Pavel, un bărbat înalt de 70 de ani, cu greu putea să-și întindă picioarele în pat. Era programat pentru o prostatectomie din cauza unui adenom de prostată. L-am văzut pe secția de urologie pentru vizita preoperatorie. M-am prezentat, după care i-am făcut anamneza și l-am examinat.
– După cum vezi, domnule doctor, e prima dată când voi avea o intervenție chirurgicală și sunt sănătos tun. Spune-mi, cine va fi chirurgul meu?
– Nu știu, i-am spus, dar toți chirurgii de aici sunt buni și au multă experiență.
– Am auzit că este un urolog pe nume Jakubovici, spuse Pavel. Pe el nu-l vreau!
– Doctorul Jakubovici e unul dintre cei mai experimentați în operațiile de prostată, i-am spus. De ce nu dorești ca să te opereze el?
– Pe vremuri am fost ofițer în armata sovietică. Superiorul meu se numea Jakubovici. Nu m-am înțeles deloc cu el.
– Uite ce, te afli într-un spital public și nu poți să-ți alegi nici chirurgul și nici anestezistul, i-am spus.
– Dumneata de câtă vreme ești în specialitate? Ți-a murit vreodată un pacient de când ești anestezist?
I-am spus că am experiență suficientă și l-am întrebat ce fel de anestezie preferă, generală sau regională, explicându-i avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre cele două metode.
A doua zi dimineața, după alegerea pe care a făcut-o, i-am administrat anestezie spinală.
– Am o rugăminte, a spus Pavel. Întinde un cearșaf între două stative ca să nu văd pe cel care îmi va efectua operația.
– Bine, i-am spus, dar oricum îl vei vedea pe chirurgul tău, va veni și se va prezenta.
– Aseară m-a examinat un medic tânăr. I-am pus aceeași întrebare în legătură cu numele chirurgului. N-a putut sau poate n-a vrut să-mi răspundă.
Pavel era primul pe lista bolnavilor programați în acea zi. La ora opt a intrat în sala de operație doctorul Jakubovici… S-a prezentat și a schimbat câteva cuvinte cu Pavel în limba rusă. Intervenția a decurs fără probleme și a durat patruzeci de minute. Pavel s-a simțit bine, nu s-a plâns, doar că m-a întrebat de câteva ori dacă a auzit bine numele chirurgului. L-am liniștit că a auzit bine, e doctorul Jakubovici în persoană!
A doua zi l-am vizitat pe Pavel. Era mulțumit.
– La vârsta mea, dacă voi mai avea probleme urologice, știu de-acum la cine voi apela. La doctorul Jakubovici!
Andrei Schwartz
7/2023
4 Comments
Schita este o oglinda realista a naturii umane, care adesea oscileaza intre asemenea extreme. Pacientul Pavel este prezentat cu duiosie, dar si cu umor si intelegere
Încă un personaj “schwartzian” descris din câteva trăsături de condei, dar şi un personaj absent sau incert. Jakubovici cel din armată. O fi fost medic militar sau rudă cu doctorul Jakubovici? Şi oare cu ce l-a dezamăgit într-atât pe protagonistul schiţei?
Adevărul e că şi eu am alergii la unele nume şi prenume şi mi-e destul de greu să trec peste prejudecăţi.
Multe prejudecăți.
Aici, un exemplu de prejudecată învinsă. Restul își desfășoară funestul efect în varii domenii.
Iar primim un moment de viață “fotografiat” cu multă sensibilitate!