Aerul pe care-l respirăm, prieten sau dușman?

Unul din panseurile lui Gâgâ: fără aer ești pește!

Titlul de mai sus mi-a fost inspirat de prea cunoscuta expresie în engleză, friend or foe, probabil preluată din romanul lui Michael Morpurgo, apărut acum mai bine de 20 de ani.

Nu, nici nu-mi trece prin cap să încep să mă ocup de subiecte medicale, în această revistă care nicidecum nu există pentru a oferi o portiță de scăpare unui colaborator lipsit de imaginație și inspirație, drept pentru care volens nolens el apelează la subiecte legate doar de meseria lui și care nu interesează pe nimeni.

Dar de data asta am simțit nevoia de a ataca un subiect care, deși în aparență e preluat din lumea mea, adică medicală, devine din ce în ce mai important pentru noi toți, cetățenii și locuitorii globului pământesc.

E vorba de influența nefastă a aerului pe care îl inhalăm cu fiecare respirație, asupra inimii și vaselor de sânge din corpul omenesc, așa-numitul sistem cardio-vascular.

În mod normal e de la sine înțeles că poluarea atmosferei poate avea un efect negativ asupra sistemului respirator, ceea ce e foarte adevărat, și de aceea nu cred că eu, personal, mai am ceva de adăugat la cunoștințele fiecăruia din noi în acest subiect.

Dar povestea inimii și a vaselor de sânge este mult mai puțin cunoscută și nu se prea știe că în ultimii ani necazurile sistemului nostru cardio-vascular provocate de poluarea atmosferei ocupă un loc important pe lista pericolelor care ne pasc la fiecare pas și la fiecare respirație.

Încă un articol, încă un studiu și încă o conferință, toate la un loc m-au făcut să caut mai multe amănunte și din păcate nu am nicio veste bună pentru cititorul acestor rânduri.

Să începem cu datele statistice.

În ziua de azi poluarea atmosferei este una din cauzele cele mai importante de mortalitate. Peste 9 milioane de indivizi din toată lumea decedează anual din cauza poluării atmosferei, aceasta fiind a patra cauză de boală și deces, și din aceștia peste 60% mor din cauza afectării sistemului cardio-vascular.

În anul 2019 aproape 19 milioane de locuitori ai globului au decedat din cauza maladiilor cardio-vasculare, un milion numai în Statele Unite, și dacă punem laolaltă aceste date, este de la sine înțeles că actualmente poluarea deține un loc important pe lista cauzelor de boală și deces.

Fără  discuție, există și alți factori care produc boli de inimă, sau contribuie din plin la apariția lor, cum ar fi obezitatea, tabagismul, diabetul sau lipsa de activitate fizică, dar toate acestea sunt cunoscute și menționate în toate sursele de informații care ne stau la îndemână. Însă legătura nefastă dintre aerul poluat și bolile cardio-vasculare a devenit atât de pregnantă, încât în ultima vreme cele mai cunoscute și mai serioase jurnale medicale acordă un spațiu larg subiectului pe care încerc să-l dezvolt, pe scurt, în aceste rânduri.

Substanțele chimice care poluează atmosfera sunt nenumărate, dar cele mai importante par a fi monoxidul de azot (NO), bioxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), dar și aerosolii volatili și semivolatili cum ar fi benzenul  sau toluenul. Un alt element care poluează atmosfera este metanul, iar sursa principală de metan o reprezintă… vacile! La ora actuală globul pământesc găzduiește nu mai puțin de 1.5 miliarde de vaci, iar ele produc aprozimativ 30% din totalul de emisii de metan.

Deci pericolul e la tot pasul, pentru că sursele de contaminare sunt numeroase. Orice fabrică, mașină, sau motor care folosește combustibil fosili contribuie în mod simțitor la procesul de poluare. Și în casele noastre pot exista surse de poluare, cum ar fi sobele sau șemineurile cu lemne sau produsele chimice folosite pentru curățenie, mai ales sub formă de aerosoli. Se pare că sursele casnice de poluare sunt în permanentă creștere.

Ah, acum ajung la un subiect prea bine cunoscut de cei care se interesează de ce se întâmplă în jur, și anume schimbările de climă. Cunoașteți subiectul? Oare credeți că pericolul se referă doar la creștere a temperaturii, dispariția ghețarilor, inundațiile și (în mod paradoxal) transformarea multor terenuri în deșerturi?

