Israelul l-a eliminat pe Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah

De câteva zile războiul din Israel s-a mutat în nord, principalele forțe militare israeliene concentrându-se asupra slăbirii organizației teroriste Hezbollah, sprijinite de Iran.

A doua zi după izbucnirea conflictului din Gaza, împotriva grupărilor teroriste Hamas, şi  Hezbollah – cu forțele armate și armamentul plasate în sudul Libanului – a început o campanie de lansare a rachetelor care s-a drept ţintă mai ales teritoriul din nordul Israelului. În ultima vreme aceste atacuri s-au intensificat.

Înzestrarea apărării aeriene israeliene cu sistemul antirachetă Iron Dome a reuşit să evite pierderile de vieți omenești, dar nu şi pe cele materiale.

Psihologic însă, ele deteriorează starea de spirit a locuitorilor din nord care uneori trebuie să se adăpostească, din oră în oră, atât de frecvente sunt tirurile de rachete. Pe de altă parte, mulţi locuitori din Nord au fost evacuaţi în alte zone din ţară.

Intensele atacuri aeriene ale aviației israeliene în sudul Libanului și în Beirut au slăbit de-acum capacitatea de luptă a Hezbollah care dispune de un număr uriaș de rachete – aproximativ 150.000, mai ales cu rază de acțiune scurtă și medie. Nai multe bombardamente țintite asupra clădirilor unde erau depozitate aceste rachete au limitat atât instalațiile de lansare, cât și numărul rachetelor.

De menționat că dacă în Gaza Hamas își instala rachetele în spitale, școli sau moschei, Hezbollah le plasează în apartamente. Bombardarea lor, de către Israel,  victime civile.

În cadrul strategiei împotriva organizațiilor teroriste, Israelul aplică și metoda uciderii țintite a liderilor civili și militari. Acest lucru s-a întâmplat în Gaza, uneori în Iran și acum în sudul Libanului. Au fost luați în vizor mai mulți conducători, iar în 27 septembrie a fost eliminat principalul lider Hezbollah, Hassan Nasrallah, într-un bombardament de mare intensitate. Nasrallah se afla în sediul central al organizației, într-un cartier din sudul Beirutului.

Potrivit analiștilor, acest deces reprezintă o lovitură majoră nu numai pentru Hezbollah, ci și pentru Iran, Nasrallah fiind unul dintre artizanii care au transformat organizația în pivotul grupurilor din lumea arabă, aliate ale Teheranului.

În bombardament, alături de Nasrallah, și-au pierdut viața și Ali Karaki, comandantul frontului de sud al Hezbollah și Abbas Nilforushan, comandantul forțelor iraniene Quds din Siria și Liban. În urma acestor asasinate țintite, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost transferat într-un loc mai sigur.

Decesul lui Nasrallah – scrie un comentariu al agenției Reuters – este cea mai semnificativă lovitură din ultimele două săptămâni devastatoare pentru Hezbollah care au început cu exploziile pagerelor și aparatelor de emisie-recepție, folosite de membrii grupării, şi au continuat cu bombardamentele israeliene care au eliminat mai mulți comandanți ai Hezbollah și sute de alte persoane din zonă.

Israelul se așteaptă la o reacție dură a organzației teroriste, drept răzbunare pentru moartea liderului ei.

Întrebarea pe care și-o pun analiștii și toţi cei care urmăresc evenimentele este dacă decesul liderului Hezbollah va duce la un război generalizat sau dimpotrivă, forța atacurilor se va atenua.

Conducerea militară și de securitate a Israelului nu exclude o slăbire a forței Hezbollah și o consolidare a armatei prin mutarea unor divizii din Gaza unde, potrivit unor specialiști în securitate, nu se mai poate vorbi de război, ci doar de anumite obiective unde ar acționa armata – poate o viziune prea optimistă, în condiţiile în care s-a observat că în zonele de unde armata israeliană s-a retras, au apărut membri Hamas care încearcă din nou să se impună. Situația din Gaza, unde Hamas este sprijinit practic de întreaga populație, nu se poate compara cu cea din Libanul de Sud, unde cetățenii obligați să se refugieze cu miile din fața bombardamentelor își manifestă nemulțumirea față de consecințele războiului dintre Hezbollah și armata israeliană.

