7 octombrie este, întâmplător, și ziua mea de naștere. Hamasul mi-a pregătit o petrecere surpriză. E drept că nu doar mie. I-au surprins mai ales pe cei din sistemele de pază și securitate internă israeliene, Shabak și Shin-Bet, care au fost complet nepregătiți în fața infiltrării masive a militanților Hamas pe teritoriul Israelului, azi dimineață.
Fiecare popor are traumele lui. Japonezii au Hiroshima, americanii au Pearl Harbor și 9/11. Evreii au traume cât toți ceilalți la un loc. Una din ele este Războiul de Yom Kippur din 1973. Și atunci am fost luați pe nepregătite. Şi atunci concepția că așa ceva nu se poate întâmpla s-a prăbușit într-o clipită. Mulți spun că ceea ce se întâmplă astăzi seamănă mult cu Yom Kippur 1973. Unii îl privesc pe Netanyahu și o văd pe Golda.
Mă mai întreabă prietenii cum suntem. Noi suntem bine. Cel puțin 200 dintre ai noștri nu sunt. Nu mai sunt. Şi cifrele cresc din oră în oră. Uneori supraviețuirea ține de geografie. Unele kibuţuri din sudul țării, foarte aproape de fâșia Gaza, au fost ocupate de teroriști şi locuitorii au fost luați ostateci. Soarta lor este deocamdată necunoscută.
Televizorul transmite imagini pe care nu eram obișnuit să le văd în Israel. Văd șosele pustii, văd oameni înfricoșați, implorând să fie ajutați. Şi, mai ales, flăcările. Câmpuri pârjolite, mașini incendiate, nori de fum peste tot. Imagini apocaliptice.
Dacă facem un pic de zoom-out, ne dăm seama că în spatele acțiunii teroriștilor din Hamas se află Iranul care e în pericol de a-și pierde statutul de putere regională din pricina presupusei normalizări între Israel și Arabia Saudită și e dispus să facă orice ca s-o oprească. Culmea e că pentru asta Hamas a folosit tactica pe care a folosit-o unul dintre liderii arabi pe care îl detestă cel mai mult: Anwar El Saadat, singurul lider care a reușit să obțină o victorie temporară pentru țările arabe, atunci, în 1973, victorie pe care apoi – şi asta nu-i va fi iertat de către fundamentaliști – a transformat-o într-un tratat de pace cu Israelul.
Pentru Hamas această acțiune reprezintă o ieșire în față – fapt pentru care va fi puternic aplaudat în cercurile arabe extremiste. Probabil că și obiectivul său de scurtă durată a fost atins. Normalizarea dintre Israel și Arabia Saudită va fi oprită. Pe termen lung însă, situația palestinienilor se va înrăutăți. Însă pe Hamas asta nu pare să-l deranjeze. Iarăși îmi vine în minte unul dintre citatele lui Amos Oz: „Cu cât vor fi mai multe victime israeliene, va fi mai bine pentru Hamas. Cu cât vor fi mai multe victime palestiniene, va fi mai bine pentru Hamas.”
Pentru Israel, în schimb, este un moment de cotitură. Politica israeliană actuală seamănă un pic cu pisica lui Schrödinger. Este deopotrivă și moartă și vie. Nu se mai poate continua în acest fel. Guvernul actual este în mod evident un guvern creat contra naturii, care s-a concentrat doar pe problemele juridice ale lui Netanyahu și nu pe interesele statului. Acestei anomalii trebuie sa i se pună capăt. Nu se poate ca o jumătate din populație să ducă tot greul. După ce s-a preocupat până acum să divizeze populația, Netanyahu va încerca acum să o unească. Nu pot garanta că va reuși, deși în cazul lui, ca şi în cazul pisicii lui Schrödinger, probabilitatea de a cădea din nou în picioare nu este chiar neglijabilă.
George Uri Schimmerling
36 Comments
Sunt vremuri ,în care cuvintele nu sunt deajuns să arate realitatea. Deabia au început înmormântările. Durerea este extremă !
Cine poate să plângă să o facă. Plânsul ajută cum spunea într-un articol D-ul Gabriel Gurman .
