Iată-ne la cea de a 11-a aniversare a revistei Baabel, al cărei prim număr a fost „moşit” şi „năşit” de Eva Galambos şi de mine sau… viceversa.
Ca de fiecare dată, nu pot să nu trec în revistă semnificaţiile numărului aniversar. Unsprezece este primul număr prim simetric care ascunde semnificaţii din cele mai interesante. Numerologii spun că 11 este un număr-maestru cu o vibraţie puternică, iar persoanele care au legătură cu numărul 11 dau dovadă de creativitate şi voinţă de a avansa. În astrologie, numărul 11 este asociat cu zodia Vărsător reprezentând un flux de energie și idei.
Timp de un an, Baabel şi baabelienii au fost asociaţi cu numărul 11 şi pot spune că nu am dus lipsă de creativitate şi de voinţă de a avansa, nici de energie şi de idei noi, după cum s-au putut convinge cititorii noştri. În calitate de redactor fondator şi responsabil, eu cred totuşi că cea mai mare realizare a celor 11 ani a fost faptul că am continuat să existăm şi să apărem cu regularitate.
Studiind şi traducând, de-a lungul timpului, mai multe articole despre presa scrisă din Transilvania, am observat că foarte multe periodice, ziare şi reviste au avut o viaţă cu mult mai scurtă decât Baabel. Revista noastră a continuat să apară şi să se diversifice şi în cel de al unsprezecelea an de existenţă, graţie inspiraţiei şi devotamentului de care au dat dovadă autorii şi redactorii baabelieni, precum şi competenţei şi promptitudinii furnizorului nostru de hosting şi service, Horaţiu Sasch-Cenuşă.
Ce-i drept numărul articolelor publicate în perioada august 2022-iulie 2023 a scăzut cu circa 40% faţă de intervalul august 2021-iulie 2022, iar audienţa s-a redus şi ea cu vreo 15%. Am încercat să impulsionăm audienţa sporind numărul Articolelor de Joi, publicate în săptămânile dintre ediţiile bilunare, şi sporind pe cât posibil numărul celor cărora le distribuim revista. După cum se vede, în acest domeniu mai avem de lucru. Să menţionăm că Baabel funcţionează exclusiv pe bază de voluntariat şi dorinţa creşterii audienţei nu vizează vreun câştig material, dar e firesc ca autorii şi redactorii baabelieni să dorească să aibă cât mai mulţi cititiori.
Anul acesta tabăra cititorilor nu a crescut, în schimb a sporit numărul noilor autori baabelieni, pe care îi prezint în continuare (cu cuvintele lor).
Petre Barboş: Sunt cadru universitar UBB-Cluj, doctor în sociologie. Cercetez de mai bine de 30 de ani relația dintre religie, artele războinice și politică. Am publicat o serie de articole legate de istoria artelor războinice asiatice și un volum despre societățile asiatice și artele marțiale. Pe lângă activitatea de cercetare a celor trei științe, activitatea mea este îndreptă și spre sportul de performanță, judo, unde în calitate de antrenor, dar și de sportiv, particip la competiții și antrenez sportivi de performanță. Am activat ca profesor de judo la un liceu clujean de specialitate.
Relația dintre sociologie și sport mi-a oferit posibilitatea de a înțelege modul în care a evoluat umanitatea și drumul spre care se îndreaptă.
Pasiunea pentru arte și istorie m-au făcut să acord atenție învățării a limbilor engleză, franceză, germană. În timp, acestea mi-au deschis o nouă imagine asupra lumii în care trăim. Limba ebraică m-a ajutat să înțeleg de unde am plecat și ce a însemnat 3000 de ani de istorie a unui popor care a fost martor la istoria lumii.
Nu pot spune multe despre mine, în schimb pot spune multe despre carte. Fiecare dintre noi, atunci când citim o carte, devenim un mic Dumnezeu, care privește din afară o lume așternută pe hârtie.
Florentino Himelbrand: M-am născut în 1962 pe fertilele și îmbietoarele plaiuri ale Moldovei. Am absolvit Liceul Național din Iaşi şi apoi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”.
Cu scrisul am început să „cochetez” chiar din primele clase – realizând compuneri pe diverse teme. Această activitate s-a redus pe perioada liceului unde timpul îmi era mai limitat, părinții dorind să-mi concentrez forțele spre matematică și fizică, materii la care urma să dau examenul de admitere în Universitate.
După cinci ani de stagiu cu navetă în România am emigrat în Israel lucrând la diferite companii. La un timp după sosirea în Israel, tastatura computerului a început să-și transmită chemările afective: „de mult n-ai mai scris o compunere!” și astfel am reînceput o activitate mult timp abandonată, având ca sursă principală de inspirație serviciul. Scriu diferite genuri literare, de la dramă la umor.