Vorbind la tribuna Adunării Generale a ONU, premierul Benjamin Netanyahu, care la întoarcerea pe aeroportul Ben Gurion a fost întâmpinat cu o rachetă balistică lansată de rebelii Houthi, a declarat că este încrezător în victoria Israelului. El însă nu a dat un termen și este de înțeles că mulți ne amintim că în istorie a existat „o victorie a la Pirus”.

Eva Galambos

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

5 Comments

  • Veronica Rozenbeרע commented on September 29, 2024 Reply

    Fără să fiu persoana cea mai potrivită voi aduce totuşi unele mici adaosuri la cele scrise în articol:

    1. Războiul nu s-a “mutat” în nord, deoarece în Nord se duc lupte cu grupul Hezbollah numit “Forţa Radwan” de câteva luni de zile. Acele lupte sunt în principiu lupte terestre, şi o parte din ele se purtau la graniţa cu Libanul în diferite puncte apropiate de frontieră. Despre acest grup “de elită” al Hezbollah, se poate citi la https://en.wikipedia.org/wiki/Redwan_Force.
    În ultimele săptămâni însă au fost deja câteva atacuri aeriene asupra cartierului care reprezintă “headquarter”-ul organizaţiei teroriste şi anume Dahieh – cartier shiit din Beirut – https://en.wikipedia.org/wiki/Dahieh
    2. În Gaza au rămas 4 divizii militare şi în ultimele zile, când atacurile aeriene asupra cartierului sus menţionat s-au intensificat aproape că nu se mai vorbeşte despre cele petrecute în Gaza, şi cu atât mai puţin despre ostateci. Se bănuieşte de altfel că Sinwar ar fi fost rănit, sau chiar omorât, deoarece a devenit necomunicabil.
    3. Trebuie menţionat ca fapt important că spre deosebire de Iron Dome, nu exista nici un sistem de localizare a dronelor şi că de aceea aceste mijloace de luptă au devenit foarte frecvent folosite de către teroriştii Hezbollah, alături de rachetele care au continuat înainte de bombardarea de vineri după amiază să fie lansate cu sutele pe zi, ajungând în oraşe în care nici nu există în mod organizat mijloace de apărare a locuinţelor, acele camere betonare, care au salvat câteodată de la moarte şi atac pe cetăţenii din Sud. Şi în mod trist şi ironice în unele dintre aceste localităţi (Tiberias de exemplu) fuseseră adăpostiţi cetăţeni din Nordul Israelului aflaţi în raza de acţiune a rachetelor şi dronelor trimise de la 8 octombrie încoace, în unele zile, chiar în număr cu trei cifre.
    4. Cele trei blocuri din Dahieh sub care se afla Nassralah şi ceilalţi conducători ai săi ucişi de bombardament, aveau la subsolul blocului (deci nici măcar la un nivel adânc sub pământ rachete specială, a căror ţintă, era în special navală, vase militare sau alte ambarcaţiuni ce puteau naviga pe Marea Mediterană la distanţe diferite de ţărmul libanez. Cred că termenul ASASINAT folosit în articol nu se potriveşte situaţiei: -(. Altfel israelienii din avioanele de luptă care au lansat bombele ar putea fi trataţi drept asasini, ori nu este cazul.
    5. Hotărârea definitivă a lui Netanyahu, aceea de a executa în după amiaza zilei de vineri bombardamentele asupra celor trei clădiri cunoscute ca acoperind sediul central al organizaţiei teroriste, a fost luat în ultima clipă, posibil chiar în timpul zborul său către UŞĂ, pentru discursul ţinut în faţa reprezentanţilor de la ONU. Această hotărâre privind momentul atacului a fost sincronizată în mod intenţionat cu discursul lui Netanyahu. Colaboratorii şi informaţiile – absolut senzaţionale cred – deţinute de Israel, au stabilit cu certitudine că Nassralah se afla în locul asupra căruia urma să se execute bombardarea cu o cantitate de exploziv uriaşă, nefolosita anterior. De asemenea s-a bănuit – spun comentatorii de la TV israeliană, că momentul discursului ar fi fost un prilej ca Nassralah însuşi să fie mai puţin atent, deoarece ar fi urmărit apariţia la ONU a lui Netanyahu.
    6. Un alt fapt pe care îl consider eu, extraordinar este acela că armata Israelul a dat astăzi dimineaţă o declaraţie, asupra certitudinii morţii lui Nassralah în bombardament, desigur înaintea ca org. teroristă Hezbollah să confirme, sau mai exact să declare însăşi uciderea conducătorului său.
    7. Este scris mai sus în articol : “Pe de altă parte, mulţi locuitori din Nord au fost evacuaţi în alte zone din ţară.”

