericolul poluării atmosferei. Ușor de spus, greu de făcut, dar uneori, poate o dată în viață, sfatul acesta (exprimat de toți cei în specialitate) poate ajuta.

Eu am făcut-o! De aproape 40 ani trăiesc în sudul Israelului și nimeni și nimic nu mă va convinge să părăsesc ”deșertul verde” pentru centrul poluat al țării.

Iar la urmă un citat nesemnat, dar care spune totul: ”poluarea mediului înconjurător nu reprezintă doar o trădare a intereselor umanității, ci și a oricărei forme de viață. Trandafirii sunt roșii, violetele albastre, o dimineață cu proastă dispoziție e trecătoare, dar zile în șir respirând un aer infestat îți vor distruge existența, în adevăratul înțeles al cuvântului”.

Gabriel Ben Meron