Ei bine, da și nu, pentru că creșterea temperaturii atmosferice produce cantități imense de ozon (n-am idee de mecanism și nici nu vreau să-l caut!), incendii, furtuni de nisip, creșterea consumului de electricitate vara și toate la un loc contribuie din plin la poluarea atmosferei.

Pericolul este iminent, grav, dar ca multe alte necazuri, el nu poate fi depistat, sau simțit, decât rareori, atunci când ai senzația că fiecare respirație îți introduce în plămâni un aer ”murdar”, impur. El afectează în special bătrânii, bolnavii de maladii respiratorii și cardio-vasculare deja existente, dar și pe cei care locuiesc în preajma autostrăzilor sau a surselor de poluare industrială.

Nici pe departe nu mi-e gândul să descriu mecanismul fiziopatologic al afectării sistemului cardio-vascular de câtre aerul poluat, în primul rând pentru că nu-l prea înțeleg și în plus cred că nu prea interesează pe nimeni. Dacă cineva dorește amănunte, prietenul nostru, Dr. Google, îi stă la dispoziție zi și noapte.

Doar un singur amănunt: studiile de rigoare indică o influență directă a substanțelor chimice mai sus pomenite asupra arterelor și apariția unor modificări patologice care duc la insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale și alte necazuri medicale, de care mai bine să nu știți!

Răposatul meu părinte, medic, afirma deseori cum că un evreu bătrân mai bine să nu se nască!

Dar iată, cu toții ne-am născut (evrei și neevrei!), trăim (sperăm mulți ani), respirăm aerul poluat de zeci de substanțe de a căror existență nu avem habar, pe care nu le sesizăm și se pune întrebarea ce e de făcut?!

Da, guvernele și toate instituțiile statale sunt obligate să-și facă datoria și să introducă măsuri eficiente pentru reducerea poluării atmosferei. Dar dacă ne uităm la rezultatele recentei conferințe mondiale de la Glasgow pe subiectul schimbărilor nefaste ale climei, speranțele noastre legate de un panaceu venit ”de sus” par extrem de exagerate și nerealiste.

Ca în mai toate domeniile în care se cere o intervenție rapidă, de lungă durată și mai ales eficace, se pare că niciun guvern nu poate primi o notă de trecere. Și care instituție guvernamentală e interesată de ceea ce scriem noi aici?! Ceea ce ne rămâne este să avem grijă noi de noi înșine!

În primul rând fiecare trebuie să ia notă de acest pericol permanent și răspândit pretutindeni. Și uite baiul: spre deosebire de exemplu de COVID, oficialitățile noastre nu se sinchisesc că noi trăim într-o atmosferă poluată și extrem de periculoasă și de aceea informațiile care ar trebui să ne parvină sunt practic inexistente. Aș dori să aflu câți dintre cititorii revistei noastre au întâlnit în ultimii ani informații (scrise, auzite, transmise) despre acest subiect? Poate doar cei care locuiesc în regiuni extrem de poluate, cum ar fi golful Haifa în Israel.

Acum, măcar cei care deschid o dată la două săptămâni revista BAABEL și au timp și răbdare să citească cele de mai sus vor ști că acest inamic e aici, și ca multe alte pericole, el e aici ca să rămână pentru foarte mult timp și cel mai important lucru este e să ne ferim!

Cum? Puținul pe care-l putem face în interesul propriei noastre sănătăți este să limităm pe cât se poate acele surse de poluare care ne aparțin, mai ales în casă: mai puține sprayuri, mai puțini detergenți care produc aerosoli etc.

Când afară totul pare cenușiu, ca și cum un văl de nisip sau ceață s-a pus pe tot ce se vede în zare, orice activitate fizică în afara casei este interzisă.

Sursele pe care le-am investigat propun și alte măsuri, care cel puțin mie mi se par logice: utilizarea transportului în comun, economie la electricitate, reciclare și utilizare de mai multe ori a oricărui obiect care se pretează, evitarea utilizării pungilor de plastic, utilizarea ventilatoarelor în loc de aer condiționat și bineînțeles evitarea fumatului în spații închise.

Și la sfârșit, o povață care poate părea pe cât de nereală, pe tot atât de hazlie, și totuși… Când suntem în situația de a alege unde vom locui ar fi bine (dacă se poate!) să evităm regiunile recunoscute pentru pericolul poluării atmosferei. Ușor de spus, greu de făcut, dar uneori, poate o dată în viață, sfatul acesta (exprimat de toți cei în specialitate) poate ajuta.

