În cadrul Declaraţiilor de presă susţinute vineri, 18 iulie 2025, la Ambasada României de la Berlin, Nicuşor Dan, preşedintele României, a fost întrebat ce va face cu Legea Vexler, după ce sesizarea sa de neconstituţionalitate a fost respinsă, în unanimitate, de Curtea Constituţională a României: o va promulga sau o va retrimite în Parlament?
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat: „Legat de legea inițiată de domnul Vexler, să facem niște precizări. În primul rând, ea completează o lege care există, e în vigoare. În al doilea rând, eu am atacat-o la Curtea Constituțională, cerând Curții Constituționale să constate că aproximativ jumătate din articolele din această completare sunt neconstituționale, opinie pe care o am în continuare, chiar dacă Curtea Constituțională a spus altceva. În continuare, cred că a lăsa ambiguitate în mai multe articole din această lege este nociv pentru societate și face ca tensiunea dintre cele două grupuri pe care am văzut-o în societate de un an de zile să se amplifice și să nu se reducă și după ce Curtea Constituțională va redacta motivarea prin care a respins obiecția mea de neconstituționalitate, în termen de zece zile, eu o voi trimite Parlamentului pe acele articole pe care le-am contestat inițial.”
Din răspunsul preşedintelui României reiese limpede că domnia sa are dubii privind constituţionalitatea Legii Vexler, deşi Curtea Contituţională a respins de două ori sesizările de neconstituţionalitate. Prima sesizare a fost depusă de către parlamentarii AUR, SOS şi POT, în 19 iunie[1], la scurt timp după adoptarea legii în Camera Deputaţilor, iar cea de a doua de către însuşi preşedintele Nicuşor Dan, în 10 iulie, după ce legea îi fusese trimisă spre promulgare (21 iunie 2025)[2].
Legea Vexler, mai exact Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului (Legea 125/2025), a parcurs toţi paşii necesari pentru adoptare, obţinând avizele favorabile ale tuturor consiliilor[3] şi comisiilor[4], fiind adoptată de Senatul României, în 25 mai 2025, şi de Camera Deputaţilor, în 11 iunie 2025.
Aşa cum se arată în Expunerea de Motive, modificările legislative cuprinse în acest act normativ sunt propuse în condiţiile în care: „asistăm la intensificarea progresivă a teoriilor conspirației, a actelor de vandalism, dar şi a instigărilor la ură sau la violență împotriva membrilor comunităților evreieşti în întreaga lume. Antisemitismul, incitarea la ură şi violență împotriva evreilor şi a altor minorități au atins noi proporții în special în mediul online, în contextul mai larg al mutării centrului de greutate dinspre mass-media tradițională, al deplasării surselor de informare primară a cetățenilor spre rețelele de socializare… Comunicațiile digitale au dat o nouă amploare manifestărilor antisemite, prin distribuirea rapidă şi la scară largă a acestui tip de conținut, adeseori publicat şi diseminat sub protecția anonimatului. Drept urmare, riscul radicalizării prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spațiul public şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanității, impun o atenție mult mai mare şi măsuri concrete”.
În afara armonizării mai multor acte legislative, proiectul de lege îşi propunea[5]:
– O mai bună definire a unor noțiuni, precum materiale fasciste, legionare, rasiste, xenofobe, antisemite şi „legionar”.
– Clarificări privind incrimnarea negării Holocaustului pe teritoriul României.
– Incrimnarea distribuirii sau a punerii la dispoziția publicului prin orice mod a materialelor rasiste, fasciste etc., distinct de incrimnarea celor două acțiuni menționate anterior în mediul online, recunoscând astfel gravitatea sporită a faptelor comise în mediul virtual prin aptitudinea de a se răspândi cu uşurință la scară largă şi, totodată, crearea premiselor de disimulare a autorului.
– Incrimnarea promovării cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Noul act normativ înăsprește pedepsele şi extinde aplicarea în mediul online[6].
Dacă sesizarea de neconstituţionalitate introdusă de partidele suveraniste se baza în principal pe dreptul la libera exprimare[7], cea depusă de preşedintele Nicuşor Dan[8] se referea pe neclaritatea unor termeni. Aceasta din urmă este amplă, amănunţită, şi face referiri şi la legislaţia europeană în aceeaşi speţă.
Ambele sesizări au fost respinse ca neîntemeiate de Curtea Constituţională a României, cu unanimitate de voturi, în şedinţele din 10 iulie 2025[9], respectiv în 17 iulie 2025[10], aceste decizii fiind „definitive şi general obligatorii”.
În mod firesc legea ar trebui să-şi urmeze drumul adică să fie promulgată. Şi totuşi, preşedintele României, Nicuşor Dan, nu va purcede la promulgarea Legii Vexler, ci o va retrimite în Parlament, cu solicitarea de modificare a articolelor care – potrivit opiniei domniei sale – sunt neconstituţionale.