    Evacuarea cetăţenilor a fost în număr ameninţător, este vorba de câteva zeci de mii de persoane (cred că nu greşesc, nu am verificat în acest moment), iar revenirea lor la locurile de baştină, deşi este considerată ca un obiectiv de stat, va mai avea încă mult de aşteptat pentru a se realiza. Nu toţi cetăţenii se vor întoarce, precum e de aşteptat.

    Ca să închei aceste completări, aş dori să menţionez că situaţia în Israel rămâne la fel de tragică şi de fără ieşire în acest moment, Despre ostateci nu se vorbeşte, atacul forţelor israeliene de vineri, este într-adevăr magnifică, şi de altfel şi celelalte lichidări ţintite. Cu toate acestea, momentan nu se prea ştie care si dacă va fi o reacţie a Iranului, căruia probabil i se recomandă să stea pe loc.

    În plus reducerea creditului Israelului de către diferite societăţi mondiale ( Moody’s, o companie de rating, cercetare și analiză de risc) va ţine departe pe învestitorii mondiali, dar este şi expresie a situaţiei economice complexe a statului, care cu siguranţă nu va fi uşoară în următorii ani, din cauza cheltuielilor imense pe care le impune prelungirea acestui război.
    Let’s hope…

    Aş mai adăuga că discursul lui Netanyahu la ONU, care mi s-a părut respectabil şi echilibrat, s-a finalizat cu o condamnare clară, bine ţintită şi acuzatoare a acestei organizaţii care nu numai că nu a sprijinit Israelul practic niciodată, dar pe care a acuzat-o fără nici o urmă de ambiguitate de antisemitism.

  • Eva Grosz commented on September 29, 2024 Reply

    O mică rectificare la fraza :”Înzestrarea apărării aeriene israeliene cu sistemul antirachetă Iron Dome a reuşit să evite pierderile de vieți omenești, dar nu şi pe cele materiale.”
    Nu. Sistemul de apărare antiaeriană a Israelului nu apără ermetic.În cursul unui an întreg în care zilnic nordul a fost bombardat cu sute de rachete, repet-ZILNIC au fot uciși copii ,cetățeni și soldați . Cel mai proeminent exemplu a fost ucidera cu rachetă de către hizbala în 27 Iulie 2024 a 12 copii și rănirea a peste 30 de cetățeni ,pe un teren de fotbal a unui oraș druz numit Majdal Shams . Dar nu numai ei au murit, pentrucă alarma vine exact odată cu căderea rachetei sau după secunde, în care nu există posibilitatea de a te adăposti.,Zeci de mii de oameni au părăsit casele. Unii nu vor avea unde să se întoarcă. Doar de câteva săptămâni armata israeliană cu accent pe aviație a reușit în acțiunile de lichidare a conducerii Hizbala. Este un mare pas spre salvarea Israelului și un moment istoric,Dar, e doar moment…

  • Tiberiu Ezri commented on September 29, 2024 Reply

    Să-i fie țărâna grea!
    Noi nu dorim o victorie stil Pirus ci supraviețuirea statului Israel și eliberarea ostaticilor noștri.

  • Hava Oren commented on September 29, 2024 Reply

    Ducă-se (pe pustii)!
    Și acuma să vedem ce mai urmează.

    • Vera Medrea commented on September 29, 2024 Reply

      Aamen, așa să fie! Dar cât mai CURÂND.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *