Sute de mii de credincioși au participat la funeraliile papei Francisc, alături de 170 de delegații oficiale, multe la cel mai înalt nivel. Suveranul Pontif fiind șeful statului Vatican, era firesc ca multe delegații să fie conduse de președinți de stat și să fie prezente chiar și capete încoronate, ca un omagiu adus poziției și rolului jucat de el în cei 12 ani de pontificat.
Papa Francisc a fost iubit și apreciat de cea mai mare parte a lumii catolice și nu numai. A fost denumit papă al săracilor și foarte multe din gesturile lui, inclusiv ceremonia de înmormântare, au dovedit acest lucru. Atunci când sicriul a ajuns la biserica Santa Maria Maggiore, locul său de înmormântare în afara Vaticanului, acesta a fost întâmpinat, la cererea lui, de un grup de oameni ai străzii și imigranți.
Papa Francisc a încercat să reformeze Biserica Catolică, să o aducă mai aproape de realitățile de astăzi, stârnind nemulțumirea catolicilor conservatori, printre care mai mulți cardinali și demnitari de la Vatican. Pentru el ecumenismul a reprezentat un ideal pentru care a militat și s-a pronunțat permanent pentru apropierea cultelor creștine.
A vrut să cunoască credincioșii din întreaga lume, de aceea a călătorit în aproape toate continentele. Vizita lui din 2019 în România a rămas una dintre cele mai frumoase amintiri ale românilor, nu numai ale catolicilor, deoarece el, în spiritul ecumenismului, a onorat Biserica Ortodoxă, ținând o slujbă comună cu patriarhul Daniel. A recunoscut suferințele îndurate în timpul comunismului de membrii cultului greco-catolic și a beatificat lideri ai cultului, adevărați martiri, morți în închisorile comuniste. Un gest care ilustrează raportul lui cu oamenii simpli a fost vizita făcută unui grup de romi din Blaj.
Chiar dacă, teoretic, Suveranul Pontif nu este un om politic, nu putea să ignore problemele majore cu care se confruntă omenirea, foametea, bolile, războaiele. Concret, s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina, insistând pentru negocieri. Situația din Orientul Mijlociu l-a preocupat în mod deosebit, fiind conștient în primul rând de prigonirea creștinilor în diferite țări musulmane, mai ales de către formațiunile teroriste islamice.
În aceeași măsură a condamnat masacrele comise împotriva altor etnii. Astfel, el a condamnat atacul teroriștilor Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, asasinarea celor 1200 de israelieni și luarea de ostatici. Dar, în aceeași măsură a condamnat războiul din Gaza și soarta palestinienilor din fâșie, numărul mare de victime, mai ales copiii. Probabil guvernul israelian nu a înțeles că datoria unui papă este să condamne astfel de manifestări, indiferent din ce parte ar proveni, el nu poate să fie un papă ”partizan”. Din păcate, poziția Israelului la decesul papei a fost dacă nu o ignorare totală, dar o minimalizare a rolului și activității lui în context global. Condoleanțele au fost reținute, transmise patru zile după deces, iar la înmormântare a participat o delegație la nivel de ambasador. Nu a fost singura reacție politică negativă. S-a scos în evidență că în călătoriile sale, Suveranul Pontif nu a ajuns niciodată în Argentina, țara sa de baștină. Deși nu a făcut declarații propriu-zise, se pare că papa nu voia ca vizita sa să fie folosită politic în condițiile în care în Argentina situația politică din ultimele câteva decenii este în continuare controversată.
Alături de marile regrete produse de decesul și înmormântarea papei, se conturează și elemente pozitive. Nu este pentru prima dată când astfel de evenimente devin prilej de dialog între oaspeții participanți. Desigur, ne referim la personalități politice la cel mai înalt nivel. În acest context, ziariștii au considerat că înmormântarea papei a dat curs unui fel de summit care ar putea schimba soarta războiului din Ucraina. Prezent la funeralii, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic, Keir Starmer, și, cel mai important, cu președintele Donald Trump, cu care a avut o convorbire tête-à-tête de 15 minute. Cei doi nu s-au mai văzut de la întâlnirea catastrofală de la Casa Albă din februarie. Președintele american a încercat să exercite presiuni asupra lui Zelenski să accepte condițiile unui acord de încetare a focului și a unui acord de pace, extrem de nefavorabil pentru ucraineni. Deși deocamdată nu au fost date detalii cu privire la dialogul americano-ucrainean, se pare că Trump și-a schimbat părerea legată de pozițiile și intențiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin, și ar fi posibil ca SUA să sprijine în continuare Ucraina. De fapt, însăși imaginea întâlnirii din catedrala Sfântul Petru, cei doi singuri, în apropierea sicriului Suveranului Pontif, are o valoare de simbol dătător de speranță, au remarcat zariștii. A doua zi după întâlnire a devenit vizibilă schimbarea de poziție a lui Trump, de condamnare a Rusiei care ignoră soluțiile propuse de președintele american.
Sperăm că pentru continuarea acestui dialog Trump-Zelenski care pare să se arate constructiv, nu va trebui să așteptăm decesul și înmormântarea unui alt important demnitar.
Eva Galambos