De-a lungul anilor am publicat în cea mai mare parte a presei israeliene tipărite de limbă română, din care menționez periodicele: Revista mea, Viața Noastră, Gazeta Românească, Revista familiei, Revista Izvoare, Orizonturi, dar şi cele online, precum Jurnal Israelian. Centrul Cultural Israeliano-Român mi-a oferit un premiu în anul 2021.
Monica Gheţ. Sunt născută la Cluj. Am absolvit Facultatea de Litere, UBB, secția Engleză-Germană, mi-am luat doctoratul în domeniul istoriei / antropologiei culturale. Am fost cadru didactic atât în învățământul preuniversitar, cât şi în cel universitar. Am lucrat la Direcția Difuzării Filmului Cluj, administrator al cinematografelor Arta și Muncitoresc, Cluj, creator al Cinematecii Arta. Am fost redactor al Revistei de Cinema Ecran, secretar literar al Teatrului Național Cluj şi al Teatrului Bulandra, București. Am publicat mai multe cărţi şi un număr mare de articole culturale în reviste de specialitate.
Sunt fericită să fiu parte din colaboratorii Revistei Baabel căreia îi doresc cu drag și prețuire: FASTA ANIVERSARE și Mulți Ani rodnici în meditația asupra fertilei fraternități la care aspirăm în universalitatea omeniei noastre.
Andrei Herzlinger: De când mă știu mi-a plăcut să citesc și să scriu. Deoarece am fost educat ca inginer, în ultimii ani citesc cărțile în mod ordonat, una după alta, una în românește, următoarea în ungurește, apoi în engleză și după aceea în ebraică, de regulă nu aceeași carte. Acest detaliu biografic poate explica cum un hobby nevinovat a devenit o obsesie care m-a făcut să citesc Ulysses de șase ori și Finnegan’s Wake de două ori, ambele romane în limba engleză de James Joyce – până când mi s-a părut mie că le-am înțeles. O performanță personală consider faptul că am citit Molloy, Malone murind, și Nenumitul de Samuel Beckett în românește și ungurește aproape în paralel.
Cu toate că am scris foarte mult, nu am publicat nimic până anul acesta, putem liniștiți face abstracție de patentul[1] la care contribuția mea a fost minoră.
Mulțumită tatălui meu am făcut cunoștință cu Baabel. El mi-a cerut să-l ajut să replice la un articol despre Kapo[2] apărut în Baabel în urmă cu câțiva ani. Mi-am dat seama că acest răspuns este mai mult decât o simplă replică. Așa s-au născut povestirile[3] bazate pe experiența lui din perioada holocaustului care au fost publicate în Baabel în acest an.
Am și pasiuni mai puțin obsesive: noutățile științifice și tehnice, cultura generală și procesul numit comunicații interumane.
Sunt născut în anul 1951 la Baia Mare, acolo am crescut și am terminat liceul Gh. Șincai. Am absolvit facultatea de chimie industrială la Politehnica din București în anul 1975, am lucrat la Cluj, iar din anul 1981 la Haifa, în cercetare și producție, mai târziu în birouri, până la pensionare, în anul 2018.
Cel mai mândru sunt de familia mea, soția Gabi, copiii, Gadi și Liora, care azi au și ei copiii lor, pe cei doi nepoți și cele trei nepoate ale noastre.
Mircea Laslo. Sunt traducător și scriitor, originar din Oradea, stabilit la Brașov. Am vărsat litri de pastă de pix scriind despre muzică, despre jocuri video, despre filme, scriind proiecte, prezentări și recenzii. Am studiat regia de teatru, politicile publice și m-am dedicat multă vreme jurnalismului cultural. Acum traduc din și în limba engleză, călătoresc mult și am planuri, ceea ce consider că nu e puțin lucru.
Elena Stoican: Am împlinit în februarie, anul curent, 73 de ani, sunt din București și viața mi-a curs doar în oraș. În 1974 am absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București. Am doi băieți și trei nepoți, doar băieți, plecați cu toții în ”cele străinătățuri”.
Aproape întreg serviciul mi l-am desfășurat ca ”informatician pe calculatoarele armatei”. Unul din nepoți a găsit această expresie într-o carte pentru copii, unde erau descris diverse meserii. Mi-am însușit-o pentru că mi-a plăcut mult și mă reprezintă.
Sunt la pensie și, după ce, la începutul acestui an, am traversat cu bine o intervenție medicală, m-am apucat în joacă de scris. Până acum nu am avut scrisul ca îndeletnicire curentă, dar redactorul revistei, doamna Andrea Ghiță, m-a încurajat prietenos și eficient, fapt pentru care îi mulțumesc mult. Ștacheta impusă de nivelul calitativ al revistei – cu articole atât de consistent elaborate – mi se părea de neatins, bașca, de trecut peste ea!