Realitatea e pretutindeni un puzzle . Una din componentele puzzle-ului oriental e superficialitatea . Israel e în Orient și are , din păcate , în bună măsură această caracteristică care și-a pus amprenta pe evenimentele recente . Amprenta asta a favorizat amplificarea actelor de barbarie , punînd în lumină o altă componentă a puzzle-ului oriental – barbaria . Acum , Israel are o justificare pentru o reacție netradițională . Păcat de victimele nevinovate . K.I.
Ivan ai perfecta dreptate, Israelul este un loc in care primitivismul apare la orice colt, de la felul in care ti se poate adresa cineva, oriunde si pana la atitudini in politica actuala, de neinteles de la mic pana la mare.
Privesc la TV, cum grupe de soldati cu pustile pregatite pt tras, stau la panda ca nu cumva vreun ticalos sa iasa in afara vreunui orasel din Sud si s-o porneasca spre alte directii, pe o motocicleta sau o masina furata.
Si de ce nu s ar putea sa te gandesti ca deodata mergi maine pe strada, undeva, oriunde aici in Israelul acesta progresist, deodata te impusca, teroristul scapat de paza batalionului de soldati. Cum, de ce, spuneau niste locuitori din Ofakim, “unde e statul Statul acesta ultra-avansat, nimanui
nu-i pasa de mine!!”
Astazi la orele serii apare pentru prima oara la televizor, seful fortelor armate israelienei Herzi Levi, cu un discurs pal si penibil de parca ar fi fost cuvantat dintr-o ascunzatoare catre o populatie ce astepta cu sufletul la gura, ca cienva din inalta lume militara sa spuna un cuvant de imbarbatare si mai ales sa-si ceara scuze pentru NEPUTINTA SI INTARZIEREA FATALA IN A IMPIEDICA INFILTRAREA TERORISTILOR SI IN A-I IMPIEDICA LA TIMP SA-SI FACA MENDRELE IMPOTRIVA POPULATIEI.
Astă seară s-a întrunit un grup de oameni ai căror copii sunt declaraţi dispăruţi, probabil luaţi ca ostatici în Gaza, li s-a dat o platformă, către toate canalele israeliene de televiziune şi în faţa noastră au apărut părinţi în a căror voce şi ochi se simte, se aude disperarea. O situaţie nemaiîntâlnită.
Trebuie distins în mod clar, că această este o situaţie UNICĂ, pentru Israel. Au fost luaţi prizonieri, nu odată, s-au purtat discuţii şi tratative, au existat nenumărate cazuri triste şi nerezolvate, sau al căror final a fost fie reîntoarcerea unui cadavru, fie o informaţie mincinoasă, fie NIMIC. Dar toate acele cazuri se petreceau în cadrul unui război, pe când ceea ce s-a întâmplat de data aceasta, este luarea de ostatici civili dintre copii (probabil adolescenţi sau tineri), care avuseseră “imprudenţa” de a-şi petrece o seară de sărbătoare într-un loc – DA un loc nu tocmai potrivit se pare – lângă graniţa cu Gaza – Acolo au năvălit teroriştii într-o primă fază a dimineţii de 7 octombrie, înarmaţi şi hămesiţi de sânge, împuşcând în dreapta şi în stânga. O parte dintre acei tineri, speriaţi au sunat acasă mărturisind părinţilor că este o mare debandadă în jur, că se împuşcă la dreapta şi la stânga, au fost sfătuiţi să-şi găsească un adăpost, dar din nefericire acest privilegiu era greu de obţinut, terenul era un câmp, în a carui depărtare, au reuşit poate unii să găsească câte o pădurice. Alţii au beneficiar de câte o maşină, poate a lor sau a unor prieteni, cu care veniseră în aceste locuri. Au început să călătorească, discuţia cu părinţii, în real time, le oferea aparent un sprijin, dar din păcate o parte din cei ai căror părinţi i-am auzit astă seară, fuseseră răniţi de gloanţele terorii. Aşa sângerând, poate cu un pansament dintr-o cămaşă sfâşiată, sau apăsând pe rana din picior, unii au reuşit să se îndepărteze sub gloanţele care deveniseră şi mai sălbatice, şi mai prezente, iar alţii au fost pur şi simplu traşi în maşinile teroriştilor şi după toate presupunerile transferaţi în teritoriul Gaza, unde, nimeni nu ştie, în ce condiţii cu atât mai puţin cunoscut.