Potrivit Articolului 77[11] din Constituţia României, înainte de a promulga o lege, preşedintele României are dreptul de a o trimite pentru a fi reexaminată de Parlament, dar după adoptarea ei este obligat să o promulge.
În consecinţă, dorinţa preşedintelui Nicuşor Dan de a retrimite Legea Vexler în parlament nu constituie un abuz, dar nu pot să nu mă întreb ce înseamnă, de fapt, acest demers.
Preşedintele României se îndoieşte de competenţa Curţii Constituţionale a României (după ce el însuşi a numit un judecător)? Este oare mai îngrijorat de efectul nociv al ambiguităţilor (observate de domnia sa şi nesesizate de CCR) care pot amplifica „tensiunea dintre cele două grupuri din societate” (ar fi fost nimerită o definire a celor două grupuri) decât de efectul toxic, posibil devastator, produs de acţiunile incriminate de Legea Vexler, asupra unor grupuri (vulnerabile) foarte bine definite, precum şi a societăţii în ansamblul ei?
Aştept rezultatul final al demersurilor preşedintelui tuturor cetăţenilor ţării (din toate grupurile societăţii). Sper că parlamentul va reexamina şi adopta Legea Vexler cât mai curând, astfel încât ea să fie promulgată cât mai curând, întrucât modificarea şi completarea OUG 31/2002, precum şi modificarea Legii 157/2018 sunt necesare în condiţiile în care, în ultimii doi ani, manifestările incriminate (discursul public antisemit şi xenofob, lauda legionarismului şi apologia conducătorilor legionari, negarea Holocaustului etc ) au cunoscut o recrudescenţă fără precedent în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial[12].
Sursă imagine: https://www.presidency.ro/
Andrea Ghiţă
[1] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/SESIZ_168.pdf,
[2] https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22378
[3] Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Superior al Magistraturii
[4] Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
[5] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/em182.pdf
[6] https://damboviteanul.com/2025/06/12/lege-se-inaspresc-pedepsele-pentru-antisemitism-fascism-legionarism-si-rasism/, https://tvrinfo.ro/legea-cu-pedepse-mai-dure-pentru-antisemitism-fascism-legionarism-si-rasism-adoptata-de-parlament/
[7] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/SESIZ_168.pdf
[8] https://www.cdep.ro/proiecte/2025/100/60/8/sesiz168nd.pdf
[9] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-10-iulie-2025/
[10] https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-17-iulie-2025/
[11] ARTICOLUL 77
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
[12] https://www.inshr-ew.ro/raport-de-monitorizare-antisemitism-si-negarea-holocaustului-in-anul-electoral-2024-2025/
13 Comments
Domnul Nicusor Dan e nascut in 1970 a studiat o stiinta exacta, ar fi interesant, ce parte din biografie si a dedicat o cunoasterii istoriei agresive a Romaniei interbelice despre care, in anii sai de scoala, cu siguranta nu se studia in mod serios. De unde vine si care i a fost backgroundul in tineretea maturitatii sale. A locuit pana in 1998 in Franta, intre 2012 si 2020 a candidat pr Primaria Buc la care a fost ales la a treia candidatura. Cu ce s a ocupat intre 1998 si 2012?
Are un site nicusordan.ro, unde arata ca s ar bucura de donatii si exprima in cateva puncte crezul sau politic. Referinte la trecut lipsesc.
Inteleg, oare ca nu are nici o apartenenta politica, o fi bine, o fi rau? Nu stiu.
Cele prezentate in articol fac sa sune un clopotel.
Actualul preşedinte al României a fondat Uniunea Salvaţi Bucureştiul (https://www.salvatibucurestiul.ro/) care s-a transformat în partidul Uniunea Salvaţi România (USR https://usr.ro/) al cărui preşedinte a fost până când a părăsit partidul pentru că nu se potrivea cu opinia sa privind atitudinea acestui partid faţă de Referendumul pentru familie (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/nicusor-dan-voi-explica-demisia-mea-din-usr-intr-o-conferinta-de-presa-735406). Deci nu se poate afirma că nu a avut o apartenenţă politică. Eu cred că e mai apropiat de conservatori decât de liberali. În altă ordine de idei, s-a dovedit că actualul preşedinte al ţării e foarte atent cu termenii şi prevederile, dar pare a se pierde în amănunte, trecând cu vederea imaginea generală a timpurilor pe care le trăim şi pericolele majore. Poate că are o anumită pondere şi fundalul familial şi educaţia. Ceea ce presupune şi Cristian Tudor Popescu în acest articol apărut azi, în Republica: https://republica.ro/decret-prezidential-dumnezeila-nu-trebuie-sa-faca-puscarie
Am vazut in biografia lui ca a infiintat acea organizatie, nu am stiut sau aprofundat mai mult asa fel incat sa stiu ca ar fi apartinut unui partid. Faptul ca a coandidat in numele sau propriu, de asemenea m-a facut sa fac aceasta greseala. Cunosc, sau am auzit in trecut pe acest jurnalist C.T.Popescu. Multumesc pentru precizari.
