De peste două săptămâni presa, organizații internaționale, lideri politici din numeroase țări au luat atitudine și au condamnat declarațiile premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la școala de vară de la Tușnad, legate de respingerea de către vorbitor a ”amestecului de rase”.

În acea cuvântare au mai fost lansate și alte idei care pot fi criticate și au și fost – cele legate de forurile europene și NATO, organizații din care face parte și Ungaria, incapacitatea acestora de a soluționa problemele acute ale lumii care au început cu pandemia și s-au terminat cu războiul Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice care, după părerea premierului, afectează mai mult Occidentul decât pe ruși, ce ar trebui făcut ca să se termine războiul. Nu este o noutate că Orbán critică Bruxelles-ul, supărarea lui izvorăște din sancțiunile care le-au fost impuse din cauza nerespectării de către Ungaria a statului de drept, alegații cu care Orbán nu este de acord, însă el nu este de acord nici cu o serie de prevederi ale legislației europene pe care le-a acceptat atunci când a cerut aderarea la Uniunea Europeană. Ceea ce i se reproșează de fapt lui Orbán nu este în primul rând atitudinea lui critică, în fond fiecare membru al UE sau NATO are dreptul să-și exprime opinia, ci felul în care a acționat premierul ungar, contravenind poziției stabilite în comun de către statele membre, acțiuni care subminează unitatea europeană și transatlantică. Ar mai fi multe de spus despre declarațiile lui, care de altfel au fost adresate cetățenilor din Ungaria, chiar dacă au fost rostite la Tușnad, numai că ceea ce a dus la o condamnare cvasigenerală a discursului premierului a fost abordarea problemei rasiale. Orbán s-a referit la acest aspect în contextul politicii sale generale de respingere a emigrației pe care, a arătat el, o va continua și în viitor, afirmând de mai multe ori că prin măsurile luate – acces zero pentru emigranții care nu sunt europeni și creștini – Ungaria a apărat Europa de emigranți. Dar acum motivația respingerii a fost prezentată cu argumente rasiste. ”În alte părți ale Europei, unde popoarele europene s-au amestecat cu cei veniți din afara Europei, s-a format o lume cu rasă mixtă. La noi s-au amestecat popoare care trăiesc în Europa, de aceea noi nu suntem rasă mixtă, ci pur și simplu un amestec al popoarelor care trăiesc în propriul cămin european. Pentru asta luptăm. Suntem dispuși să ne amestecăm între noi, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat el.

Ca să mă exprim mai simplu și mai blând, în primul rând astăzi, în secolul XXI, a aborda problema din acest unghi este de prost gust. Calificativele date premierului au fost că susține idei naziste, că așa vorbea și Goebbels și că astfel de idei nu au ce căuta în narativul politic actual. Iar criticile împotriva lui au continuat și după ce a încercat să retracteze cele spuse, arătând că s-a referit de fapt la aspectele culturale ale unui eventual amestec. Mai mult, s-a cerut sancționarea lui și distanțarea categorică față de aceste poziții.

Deși abordarea rasială este o problemă cu multiple ramificații și semnificații, în Ungaria reacții critice au venit chiar din tabăra politică a lui Orbán, o consilieră și prietenă apropiată a premierului prezentându-și demisia. Alte luări de poziție au aparținut reprezentanților comunității evreiești, inclusiv rabinului-șef, Robert Frölich. În condițiile în care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial populația evreiască din Ungaria a fost deportată la Auschwitz și fiecare al treilea deținut ucis a fost evreu ungur, astfel de declarații care evocă ideea ”purității rasiale” trezesc amintiri dureroase și temeri nu numai în rândul supraviețuitorilor Holocaustului, ci, așa cum a arătat Andrei Heisler, președintele MAZSIHISZ (Federația Comunităților Evreiești din Ungaria), al copiilor și nepoților victimelor Holocaustului. Motiv pentru care Heisler i-a cerut premierului Ungariei o întâlnire pentru a-și da seama ce l-a determinat să facă astfel de declarații. Cel puțin până acum nu există informații că acest lucru s-ar fi concretizat. Dar săptămânalul politic Hetek din Ungaria a adresat cancelariei premierului întrebarea dacă a avut loc întâlnirea și dacă premierul s-a gândit să găsească o modalitate de a risipi temerile legate de argumentația privind amestecul raselor. Un răspuns a fost dat de Bertalan Havas, șeful de presă al premierului, care a afirmat: ”Ungaria vrea să decidă singură cu cine să coexiste. Nu dorim ca alții să ia decizii. În Ungaria această dezbatere a avut loc, iar ungurii au decis să se construiască gardul. Scopul guvernului este în continuare ca Ungaria să rămână o țară maghiară”.

Ce l-a determinat pe Orbán să facă aceste declarații, la această întrebare există doar speculații. Cu mențiunea că problema rasială nu este o problemă evreiască, dar ea este minoritatea cea mai lovită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, merită amintit că Orbán nu este un rasist, relațiile lui cu organizații evreiești din Ungaria sunt bune, la fel cu Israelul, mai ales cu fostul premier Benjamin Netanyahu, că el a declarat toleranță zero în ceea ce privește antisemitismul. Unii analiști au presupus că mesajul s-ar fi adresat simpatizanților partidului de extremă dreapta ”Patria noastră” care a obținut rezultate surprinzător de bune la alegeri, cunoscându-se faptul că de-a lungul timpului, Orbán a reușit să submineze și să desființeze partide de opoziție, atrăgând o parte din membri de partea lui. Oare premierul nu s-a gândit la ecourile pe care le vor stârni astfel de teze pe plan intern, dar mai ales pe plan internațional? Oricare ar fi explicațiile, ele au deteriorat în continuare poziția și prestigiul premierului Ungariei.

Eva Galambos