În tot acel timp de 36 de ore aproximativ, nu a exista nici un mijloc de comunicare între părinţi şi o autoritate oficială israeliană, care să le ofere un capăt al unui fir. A fost numit astăzi un personaj Gal Hirsh, fost comandant militare, cu funcţia de responsabil în problema celor dispăruţi. Părinţii au cerut prin intermediul întâlnirii televizate să se întâlnească imediat cu acesta, în speranţa că se va putea găsi urma copiilor lor.
Ar mai fi de semnalat că dintre cei 700 de morţi în teribila încleştare, se pare că circa 400 sunt dintre cei care fuseseră prinşi la serbarea Naturii, în câmp deschis. Operaţiunea de negociere asupra reîntoarcerii prizonierilor, în general, nu numai a copiilor despre care am relatat mai sus, nu va fi uşoară, printre prizonieri sunt şi copii mici şi femei bătrâne, bolnave (s-a vorbit de o bunică dintr-una din aşezări) de 85 de ani, care a fost târâtă şi ea printre ostatici.
E greu de conceput cum s-ar putea porni o acţiune rebelă în Gaza, atât timp cât prizonierii – civili dar şi militari – se află în mâinile teroriştilor, care încalcă de altfel orice lege existentă în codul internaţional de comportare în cadrul unui conflict – acesta însă nici nu poate fi cred definit astfel – e un furt, un atac mişelesc asupra populaţiei civile, neînarmate, neimplicate politic.
Israelul nu mai este statul care a fost înaintea acestor evenimente !!!
ESTE CLAR CĂ NU E MOMENTUL UNEI SCHIMBĂRI A GUVERNULUI, DUPĂ IESIREA DIN ACEASTĂ GRAVĂ CRIZĂ. DA, ESTE NECESARĂ O REEVALUARE POLITICĂ. ACUM ETE NEVOIE CA ARMATA ȘI FOȚELE DE SECURITATE SĂ SE CONCENTREZE LA MAXIMU PENTRU VICTORIE. AȘTEPT ȘI O REACȚIE A SUA, A ALTOR ȚĂRI PRIETNE ALE ISRAELULUI CARE NU ESTE SINGUR. PE VIITOR TREBUIE DESFIINȚATE ORGANIZAȚII TERORISTE CA HAMAS, HEZBOLAH, DAR VA FI GREU. ISRAELUL VA ÎNVINGE, ALTFEL NU SE POATE. AM ISRAEL HAI.
Recunoscător autorului articolului și comentatorilor pentru informațiile referitoare la evenimentele recente . K.I.
Dar d-le Schimmerling, v-ați gândit că poate “cârtița”, sau “cârtițele”, pot avea (teoretic) orice naționalitate ? Oricum, eu cred că operațiunea de “aburire” a serviciilor israeliene s-a făcut la un nivel foarte înalt, nu la nivel de căprar… După terminarea operațiilor, pariez că multe lucruri surprinzătoare se vor afla…
Întotdeauna varianta dată publicității ca adevărată este ceva la care nu s-a gândit nimeni înainte, dintre aceia care doar “presupun”. Au pritocit-o numai cei care fac mutările pieselor pe tabla de sah. Adevărul se va afla, dacă se va afla, peste 40-50 de ani.
Ce cred eu, deși poate părea șocant : toată această surprindere, a armatei, a Shin Bet şi a Mossad, nu cred că era posibilă fără trădarea unor elemente cu răspundere în apărare…. Vom vedea ce și cum
Mi se pare incredibil ca surprinderea să fie așa totală…Planurile de atac se fac pe niște date precise, care nu pot fi obținute la piață….
Iar aceste date au fost obținute cu ceva timp în urmă
Cred ca tot sistemul politic și de apărare trebuie luat la puricat!