Am citit si ma gandesc ca inteligentul matematician este ipocrit si are o comportare nu tocmai cconstitutionala”, iar daca se mai si balbaie il mai aminteste si pe predecedor.
Ceea ce rezulta acum, ca multi, probabil s au dus la pomul laudat cu sacul plin de sperante 🤔
Nu cred că bâlbâiala e un defect, Şi Regele Mihai avea un defect de vorbire. Eu am încredere că preşedintele se va documenta (a fost cercetător) şi va cumpăni ce e esenţial şi ce nu. Votul pentru el era singura alternativă.
Balbaiala lui N.D. nu era din cauza unui defect, si nu la asta m-am referit. Balbaiala lui era legata de balanta dezechilibrata, pe care o prezenta, atat in articolul lui Popescu, dar si in situatia pe care o expui. De ex, cel care era luptator impotriva Comunismului (multi dintre acei luptatori chiar preaslaviti in Memorialul de la Sighet ) a fost si legionar sau simpatizant. Problema unui om inteligent este sa tina balanta in echilibru. Pentru ca uneori nu este usor de judecat post-factum dupa aproape 80 de ani.
Timpul o va spune, e o expresie in ebraica.
Eu constat că magistrații curții constituționale sunt consecvenți în privința condamnării legionarismului ca fiind nepermis în România, iar actualul președinte este inconsecvent. Când i-a convenit decizia curții, cu ocazia alegerilor, nu a spus că scoaterea lui C. G. din cursa pt presedinte ar trebui reanalizata, sau că nu ar fi suficient de întemeiată. Nu îl regret o clipă pe C.G., sunt însă profund dezamăgită de argumentarea de acum a lui N.D., care relativizeaza legionarismul din România. Dacă ar recunoaște că îi e frică de reacția unei părți semnificative din populația țării, aș înțelege.
Comentariu foatre corect și consecvent.
Sper că România va rămâne un model al intoleranței față de extremiștii de toate felurile.
Cum să te încurci în vorbe despre și cu legi.
că sesizarea Președintelui țării vizează împăciuirea fracțiunilor de opinie și atitudine din cadrul națiunii e posibil…dar se manifestă drept bâlbă logică și legislativă, totodată ca inadmisibilă ignoranță a datelor și documentelor istorice!
Gestul Președintelui e încurajat de lipsa crasă a reacțiilor punitive din partea autorităților la abaterile grosolane ale unor grupări și partide la Legea din 2002.
Și dacă Parlamentul actual refuză Decizia CCR, atunci Ce??! Slobozim din lesa Legislativă toată pucioasa urii, intoleranței și isteriei conspiraționiste a gloatelor analfabete??!
Mai pe șleau: crima nu e crimă chiar dacă aveți dovezi! S-a filmat, scris și relatat dintr-un unghi nepotrivit, realitatea e ficțiune fabricată în ”virtual”, holocaustul n-a existat, nici chiar așa, iar România e o grădină a…Maicii tuturor răniților, pe care nu i-a atins nici cu o floare, etc.,blablablabla..
Vorbe de încurcat mințile șubrede prin inocență și de eliberat josnice instincte.
Cine-și asumă răspunderea în asemenea situație??!!
100% de acord și foarte bine argumentat.
Oare ne-am înșelat în privința ideilor progresiste ale domnului Președinte sau vrea să-i împăciuiască pe de-ale AUR?
Şi eu cred că preşedintele tuturor românilor e foarte grijuliu cu toate grupurile societăţii. Acest fapt l-a exprimat şi în mesajul transmis Congresului Mondial al Rutenilor (13 iunie) declarând că: “Îmi asum să fiu preşedintele tuturor românilor şi să valorific diversitatea vocilor cetăţenilor, din convingerea că România şi-a demonstrat constant vocaţia de ţară deschisă dialogului şi toleranţei, de spaţiu privilegiat al confluenţelor culturale, spirituale şi istorice care i-au conturat destinul” (https://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-nicusor-dan-transmis-cu-prilejul-congresului-mondial-al-rutenilor), problema e că ar trebui să aibă în vedere şi trecutul puternic antisemit al României din perioadele interbelică şi a celui de al Doilea Război Mondial, precum şi recrudescenţa antisemitismului, după schimbarea de regim din 1989. (https://www.dw.com/ro/rom%C3%A2nia-occidentul-%C5%9Fi-antisemitismul-restaurat/a-15850085). Mă tem că atenţia mare acordată acurateţei prevederilor legii, în ceea ce priveşte făptuitorii, poate deveni implicit un mesaj public că nu este necesară înăsprirea legilor actuale care incriminează faptele precum antisemitismul, xenofobia, constituirea de organizaţii cu caracter legionar şi fascist, negarea Holocasutului, diseminarea online a teoriilor antisemite, fasciste şi legionare, a discursului urii etc.