În cadrul Declaraţiilor de presă susţinute vineri, 18 iulie 2025, la Ambasada României de la Berlin, Nicuşor Dan, preşedintele României, a fost întrebat ce va face cu Legea Vexler, după ce sesizarea sa de neconstituţionalitate a fost respinsă, în unanimitate, de Curtea Constituţională a României: o va promulga sau o va retrimite în Parlament?

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat: „Legat de legea inițiată de domnul Vexler, să facem niște precizări. În primul rând, ea completează o lege care există, e în vigoare. În al doilea rând, eu am atacat-o la Curtea Constituțională, cerând Curții Constituționale să constate că aproximativ jumătate din articolele din această completare sunt neconstituționale, opinie pe care o am în continuare, chiar dacă Curtea Constituțională a spus altceva. În continuare, cred că a lăsa ambiguitate în mai multe articole din această lege este nociv pentru societate și face ca tensiunea dintre cele două grupuri pe care am văzut-o în societate de un an de zile să se amplifice și să nu se reducă și după ce Curtea Constituțională va redacta motivarea prin care a respins obiecția mea de neconstituționalitate, în termen de zece zile, eu o voi trimite Parlamentului pe acele articole pe care le-am contestat inițial.”

Din răspunsul preşedintelui României reiese limpede că domnia sa are dubii privind constituţionalitatea Legii Vexler, deşi Curtea Contituţională a respins de două ori sesizările de neconstituţionalitate. Prima sesizare a fost depusă de către parlamentarii AUR, SOS şi POT, în 19 iunie[1], la scurt timp după adoptarea legii în Camera Deputaţilor, iar cea de a doua de către însuşi preşedintele Nicuşor Dan, în 10 iulie, după ce legea îi fusese trimisă spre promulgare (21 iunie 2025)[2].

Legea Vexler, mai exact Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului (Legea 125/2025), a parcurs toţi paşii necesari pentru adoptare, obţinând avizele favorabile ale tuturor consiliilor[3] şi comisiilor[4], fiind adoptată de Senatul României, în 25 mai 2025, şi de Camera Deputaţilor, în 11 iunie 2025.

Aşa cum se arată în Expunerea de Motive, modificările legislative cuprinse în acest act normativ sunt propuse în condiţiile în care: „asistăm la intensificarea progresivă a teoriilor conspirației, a actelor de vandalism, dar şi a instigărilor la ură sau la violență împotriva membrilor comunităților evreieşti în întreaga lume. Antisemitismul, incitarea la ură şi violență împotriva evreilor şi a altor minorități au atins noi proporții în special în mediul online, în contextul mai larg al mutării centrului de greutate dinspre mass-media tradițională, al deplasării surselor de informare primară a cetățenilor spre rețelele de socializare… Comunicațiile digitale au dat o nouă amploare manifestărilor antisemite, prin distribuirea rapidă şi la scară largă a acestui tip de conținut, adeseori publicat şi diseminat sub protecția anonimatului. Drept urmare, riscul radicalizării prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spațiul public şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanității, impun o atenție mult mai mare şi măsuri concrete”.

În afara armonizării mai multor acte legislative, proiectul de lege îşi propunea[5]:

– O mai bună definire a unor noțiuni, precum materiale fasciste, legionare, rasiste, xenofobe, antisemite şi „legionar”.   

– Clarificări privind incrimnarea negării Holocaustului pe teritoriul României.

– Incrimnarea distribuirii sau a punerii la dispoziția publicului prin orice mod a materialelor rasiste, fasciste etc., distinct de incrimnarea celor două acțiuni menționate anterior în mediul online, recunoscând astfel gravitatea sporită a faptelor comise în mediul virtual prin aptitudinea de a se răspândi cu uşurință la scară largă şi, totodată, crearea premiselor de disimulare a autorului.

– Incrimnarea promovării cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Noul act normativ înăsprește pedepsele şi extinde aplicarea în mediul online[6].

Dacă sesizarea de neconstituţionalitate introdusă de partidele suveraniste se baza în principal pe dreptul la libera exprimare[7], cea depusă de preşedintele Nicuşor Dan[8] se referea pe neclaritatea unor termeni. Aceasta din urmă este amplă, amănunţită, şi face referiri şi la legislaţia europeană în aceeaşi speţă.

Ambele sesizări au fost respinse ca neîntemeiate de Curtea Constituţională a României, cu unanimitate de voturi, în şedinţele din 10 iulie 2025[9], respectiv în 17 iulie 2025[10], aceste decizii fiind „definitive şi general obligatorii”.

În mod firesc legea ar trebui să-şi urmeze drumul adică să fie promulgată. Şi totuşi, preşedintele României, Nicuşor Dan, nu va purcede la promulgarea Legii Vexler, ci o va retrimite în Parlament, cu solicitarea de modificare a articolelor care – potrivit opiniei domniei sale – sunt neconstituţionale.

Potrivit Articolului 77[11] din Constituţia României, înainte de a promulga o lege, preşedintele României are dreptul de a o trimite pentru a fi reexaminată de Parlament, dar după adoptarea ei este obligat să o promulge.

În consecinţă, dorinţa preşedintelui Nicuşor Dan de a retrimite Legea Vexler în parlament nu constituie un abuz, dar nu pot să nu mă întreb ce înseamnă, de fapt, acest demers.

Preşedintele României se îndoieşte de competenţa Curţii Constituţionale a României (după ce el însuşi a numit un judecător)? Este oare mai îngrijorat de efectul nociv al ambiguităţilor (observate de domnia sa şi nesesizate de CCR) care pot amplifica „tensiunea dintre cele două grupuri din societate” (ar fi fost nimerită o definire a celor două grupuri) decât de efectul toxic, posibil devastator, produs de acţiunile incriminate de Legea Vexler,  asupra unor grupuri (vulnerabile) foarte bine definite, precum şi a societăţii în ansamblul ei?

Aştept rezultatul final al demersurilor preşedintelui tuturor cetăţenilor ţării (din toate grupurile societăţii). Sper ca Legea Vexler să fie promulgată, pentru că este necesară în condiţiile în care, în ultimii ani, manifestările incriminate au cunoscut o recrudescenţă fără precedent din perioada de după al Doilea Război Mondial[12].

Sursă imagine: https://www.presidency.ro/

Andrea Ghiţă

---

[1] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/SESIZ_168.pdf,

[2] https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22378

[3] Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Superior al Magistraturii

[4] Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

[5] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/em182.pdf

[6] https://damboviteanul.com/2025/06/12/lege-se-inaspresc-pedepsele-pentru-antisemitism-fascism-legionarism-si-rasism/, https://tvrinfo.ro/legea-cu-pedepse-mai-dure-pentru-antisemitism-fascism-legionarism-si-rasism-adoptata-de-parlament/

[7] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/SESIZ_168.pdf

[8] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/sesiz168nd.pdf

[9] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-10-iulie-2025/

[10] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-17-iulie-2025/

[11] ARTICOLUL 77

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

[12] https://www.inshr-ew.ro/raport-de-monitorizare-antisemitism-si-negarea-holocaustului-in-anul-electoral-2024-2025/