Incepe sa se vehiculeze pe aici o astfel de idee , chiar scriam asta la un raspuns anterior dat doamnei Rosenberg. Deocamdată ,mie , ideea ca Hamas (sau Iranul) sa fi avut un agent infiltrat in esaloanele superioare ale armatei mi se pare fantezista , demna de un serial TV, dar cine stie ce vom mai descoperi in viitor .. De fapt , exista chiar un serial cu acest subiect, foarte bun, se numeste Teheran
In primul rând, acuma, numarul mortilor s-a ridicat peste 300. Acest incident a fost o greseala colosala a serviciilor de informatie, pe toate nivelele. Personal, nu cred ca a fost intâmpltor. Cei care cunosc sistemul de alarmare a gardului, plus observatorii camerelor de supraveghere, stiu ca acest lucru nu se poate intâmpla. SUnii cred ca razboiul de Yom Kipur nu a fost o gresela a serviciilor de informatie, fiindca s-a stiut dinainte intentia si data atcului tarilor arabe, totusi nu s-au facut pregatirile de rigoare, cu scopul ca in viitor sa se poata ajunge la un acord de pace. Acum, serviciile de informare n-au functionat, aviatia a fost fara piloti, care sa dea raspuns imediat la doborârea gardului. Armata, dupa sposele comandantului suprem, asculta de deciziile Curtii Supreme si nu de ale guvernului. Acum Lapid si Gant au propus intrarea in guvern, cu conditia scoterii partidelor religioase din guvern. Astfel ca la terminarea razboiului sa pota pica guvernul, pentru a ajunge alegeri. La sfarsit a-ti amintit ca “ca guvernul s-a concentrat doar pe problemele juridice ale lui Netanyahu și nu pe interesele statului”. Aberatie totala. Mare pacat ca nu urmariti procesul, ati fi putut fi mai informati. Procesul ne da lumina asupra sistemului politie-procuratura, care prin sisteme ilegale de intimidare psihica si fizica a martorilor, vor sa scoata marturii false, astfel sa-ti fabrice dosar penal. Astfel ca procesul are importanta nationala. Din pacate, se pare, ca cei, ce au actionat ilegal, nu vor fi trasi la raspundere.
Dle Konig, sunt deja 500 de morti si se stie ca numarul e in crestere. Greseala fenomenala, nu-i asa?
Cuvantul fenomenal nu intra in schema, nu exista practic atribut care sa poate descrie masura impotentei care s-a petrecut si a fost triggerul catastrofei pe care o traiesc in special israelienii din zona fasiei Gaza si cei care se aflau acolo intamplator, in vizita .
Locul lui Netanyahu pe care l-ati sprijinit aici la baabel de nenumarate ori ar trebui sa fie ocupat pentru vecie, nu stiu de cine , dar nu de EL. Locul lui este pe bancile tribunalului ca sa incerce sa-si apere invinuirile. Dar nu e numai atat, dle Konig, dupa o asemenea intamplare tragica, dupa o asemenea tragedie generala, o asemenea NEPUTINTA si NONSHALANTA, a guvernului si a armatei israeliene (apropos unde e marioneta de conducator al fortelor armate, nici macar nu a avut bunul simt sa spuna vreo doua vorbe, sa-si recunoasca responsabilitate, ca de… pentru ce exista sefii cei mari ai oricarui sistem, nu ca sa isi asume responsabilitati, si sa iasa pe usa afara, atunci cand duc de rapa o tara, o populatie, oameni nevinovati?) BIBI este obligat sa demisioneze, desigur daca are putina cinste si raspundere.
Sa vina altii, nu stiu cat vor fi ei de buni, ne cam lispesc conducatori de clasa, dar locul lui Netanyahu in acest moment trebuie insemnat cu un mare ZERO taiat, sau cu un X.
In consecinta, nu va grabiti cu a da calificative autorului articolului despre ABERATII, caci situatia dramatica, dureroasa, ce pare inca nerezolvabila pentru statul Israel, aceasta este o ABERATIE si inca una foarte dura care pune sub un mare semn de intrebare viata tutror celor de aici.
Dim pacate n-ati inteles nimic din ce-a ce am scris. Marionata a fost pus chiar de Gant, in perioada guvernului de transfer, cu scopul sa fie marioneta lui. Curtea Suprema a aprobat lucruri ce nu a aprobat in timpul guvernului anterior, adica denumiri in timpol governului de transfer. Armata influențata de “frați de arme” n-a fost la inalțime. Unitatea 2800 a sabotat informatiile. Fetele de la supraveghere au vazut apropierea teroriştilor la gardul de despartire in mai multe locuri. Armata a trimis un singur tanc, care a fost anihilat cu repeziciune. Helicopterele care ar fi trebuit sa actioneze erau fara piloti, nealimentati la sol, dezastru complet. Fetele de la supraveghere, din pacate, numai sunt cu noi. Dumneavoastra da-ti vina pe Bibi. Eu dau vina pe stanga israeliana, care n-a inteles ca a pierdut alegerile, si pur si simplu a dezmembrat armata. Vazand dezastru, partidele de stanga, incearca sa intre in guvern cu conditii, in loc sa intre fara conditii, numai sa ajute cu experienta lor luarea deciziilor.