Eu am făcut-o! De aproape 40 ani trăiesc în sudul Israelului și nimeni și nimic nu mă va convinge să părăsesc ”deșertul verde” pentru centrul poluat al țării.

Iar la urmă un citat nesemnat, dar care spune totul: ”poluarea mediului înconjurător nu reprezintă doar o trădare a intereselor umanității, ci și a oricărei forme de viață. Trandafirii sunt roșii, violetele albastre, o dimineață cu proastă dispoziție e trecătoare, dar zile în șir respirând un aer infestat îți vor distruge existența, în adevăratul înțeles al cuvântului”.

Gabriel Ben Meron

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

18 Comments

  • Roxana commented on December 20, 2021 Reply

    Felicitări speciale P.Wexler!
    Felicitări G. Gurman, aproape ai epuizat tema aleasă!
    Felicitări tuturor comentatorilor! Bravo vouă că vă puteți implica atât de intensiv într-un subiect atât de sensibil!
    Mie, cel mai mult mi-au plăcut cuvintele pe care le spunea tatăl Dr. G.Gurman! Să știi, Gaby, că primul despre care s-a auzit că le-ar fi pronunțat a fost… centaurul Chiron citat de Holderlin într-unul din poemele sale (bineînțeles fără spcificarea niciunei etnii).
    Acum revin strict la dizertația ta: ”să ne întoarcem din afara casei” înlăuntru (pentru a ne proteja de aerul poluat din afară)! Excelent spus! Asta m-a inspirat și pe mine să mă implic în subiect.. Da, să ne regtragem cât de puțin din exterior și să intrăm cât putem mai la interior!
    Dar ca să nu ne sustragem cu totul din ambianța exterioară, ar fi și soluția unor ”filtre” pe care să le folosim! Ce ziceți? Practic, mă gândesc, în afara unor recilări foarte costisitoare, chiar la o re-conectare la niște filtre puternice contra poluării deși gratuite. Desigur, nu orice ”filtre”. Mă refer, în special la un ”filtru” străvechi, la care face aluzie și Dante Alighieri și care se cheamă ”Feltro d Amore”. Haideți să încercăm în aceste zile sfinte să folosim aceste filtre contra poluării de toate felurile!
    Cu dragoste,
    Dr. Roxana Cristian

    • gabriel gurm commented on December 21, 2021 Reply

      Mulțumesc Roxana pentru aprecieri si pentru propunerile de îmbunătățire a situației noastre ca indivizi ce respiră un aer din ce în ce mai poluat.
      Iar ideia de a folosi filtrul iubirii mi se pare excelenta, pentru ca ea se potrvieste oricărei vârste.
      Însă tocmai azi de dimineață un ziar israelian publica un studiu care indică îmbunătățirea stării de spirit prin creșterea timpului pe care-l petrecem în natură, în afara casei, adică se indică a ne ”retrage” in exterior și nu în interior….
      GBM

  • Tiberiu ezri commented on December 17, 2021 Reply

    Articol interesant si pentru un medic pensionar ca mine. Daca nu simtim poluarea si murim fara sa suferim, mai bine sa mor de ea decat sa mor suferind betesug…

    • gabriel gurm commented on December 17, 2021 Reply

      Tibi,
      Vrei sa facem o lista a modurilor celor mai recomandate de a muri?!
      Eu o am pregatita cam de vreo 50 ani…..
      GBM

      • Hava Oren commented on December 18, 2021 Reply

        Subiectul ar putea fi foarte interesant, dar nu cred că este legal. Mai bine să nu intrați în detalii.