Dar lucrul care a strălucit pentru mine ca un diamant prețios, chiar de la prima lectură, au fost atât acuratețea scrisului, din punct de vedere gramatical, din editorialele revistei, cât și aspectul estetic. Sunt caracteristici atât de rar întâlnite de mine în ce ”răsfoiesc” pe internet, mai ales în ultimul timp.
Salată de fructe “work in progress” pentru aniversarea celor 11 ani din Baabel
De-a lungul timpului, la fiecare aniversare, am propus câte un desert festiv pe care l-am împărţit comesenilor virtuali. De data aceasta propun să preparăm cu toţii o salată de fructe la care să contribuie cât mai mulţi baabelieni cu ingrediente potrivite fanteziei lor, pentru a-i conferi un gust cât mai complex şi savuros. Eu, în calitate de fondatoare, am să aşez în bol, felii de mere parmen auriu, soiul meu preferat, ardelenesc, din ce în ce mai rar, câteva boabe de cătină şi o linguriţă de miere.
Şi, înainte de a încheia, îl invit pe Bourvil să ne ţină companie cu… Salade de fruit, jolie, jolie:
Aştept continuarea reţetei la Comentarii.
La mulţi ani tuturor autorilor şi cititorilor din Baabel!
Andrea Ghiţă
[1] Trisubstituted symmetrical triazine containing halobenzyl groups and their preparation and use as flame retardant, European Patent Application 305196, 1988
[2] https://baabel.ro/2019/10/amintiri-despre-kapo-din-lagarele-de-concentrare-naziste/
[3] https://baabel.ro/?s=Andrei+Herzlinger
18 Comments
Iata cum ar decurge un interviu imaginar luat revistei Baabel:
MZ: La Multi Ani, revista Baabel! Cum te simti la aniversarea a 11 ani de existenta?
Revista Baabel: Ma simt onorata inconjurata de atatia admiratori care se intrec cu laudele si imi multumesc ca exist. Unde mai pui ca ma sarbatoresc cu o salata imbietoare de fructe (poate ii mai adaugam si niste samburi de rodii pentru “texture”?) indulcita cu miere. Aroma fructelor proaspete ma imbata si ma fericeste.
MZ: Ce iti mai doresti acum?
RB: Am primit cel mai frumos cadou: numarul sporit de autori/colaboratori – carora le urez un cald “Bine ati venit! – un public cititor devotat si, mai ales, un colectiv de conducere intelept care ma ghideaza spre un viitor promitator. Sunt fericita ca eu sunt centrul de atentie al sarbatoririi, pivotul unei activitati febrile si diversificate si liantul unei comunitati bazate pe interese comune. Ce poti sa-ti doresti mai mult?
Revista Baabel: Mulţumesc, stimată Marina Zaharopol pentru acest interviu măgulitor. Întâi şi întâi aş dori să vă mulţumesc că sunteţi o erudită şi inventivă autoare-baabel. În al doilea rând mai am o tură de răspunsuri la aceleaşi întrebări. 1. Mă simt responsabilă să ridic şi să nu cobor ştacheta, să mă reinventez şi să nu mă anchilozez, să ţin seama de critici. 2. Cadoul meu cel mai de preţ a fost numărul record de cititori în aceste zile, aproape 2500, ceea ce îmi confirmă că autorii baabelieni sunt citiţi şi le mulţumesc. Sper ca reţeta virtuală finală să poată fi şi preparată şi savurtată de toţi baabelienii. La mulţi ani tuturor!
Reverență Andreei Ghiță, mulțumiri autorilor consacrați cât și noilor veniți pentru tenacitatea dăruirii, ideilor împărtășite sau promptitudinea reacției.
Salata: excelentă, îmbietoare, suportă toate adaosurile sugerate/ bine venite.
LA MULȚI ANI ”BAABEL” !!
Felicitări pentru cei 11 ani de activitate internațională. Pănă la 120! Ceace apreciez la Baabel, suplimentar la contribuția distinșilor colaboratori, este rubrica reply care asigură un feedback autorilor și o interesanta discuție între erudiții cititori. Acest lucru mă face să depun eforturi în continuare pentru a trece baremul calitativ al redactiei.
“Welcome to this most exclusive club!”, cum se spunea pe vremuri în satul Răbăgani (unde îmi petreceam verile copilăriei) când turma se întorcea seara de la pășune de pe Măgură.
Vrei să spui că suntem autori “păşunişti”? https://ovidiuivancu.wordpress.com/2011/02/14/pasunismul-de-ieri-si-de-azi/
Minunate peezentari ale unor colaboratori noi, interesanti si de valoare, care nu fac decat sa inalte stacheta – si asa aflata la o inaltime care ar trebui sa trezeasca invidia publicatiilor cu participanti diletanti –
sa le fie de bun augur lor si revistei, dar nu in ultimul rand doamnelor care depun voluntar un efort deosebit pentru mentinerea calitatii BAABELIENE⚘⚘⚘.
Salata de fructe nu poate fi perfecta fara a i se adauga smochinele, curmalele, ananasul si alunele de padure, prajite desigur si maruntite. Nu am putut alege un singur fruct, sunt mult prea legate intre ele pentru a le putea separa. Si fara doar si poate frisca on the top !
Dragă Revistă ”Baabel”,
Ce pot să-ți doresc la trecerea în al doilea deceniu de existență, decât viață lungă și plină de evenimente literare și editoriale deosebite!
Acum intri în adolescență, perioada cea mai efervescentă din viața unui om – de ce nu, și din viața unei reviste – dar și cea mai năbădăioasă. Sper să-ți rămân alături cât voi putea de mult și să te înfrumusețez cu părerile și scrierile mele.
Deja mă culc și mă scol cu gândul la tine. De la debut, simt că am sărit într-o apă mare și învolburată și, cum nu știu să înot, mi-e frică de înec. Dar, ca un miracol, dau din taste și mai iese câte un modest articol care mă scoate la mal. Apoi iarăși, cu o bucurie sufletească pe care n-am încercat-o până acum, am dorința să sar din nou în apă. Doar ție îți datorez astfel de trăiri care mă încarcă energetic și pentru care îți rămân recunoscătoare.
Revistă dragă, ești pe mâini minunate și sper să-ți fiu alături și la majorat.
Încă o dată,
La mulți ani, Revistă Baabel!
Bun venit noilor colaboratori ! La mulți ani revistei Baabel ,conducerii, cititorilor și colaboratorilor!
La mulți ani revistei Baabel!
Ce m-aș fi făcut fără ea în ultimii cinci ani de când m-am pensionat (parțial…).
Felicitări și mulțumiri echipei fermecătoare, fondatoarea și editoarea șefă Andrea Ghță, pilonul Eva Galambos și energetica Eva (Hava) Oren pentru contribuția lor deosebită și înțelepciunea lor!
Un cald bun venit noilor colaboratori!
Cât despre compot am mai propune să adaugăm:
– o lingură de suc de lămâie
– stafide
– câteva vișine îmbibate cu alcool (fără sâmburi…) scoase dintr-o vișinată pregătită acasă.
Gaudeamus Igitur!
LA MULTI ANI !!!PESTE 3 ANI II DAM CARTE DE IDENTITATE SI PESTE 7 SARBATORIM MAJORATUL…SI SA FIM SANATOSI IMPREUNA CU FONDATORII SI COLABORATORII REVISTEI..
CU PROFUNDA CONSIDERATIE,
Și îi putem sărbători și Bat Mitzva sau Bar Mitzva.
Dar cum revista e de gen feminin, peste un an are Bat Mitzva , ești de acord Andrea?
Mi-e rușine să recunosc, dar eu adaog și un liqeur (50 cc) la salata de fructe…..
GbM
Bun venit noilor colaboratori, sperăm să va citim cât mai des.
GbM
LA MULTI ANI BAABEL !
Eu sunt născută într-o zi de 11, zodia Gemeni și cer dreptul de a pune două fructe în salată (ce idee grozavă), anume boabe de zmeuă și cubulețe de pepene galben. Cheers pentru mulți ani înainte revistei care găzduiește și generează atâtea gânduri și emoții frumoase!
Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atât de călduroasă în această comunitate! Mă simt foarte mândru!
Contribuția mea la salata de fructe sunt caisele, fructele care au decis atât de multă vreme cum și ce în viața mea. Nu mai e cazul, dar de bune, tot bune sunt.
Am intrat în clasa a VI-a. Felicitări și la mai mare!
Mă bucur să-i cunosc „personal” pe noii colaboratori, fiecare cu specificul său, cu modul de a gândi, cu lucrurile care îl interesează.
D-le Herzlinger, vă admir pentru James Joyce și Samuel Beckett – eu nu am reușit. Mi-a plăcut foarte mult ideea de a citi două traduceri în paralel. Făcând și eu traduceri, îmi dau seama că fiecare traducător pune în munca sa și ceva din sine însuși și comparând mai multe traduceri, primim o imagine mai bogată a originalului.
Cât despre salata de fructe, eu optez pentru fructele de pădure care mă duc cu gândul la verile copilăriei, petrecute la Lupeni.