Domnule Konig văd că dumneata nu lași faptele să te deruteze. Un catâr este maleabil față de dumneata. Ține-o tot așa in realitatea paralelă pe care ți-ai creat-o până la victoria finală
Dle Konig, poate nu am inteles, dar parerea mea este ca nu ati spus mai nimic, in afirmatia anterioara, care ar fi necesitat intelegere.
Intr-o alta ordine de idei, este adevarat ce afirmati in legatura cu actualul sef al armatei, dar oricum ar fi fost cel care l-a propus, el apare momentan ca o persoana lipsita de personalitate si de putere de convingere. In orice caz, nu sunt sanse ca in acest moment cineva sa schimbe conducerea.
Faptul ca dati vina pe stanga israeliana, pare ridicol, caci nu se poate da vina pe o parte a puterii politice, care a actionat pentru o perioada scurta care s-a incheiat de aproximativ un an de zile, cum puteau ei sa dezmembreze armata? Cele intamplate acum reprezinta o lipsa totala de intelegere si perspicacitate in aprecierea unei situatii de securitate, intr-o zona atat de sensibila ca cea din Gaza. S-a vorbit deja de trei zile, dar explicatiile vor veni mult mai tarziu.
Eu nu dau vina pe nimeni, dar bunul simt si simtul responsabilitatii ar fi obligat pe cei doi sa “se care” din locurile pe care le ocupa. Asa inteleg eu cinstea si corectitudinea, desi e adevarat ca aceste calitati nu prea o au cu POLITICA.
Astazi s-a trimis prin reteaua Tik Tok o mica interventie a unei tinere foste soldate, care a fost in trecut printre cei care observau postul de frontiera de la Erez, nu pot publica aici si nici nu pot garanta credibilitatea. Din ceea ce vorbeste, rezulta ca nu era posibila o situatie ca aceea, care a permis trecerea atatorvehicule, neobservate timp indelungat, daca tinem seama cat de mult a durat ca armata sa apara in asezari, dar si sa fie puse in miscare elicoptere, care sa urmareasca pe teroristii “calatori” si ucigasi. Nu sunt explicatii pe care personal le pot intelege. Mai mult decat atat am aflat ca paza acestor puncte de trecere este practic asigurata de roboti, si ca acesti roboti au fost explodati la trecerea barierei astfel vehiculele au putut sa si continue drumul catre micile localitati din fasia Gaza.
Se stie deja ca sunt multi ostateci, fete, baieti, civili si soldati, copii chiar de cativa ani. Este aproape sigur ca aceasta situatie va amana reactia israeliana. Adeseori in razboaiele Israelului nu o data, de multe ori privind povestile, ascultand parintii ingrijorati, gandurile te duc departe, intrebarile roiesc in mintea celor, care nu sunt paote cu totul integrati in aceasca societate atat de contradictorie, de problematica, de neterminata, pusa de decenii la incercare intr-o lume dusmanoasa, cu care nu a stiut, probabil nici nu a putut sa ajunga la o intelegere de pace, de liniste, de recunoastere.
Ce va fi mai departe? Deocamdata disperarea oricarui parinte te face sa versi o lacrima, sa-ti problema unde te afli, de ce nenumarati cetatenii Israelului care au posibilitatea isi refac cetateniile de alta data, acolo unde le sunt oferite?
Viata este si asa complicata si pune pe oricine in fata a nenumarate provocari, moartea lipsita de orice justificare a unor tineri, care inca nu si-au inceput drumul vietii te lasa practic derutat, fara cuvinte, cu radacinile in aer….
Sunt multe semne de intrebare. Nu luminițe roșii -ci girofaruri. Dacă aș fi fost un conspiraționist- Thx G-d ca nu sunt- as fi spus că probabil Hamasul a avut un agent infiltrat în serviciile de securitate israeliene care a deconectat sistemele de supraveghere inainte de atac
Sunt cu gândurile și inima alături de voi toți și vă doresc să fiți păziți de orice rău!