        • gabriel gurm commented on December 18, 2021 Reply

          In cazul acesta o țin numai pentru mine….
          GBM

  • Lucian-Zeev Herșcovici commented on December 17, 2021 Reply

    Domnule doctor Ben-Meron, vă mulțumesc pentru interesantul articol, din care am învățat multe lucruri. Eu sunt un profan în domeniul medicinei, ecologiei, climatologiei – și de aceea am citit articolul Dumneavoastră cu atenție.
    Cred că tocmai problemei reciclării materialelor uzate ar trebui să i se dea miai multă atenție în Israel. În Europa – Franța este un exemplu – se reciclează tot ce se poate recicla. Reciclarea a devenit o ramură industrială înfloritoare. În Israel, din păcate nu se reciclează tot ce poate fi reciclat, cu excepția unor ambalaje plastice de băuturi răcoritoare, a hârtiei (dar nu complet), sticlei (parțial). Poate că mai mult nu este rentabil din punct de vedere economic. Dar poate că ar trebui făcut ceva în acest sens. De exemplu, reciclarea tuturor deșeurilor și ambalajelor de plastic. În loc să se facă propagandă împotriva tacâmurilor de unică folosință, mai bine să fie reciclate după folosire. La fel și borcanele de iaurt sau de salate, ca și pungile de plastic. Mi se pare că măsura luată recent, de reținere a câtorva bănuți pentru buteliile de plastic, urmând să fie returnați apoi la returnarea ambalajelor la Supermarkete sau la băcănii, nu ajută. Părerea mea este că desființarea unor puncte de colectare a deșeurilor din plastic este o greșeală: mulți oameni aruncă aceste deșeuri acolo, iar ele pot fi colectate și reciclate de o societate specializată. Dar fără asemenea puncte de colectare, oamenii aruncă ambalajele de plastic la gunoi. Puțini sunt dispuși să recupereze câțiva bănuți la magazinul alimentar, aflat uneori departe de casă, ceea ce îi deranjează mai mult. Poate că ar trebui ca afară de plata pentru buteliile de plastic, să fie menținute și piunctele de colectare, pe stradă. Mai ales că în aceste puncte sunt aruncate și alte deșeuri și ambalaje de plastic. De asemenea, ar trebui să fie colectate și alte deșeuri și ambalaje, precum hârtia și cartonul de orice fel, sticla (de orice fel), metalele, cârpele și zdrențele. Pentru o reușită se impune inițiativa autorităților locale, investiții în industria de reciclare (are va aduce și profit, nu numai păstrarea purității aerului și a mediului înconjurător), precum și – mai ales – cooperarea populației, educarea oamenilor în acest sens. În fond, folosirea unor tacâmuri de unică folosință, a plasticului, hârtiei are și un rol diferit: păstrarea igienei. Dar orice deșeu de plastic, hârtie, carton, precum și cârpele și metalele, ar trebui să fie reciclate, oamenii trebuie educați în acest sens, iar autoritățile municipale să aibă grijă să pună lăzi sau cilindre de gunoi separate pentru fiecare material reciclabil. Oare este posibil acest lucru? Cred că treptat, da, va fi posibil…

    • Hava Oren commented on December 17, 2021 Reply

      Și eu sunt nemulțumită de desființarea unor puncte de colectare a deșeurilor din plastic. Reținerea câtorva bănuți pentru buteliile de plastic nu numai că nu rezolvă problema, ci o agravează, pentru că supermarketurile și băcăniile nu sunt organizate să primească înapoi numărul mare de butelii și cu cele mai bune intenții ale consumatorului, ele vor ajunge la gunoi. Singura consolare este că oricum buteliile colectate nu erau reciclate, ci arse – sau cel puțin așa spune lumea.

    • gabriel gurm commented on December 17, 2021 Reply

      Vă mulțunesc pentru folositoarele comentarii.
      Din pacate poporul cu care noi împărțim această țară nu e disciplinat. Motivele sunt multiple, dar eu cred (desi nu sunt nici psiholog si nici sociolog, nu stiu dece trebuie de fiecare dată sa menționez lucrul ăsta!), că o bună parte a comportării noastre se datorește faptului că încă suntem influențați de cei 2000 ani de diasporă. ”Acolo”, adică oriunde nu era țara noastră, noi în foarte mare măsură respectam legile și instrucțiunile, ca orice străin care se teme până și de umbra lui (câte răscoale ale evreilor în Diaspora cunoașteți?!).
      Dar ”aici”, în țara noastră, putem să întoarcem spatele oricărei restricții, pentru că aici nu vom suferi pentru că noi aici nu suntem străini, suntem ”la noi acasă”.
      Dar totul depinde de educație. La mine în Omer locurile de reciclare sunt mai întotdeauna pline.
      Ceea ce nu înseamnă că peste tot e la fel.
      Unii chiar văd în acest refuz o împotrivire la sistem, și dvs știți la fel de bine ca mine la cine fac eu aluzie….
      ATTI

