1. Majoritatea oamenilor se împăunează cu diplome, titluri universitare și job-uri pompoase. Jalnica exteriorizare a eu-rilor inflamate de nevoia patologică de glorie. Nimeni nu se mai fălește că e țăran, fermier, crescător de animale, miner, siderurgist, strungar, electrician sau șofer de camion. Suprastructura gonflată a lumii postmoderne e condamnată la prăbușire, infrastructura a fost slăbită în mod stupid, incompetent și voluntar.

2. Să nu aveți niciun dubiu legat de chestiunea AI, magica, de acum celebra, mult propagată inteligență artificială:

– AI nu are nimic supranatural, transuman, ci este strict produsul inteligenței umane. Mitizarea și proslăvirea ei reprezintă o nouă intoxicare generalizată a opiniei publice mondiale.

– AI va fi utilizată în primul rând ca instrument de monitorizare totală a cetățenilor, deci nu vă bucurați în mod naiv. AI va fi folosită cu prioritate împotriva Dumnevoastră.

3. Teoria politică ne învață că statul deține monopolul violenței – din nefericire, o axiomă cam unanim acceptată. Eu aș veni cu o propunere: să aibă poporul monopolul violenței cu toate riscurile haosului aferent și statul să posede monopolul inteligenței, fapt infirmat până acum aproape pretutindeni în istorie

4. Sacrul a fost treptat evacuat cu forța din realitatea cotidiană și din conștiința oamenilor cu ajutorul mass mediei și culturii mainstream.

Drept consecință, valorile spirituale au fost smulse de asemenea din civilizația umană, care a devenit aproape eminamente materială.

5. Doar în atemporalitate omul poate avea destin. Desprinderea forțată din chingile determinărilor cotidiene reprezintă condiția sine qua non a făuririi unui destin.

6. Omul în sine e o minune divină. Cu mult efort personal, parental și societal, omul poate deveni o valoare, în cele mai fericite cazuri o valoare spirituală, unică și irepetabilă. În rest, majoritatea oamenilor au doar valoare reproductivă și valoare de întrebuințare, eventual o mică valoare electorală în democrațiile actuale golite de conținut.

7. Desprinderea de natură, diminuarea contactelor umane, relativizarea identității religioase, naționale și sexuale sunt factori hotărâtori care vor duce în mod ineluctabil la dezumanizare, la decăderea și distrugerea valorilor fundamentale ale umanității.

8. În secolul XXI, în UE, într-o democrație liberală din UE, chiar nu ne putem dispensa de perspectiva etnică, de raportul minoritar-majoritar?  Suntem cetățeni români și punct. Chiar suntem atât de departe de spiritul unei Republici autentice? Când va prevala în sfârșit cetățenia asupra etnicității sau apartenenței religioase?

9. Denunțul este cel mai eficient anunț. Caracterul său secret adresat autorității aduce beneficii importante autorului acestuia și mari probleme celui vizat. Suntem fruntași mondiali în industria denunțului. Cert este că denunțul este regele anunțului.

10. Autodenunț – cea mai gravă formă de ură de sine, apogeul delațiunii îndreptat împotriva propriei persoane, cel mai spectaculos autogol existențial.

11. Delațiunea înfrânge națiunea.

12. Unii ajung pe cai mari. Alții stau pe cai putere. Mulți călăresc doar biete mârțoage. Cei mai mulți călăresc doar iluzii deșarte și pasiuni oarbe, cu care se prăbușesc prin șanțurile destinului, fracturându-și fragila existență.

13. Omul fără educație este un dobitoc instinctual. Omul fără instrucție este un idiot util. Omul fără cultură rămâne doar un simplu om „supt vremi”. Omul fără om, decuplat de contactul uman prin digitalizare și inteligență artificială, integrat ca un nod în rețea, devine o făptură jalnică decăzută din umanitate, un automat interșanjabil cu valoare de întrebuințare scăzută.

14. Voluptatea de a o lua de la capăt este aproape în toate cazurile o iluzie, o amăgire: acel capăt nu mai există, se transformă, se deplasează în altă direcție existențială, ba chiar dispare. Unica referință valabilă este clipa prezentă, urgența momentului, rotunjimea secundei trăite.

George Vigdor