La mulți ani Gyuri! cu bune urări și regretul că ziua ta s-a suprapus cu ziua cumplitului atac.
Multumesc Anca
Admirație pentru puterea de a scrie în atare condiții!
Totodată: LA MULȚI ANI cu bine și sănătate!
După ce a divizat nepermis de mult națiunea din interese pur personale, ”Bibi” ar ieși triumfător din dezastru, unind-o? Iată o teribilă ironie! Ce face acum jumătatea care nu luptă?
În mod cert, cineva, sus la răsărit își freacă mâinile a satisfacție.și mulți disperă…
Multumesc pentru raspuns. Ca versatul de Bibi sa iasă triumfător politic din această confruntare, este una din ipoteze. In ceea ce mă privește , eu sper din tot sufletul – ca si multi din compatrioti, ca ea sa NU fie cea reală
Mulțumim George pentru analiza foarte corectă a situației. Cu două lucruri însă nu sunt de acord: să-I numești pe acei barbari sălbatici „militanți” și cu asemănarea dintre Golda și Netanyahu.
La mulți ani!
Mersi Tibi.. Da, ai dreptate sunt teroriști de cea mai joasă speță . Comparația Netanyau-Golda e relevantă in ochii mei doar din punctul de vedere al dezorientării in fața atacului. Ca si caracter exista o deosebire colosală intre cei doi.
De accord cu tine Gyuri.
O coincidență stranie, îţi doresc La Mulții Ani !!.
Alegerea acestei date pentru un nou război nu a fost desigur legata de ziua ta de naștere, dar aproape sigur de ceea ce s-a considerat o data ca o mare nereușită a politicii israeliene, cu 50 de ani in urma.
Nu ştiu când ai venit în Israel, oricum situaţia actuală este o nesfârşită durere, din punct de vedere politic sunt ascunse faptele care au permis practic teroriştilor să pătrundă în Israel, folosind în mod rapid şi bine gândit lipsa de seriozitate şi de pregătire a celor foarte puțini soldați, care s-au aflat de pază la cele câteva puncte de trecere între Gaza şi Israel. Nu există explicații de nici un fel, la aceea că nimeni nu a observat câte camionete, jeepuri şi alte tipuri de maşini traversează graniţa, şi nici apropierea buldozerului care a distrus după puţin timp zeci de metri de gard din apropierea punctelor de intrare. În primele ore ale dimineţii a fost cucerită aproape 60% din fâşia Gaza, armata s-a deplasat cu încetinitorul, permiţând astfel că teroriştii dezlănţuiţi să ia ostateci, să înspăimânte populaţia şi să producă disperarea a sute de familii, ai căror copii se aflau la o serbare în natură, aproape de graniţă. Palestinienii au preluat controlul uneia dintre bazele militare tabăra Ra’im. Aceasta este o tabără militară situată în vestul deşertului Negev, lângă Kibbutz Ra’im. Din 2009, baza găzduiește Divizia Gaza, acesta fiind noul sediu al acesteia, după ce în anul 2005 a avut loc retragerea armatei israeliene din Gaza (dezangajare).
Baza pozitionata pe harta la adresa :
en DOT Wikipedia DOT org SLASH wiki SLASH file:Israel_outline_northwest_negev.png
Punctul de trecere Erez:
en DOT Wikipedia DOT org SLASH wiki SLASH Erez_Crossing#/map/0
Cu cât a trecut timpul s-a dovedit că armata (nu infanteria si nu fortele aeriene, de exmplu elicopterer, care au apartu mult mai tarziu) nu era gata de a purcede spre localităţile încercuite şi de aceea au trecut chiar 8-10 ore până când au ajuns la unele dintre aceste localităţi. Abia sper orele târzii ale după amiezii forţele armatei au intrat într-un control asupra unora dintre localităţi, dar în acest timp, drumurile în afara Gâzei au fost atacate de maşini de terorişti palestinieni, care au ucis prin împuşcare nenumăraţi civili. Acesta conflict armat s-a desfăşurat în mare parte între terorişti înarmaţi şi civili israelieni aflaţi în poziţii diverse, în propriile lor case, pe drumuri în maşini, încercând să părăsească zona şi să găsească scăparea. S-au desfăşurat lupte corp la corp între locuitorii unora dintre localităţi şi terorişti min timpul cărora, mulţi dintre localnici şi-au pierdut viaţa.
În nenumărate puncte continuă să se desfăşoare lupte între terorişti şi soldaţii israelieni, unii terorişti au fost capturaţi, fie împuşcaţi în luptă directă, fie luaţi prizonieri, dar în acelaşi timp zeci de civili şi soldaţi au fost prinşi şi trimiţi ca ostateci în Gaza. La orele serii numărul raportat al răniţilor este de peste 1500 şi al morţilor peste 300. Continuă să fie neutralizaţi teroriştii în câteva localităţi asupra cărora armata nu deţine controlul. Situaţia pare imposibilă, iar cele câteva şedinţe ale guvernului şi ale cabinetului s-au soldat cu puţine vorbe rostite de Netanyahu, lăsând impresia că acţiunea Israeliană va urma cu consecinţe grave asupra celor din Gaza. Politica de până acum de susţine parţial această grupă teroristă, cu scopul (destul de meschin) de a slăbi autoritatea palestiniană, astfel îndepărtând cât mai la distanţă şansele realizării unui viitor stat palestinian a fost declarată de către jurnaliştii canalului oficial ca fiind politica urmărită de ani de către Netanyahu, în speranţa că Hamas nu vor fi interesaţi niciodată de un conflict violent, care ar putea să le fie dezavantajos. Implicaţiile acestei politici se dovedesc însă a fi greşite, iar situaţia creată pare pe moment catastrofală, nu numai prin victimele nenumărate, prin durerea nesfârşită creată atâtor civili nevinovaţi, care şi-au ales să locuiască în zona de lângă fâşia Gaza, dar mai ales pentru ca de acum înainte, Hamasul nu mai poate în nici un caz să fie logic vorbind un partener chiar şi unul strategic folosit la slăbirea Autorităţii palestiniene. Viitorul nu se anunţă prea vesel, dar mai ales conducătorii acestei ţări se află la o răscruce din care nu pare a şti pe unde s-o apuce.
Multumesc pentru urare si pentru completarile binevenite . Asa e Hamas a fost copilul de suflet al lui Netanyahu, el l-a dezvoltat alimentandu-l din timp in timp cu bani, in speranta ca astfel va putea spune ca exista un stat palestinian in Gaza si problema a fost rezolvată . Si aceasta conceptie- ca multe altele ale lui- s-a evaporat brusc intr-o dimineață . Păcat că au murit atatia nevinovați. Mersi si pt completările privind bazele militare din sud. Se pare că teroriștii au cunoscut bine infrastructura. Felul cum au patruns ei pe teritoriul Israelului, fără ca nimeni să observe e halucinant
„Hamas a fost copilul de suflet al lui Netanyahu…în speranța…” Asta amintește foarte mult de politica lui Chamberlain care s-a dovedit fundamental greșită. Acuma am avea nevoie de un nou Churchill.
Veronica, pe lângă faptul că am vești de la tine, m-ai lămurit cu ce s-a întâmplat la voi acum câteva ore. Dureros, foarte dureros! Multă înțelepciune doresc factorilor politici de la voi!
Dragă Veronica, completarea pe care o faci la articolul d-lui Schimmerling este foarte bine articulată , bine venită pentru înțelegerea noastră asupra dezastrului. Îți mulțumesc pentru asta! În rest, pe lângă îngrijorarea permanentă, Vă doresc tuturor o grabnică restabilire a calmului, multă putere și triumful Binelui!
Stăm cu inima la gură.
Mulțumim pentru raport.
Și în pofida situației :
Ad mea ve esrim
Multumesc
La mulți ani ! K.I.
Multumesc
Domnule George Uri Schimmerling, n-am de ce să mă bucur că ne-ați trimis niște gânduri și neliniști la o oră neobișnuită pentru revistă, dar cu câteva minute înainte de a vă citi, am aflat ce vi s-a întâmplat. Îmi pare tare rău, mai ales că azi aveați o aniversare. Vă doresc să treceți cu toții cu bine peste acest eveniment!
Va multumim