      • Klein Ivan commented on December 18, 2021 Reply

        În comentariul său , d.dr.Gurman pune bine punctul pe “i”. Partea de sfîrșit e discutabilă și parțial neclară : ” La mine în Omer locurile de reciclare sunt mai întotdeauna pline.Ceea ce nu înseamnă că peste tot e la fel.Unii chiar văd în acest refuz o împotrivire la sistem, și dvs știți la fel de bine ca mine la cine fac eu aluzie….ATTI ” . – 1 – Omer nu e o localitate tipică pt. Israel ( populație 7530 , densitate 370/km2 ) . Compară cu Netanya ( populație 221353 , densitate 6400/km2 ) . – 2 – pentru cei care refuză reciclarea sistemul nu există . E mentalitate de needucat cum lasă comentariul să se înțeleagă . – 3 – Aluzia e prea subtilă ca să poată fi înțeleasă , ca și ATTI ( acte în italiană ) .K.I.

      • Veronica Rozenberg commented on December 18, 2021 Reply

        “Din pacate poporul cu care noi împărțim această țară nu e disciplinat. ”

        Din pacate, poporul caruia ii apartinem (cel care spuneti dvs ca imparte tara cu alt popor), el insusi nu numai ca nu este disciplinat, este chiar foarte nedisciplinat :-(.

        Educatia ar fi o solutie, dar nici aceasta nu este nici “predata” si nici interiorizata de multi dintre membrii ambelor popoare

    • Klein Ivan commented on December 17, 2021 Reply

      “Eu sunt un profan în domeniul …. În loc să se facă propagandă împotriva tacâmurilor de unică folosință, mai bine să fie reciclate după folosire…”. E dreptul chiar al celui care se autoapreciază ca fiind “profan” să propună . Dar e de dorit ca el să accepte părerea specialistului în domeniu care trebuie să fie corectă ( posibilă tehnic și rentabilă economic ) și transparentă . Nu orice plastic poate și merită să fie reciclat .În plus ceeace e valabil în Franța – ” În .. Franța … se reciclează tot ce se poate recicla” ( probabil nu tot ) – nu e neapărat valabil pentru Israel .Ex. – o chinezoaică a devenit multimilionară importînd hîrtie-deșeuri din America . Adolescenta suedeză militantă pentru “climate change” a ajuns și ea milionară , iar la nivel mai redus , urmărind interese proprii , politicieni vorbesc de reciclare / poluare fără a avea idee de subiect ( o reciclare făcut de dragul reciclării poate să nu fie justificată economic și să aducă poluare suplimentară) .Un exemplu din Romania anilor 80′ – la o fabrică din București , o cantitate mare de pui s-a stricat . Neputînd să-i exporte / vîndă pe piața locală , miile de pachete au fost îngropate în curtea fabricii . La un moment , a apărut un “dăștept” care a dat ordin de recuperare a ambalajelor de plastic – deci dezgropare , spălare cu apă și detergent .. trimis la reciclare . K.I.

  • Andrea Ghiţă commented on December 17, 2021 Reply

    În aceste condiţii se poate modifica chiar şi sintagma: “are nevoie ca de aer” în “are nevoie ca de aer nepoluat”.

    • gabriel gurm commented on December 17, 2021 Reply

      Corect!
      GBM

  • P.WEXLER commented on December 16, 2021 Reply

    DECI,IN CONCLUZIE E CLAR
    DE VEI PRIMII O VACA-N DAR
    LA COADA EI FRUMOS SA STAI
    METAN PE GRATIS O SA AI

    • gabriel gurm commented on December 17, 2021 Reply

      Uite, asta-i problema: carnea de porc nu e admisă, creșterea vacilor e periculoasă, deci nu ne rămâne decât găina si puiul ei, dar nu și oul pentru ca are mult colesterol….
      Cam plictisitor, nu?!
      GBM

  • gabriel gurm commented on December 16, 2021 Reply

    S-ar putea să aveți dreptate, dar frica mea era de a nu împânzi materialul cu date care pot interesa doar oamenii de specialitate.
    Cand un specialist îmi spune, de exemplu, că aerul conține 21% oxigen, eu nu cer documentație și explicații.
    Sau greșesc eu, suferind uneori de boala superficialității?
    GBM

  • Hava Oren commented on December 16, 2021 Reply

    Păcat că nu v-ați referit mai pe larg la mecanismul afectării sistemului cardio-vascular de către aerul poluat. Tocmai un subiect mai dificil, pe care omul de rând nu-l poate înțelege singur din literatura de specialitate, ar fi beneficiat de o explicație dată de un medic. Poate sunt în minoritate, dar pe mine m-ar fi interesat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *