Ca fiecare cetățean al globului terestru, frământările politice controversate din țara noastră și de peste hotare sunt reflectate în gândurile mele ziua și adeseori noaptea.
Probabil prin intervențiile mele în articolul lui Lucian-Zeev Herşcovici “Respect, dragi prieteni!” din revista Baabel, am fost caracterizat pe drept de dl. Robicsek ca un susținător al guvernului Netanyahu (și că sunt un “idiot folositor”!?). Însă la ora actuală, acest lucru nu este exact. Sunt realmente contrariat.
Reforma judiciară Levin.
Demonstrațiile din Tel Aviv și din alte orașe, precum și intervențiile unor economiști de seamă din Israel și din străinătate mă fac să am rețineri privind reforma judiciară preconizată de ministrul Yariv Levin. Ar fi posibil să fiu afectat personal de prejudiciile economice provocate de reforma respectivă? Totuși mă întreb câți din zecile de mii de manifestanți au apelat vreodată la serviciile Înaltei Curți Judiciare. Și câte din cererile celor care au apelat au fost rezolvate?
Sunt contrariat că nepotul și nepoata mea satisfac stagiul militar în unități luptătoare, în vreme ce un ministru ultra religios din coaliția Netanyahu susține că numai jumătate din tineret trebuie să satisfacă stagiul militar și cealaltă jumătate să învețe tora!
M-am interesat pe internet cum sunt aleși judecătorii în cea mare democrație din lume, Statele Unite, și am aflat lucruri interesante. Există câteva metode principale:
– Alegeri partizane: Judecătorii sunt aleși de popor, iar candidații sunt enumerați pe buletinul de vot alături de o etichetă care desemnează apartenența politică.
– Alegeri nepartizane: Judecătorii sunt aleși de popor, iar candidații sunt enumerați pe buletinul de vot fără vreo etichetă care să desemneze apartenența politică.
– Numirea judecătorilor de către guvernator.
Ciudat. Pare asemănător cu reforma judiciară preconizată de ministrul Yariv Levin!
Dar în Franța democratică? Ministerul Justiției se ocupă de administrarea instanțelor și a sistemului judiciar. Ministrul Justiției este și șeful procuraturii, deși acest lucru este controversat. Și totuși la recenta întâlnire cu Netanyahu, Macron s-a opus reformelor ministrului Levin!
În Italia, pentru a deveni judecător, candidații trebuie să obțină o diplomă de studii superioare și să promoveze examene scrise și orale – care la noi nu sunt necesare…
În Canada toți judecătorii sunt numiți de guvernatorul în consiliu… Și totuși am văzut la TV americani și canadieni demonstrând cu steaguri alb albastre împotriva preconizatei reforme a justiției israeliene!
În toate țările democratice Înalta Curte de Casație și Justiție poate decide politica statului, uneori în contradicție cu deciziile parlamentului, la fel ca la noi. Diferența constă că alegerea acestei curți este făcută prin votul cetățenilor sau de factori guvernamentali! Cam ceea ce vrea ministrul Levin sau mai precis Netanyahu…
În opinia mea, chiar dacă a fost aleasă de guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție se va opune, prin definiție, unei decizii nedemocratice a Knessetului care ar afecta o minoritate sau alta.
Sunt contrariat și nu știu ce să spun. Oricum nu pot influența desfășurarea evenimentelor, în ciuda obsesiilor mele nocturne…
Ucraina
Un alt eveniment care mă frământă este războiul din Ucraina.
Sunt profund contrariat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Mă impresionează distrugerea brutală a unei țări și pierderile de vieți umane de ambele părți.
Pe de altă parte nu am fost un iubitor al Ucrainei. În întreaga Ucraină, statuile lui Bogdan Hmelnițki și Petliura, autorii unor pogromuri care au costat mii de victime evreiești, sunt adorate. M-a intrigat și participarea multor ucraineni alături de Wehrmacht, în al Doilea Război Mondial, la fel ca întinsele zone geografice anexate Ucrainei de regimul sovietic: Lwovul polonez, Cernăuții și Bucovina din România, Crimeea din Rusia și Cetatea Albă cu întreg Bugeacul basarabean. Am aflat despre deportarea unui milion de polonezi din zona Lvov și despre modificările demografice aduse prin ucrainizarea Odessei și altor orașe care în trecut aveau o majoritate ruso-evreiască sau poloneză. M-a mirat și impunerea limbii ucrainene populației rusofone.
În ciuda celor arătate mai sus, suferințele ucrainenilor cauzate de agresiunea rusă mă afectează profund. Războiul este întotdeauna crud, indiferent de trecutul istoric.
Mă îngrijorează și imensele cheltuieli ale Occidentului pentru înarmarea Ucrainei, cheltuieli care duc la inflație și pot genera chiar o criză economică.
Accept poziția relativ neutră a guvernului israelian. Fără să fiu cinic, consider că acest război este avantajos pentru industria militară israeliană. Au crescut sensibil achizițiile de echipament militar israelian din partea statelor îngrijorate de o potențială agresiune rusească. Industria Aviatică Israeliană, Rafael, Elbit și nu numai, aduc economiei miliarde de dolari.
Nu pot să-mi închipui care va fi sfârșitul acestei conflagrații și cred că nici cititorii nu pot. Obosite de război, ambele părți ar accepta o pace prin care Donbasul și Crimeea vor fi retrocedate Rusiei? Va reuși Putin să-l înlocuiască pe Zelensky printr-un puci militar? Putin va ajunge în rai sau mai curând în iad? Nu doresc așa ceva. Putin este unul din prietenii lui Netanyahu și aparent simpatizează Israelul… Superioritatea armamentului occidental va decide câștigarea războiului de către Ucraina? Și dacă în acest caz rușii vor folosi armamentul nuclear?
Da, nu pot intui sfârșitul acestei tragice conflagrații…
Iudeea și Samaria
Sunt istovit și de gândurile privind rezolvarea așa-zisei probleme palestiniene. Nu numai eu. Și americanii! Autoritatea Palestiniană și o parte din europeni pretind un stat palestinian în toată Iudeea și Samaria (Cisiordania, West Bank sau Ținuturile Ocupate în ’67, cum definesc ei zona). Versiunea nu este acceptabilă pentru imensa majoritate a cetățenilor israelieni. Rachete (iraniene) la 12 km de Tel Aviv? Și ce se va întâmpla cu o jumătate de milion de evrei stabiliți acolo?
Anexarea teritoriilor la Statul Israel, cum ar vrea Smotrich și Ben-Gvir? Dar într-un stat democratic, cele trei milioane de arabi din teritorii vor trebui să primească drepturi egale cu toți ceilalți cetățeni!
Transferul, așa cum l-a făcut democratului ceh Edvard Beneš, care a deportat trei milioane de germani din zona sudetă, cu sprijinul lui Churchill, Stalin și Truman, nu ar mai fi acceptat de nimeni în timpurile noastre.
Pe vremuri exista ideea “Iordania este Palestina”, dar ea a căzut ca urmare a acordului de pace între Statul Israel și Regatul Hașemit al Iordaniei din 1994, acord care ne-a asigurat pacea pe frontiera de est.
Spre admirația Națiunilor Unite, Yair Lapid a propus soluția a două state: un Stat Palestinian fără acțiuni teroriste, care să trăiască în pace alături de Statul Israel, probabil în zonele A și B stabilite de acordurile de la Oslo, unde trăiesc cca 2,8 milioane de palestinieni. Dar conducătorii palestinieni exclud o asemenea variantă. Până la linia verde! Altfel vor fi permanent atentate sinucigașe și un război de uzură, fără milă pentru viețile pierdute de tinerii palestinieni în aceste acțiuni.
Pacea se va stabili după ce actualii conducători vor trece într-o lume mai bună. Și în Germania, după ce pe ruinele Berlinului, clica Hitler, Goebbels, Göring și nazismul au dispărut în neant, au apărut noii cancelari democrați Konrad Adenauer și Willy Brandt, ajungând până la tandrele săruturi pe obraji între cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, sau la convorbirile foarte amicale între Putin vorbind în limba germană și Angela Merkel exprimându-se în limba rusă…
Iran
Cum se va termina oare înarmarea nucleară a Iranului? Speranța unui acord cu Occidentul se năruie pe zi ce trece. Când fabricarea unei bombe atomice iraniene este iminentă, va ataca oare aviația israeliană și cea americană instalațiile nucleare ale Teheranului? Va exista o ripostă cu rachete din partea aliaților acestuia, Hamas și Hezbollah?
Va trebui să mă ascund din nou în tubul de beton de lângă apartamentul nostru până la terminarea alarmei, pentru că nu pot coborî cele 14 etaje până în adăpostul subteran? Am trăit deja asemenea sentimente timpul Războiului din Golf, când rachetele irakiene loveau Haifa, și în copilărie, la Brașov, când bombele aliaților explodau la poalele Tâmpei…
Sunt optimist. Este perfect posibil ca după un timp poporul iranian va trimite regimul ayatolahilor în lada de gunoi a istoriei, iar relațiile amicale din vremea șahului vor reveni.
Cutremur?
Sunt extrem de îngrijorat de iminența unui cutremur. Recenta catastrofă seismică din Turcia și Siria s-a simțit și în Israel…
Prețul locuințelor
Prețul exorbitant al locuințelor și chiriilor în raport cu anii trecuți este un subiect de legitimă îngrijorare. După legea cererii și a ofertei, prețul locuințelor nu va scădea atâta timp cât există cumpărători dispuși să plătească. Există oameni cu foarte mulți bani și actualmente opțiunile de investiții sunt limitate.
Am înțeles însă un lucru. Costul materialelor și al manoperei pentru construcția unui bloc de locuințe, inclusiv beneficiul antreprenorului, este o parte minoră din prețul locuinței. Restul (terenul, aprobările etc.) sunt în mâna statului!
Să vedem cum se vor adapta nepoții mei la această situație.
Există și factori de bună dispoziție
Totuşi pot atenua gândurile negre şi îngrijorările dacă ascult muzica preferată. Datorită aplicaţiilor inteligente descărcate pe laptop şi pe telefonul mobil pot reasculta cu bucurie melodiile de muzică uşoară, folk, canţonetele şi ariile din operete care sunt un balsam pentru sufletul meu.
Theodor Toivi
9 Comments
Indiferent de aparteneta politica a fiecaruia din noi, realitatea care ne inconjoara (in tara noastra sau in afara ei) reprezinta motive serioase de ingrijorare, de incertitudine si nesiguranta personala si colectiva. Nimeni nu e in stare sa gaseasca o solutie ideala, chiar daca poate exista teoretic. In cursul anilor de scoala din Romania am invatat ca ” interesul poarte fesul si scopul scuza mijloacele” Aceasta ideologie adoptata de majoritatea politicienilor este foarte greu de schimbat atunci cand este sustinuta de alte ideologii extremiste, nationaliste, religioase fanatice utilizate pentru indocrinarea populatiei, sau cel putin a celor care-i sustin din interese personale sau colective. De acord cu autorul, muzica si artele raman o insula pe care putem evada pentru a ne pastra fortele pentru a ne confunta cu aceasta realitate trista. (לשמור על השפיות)
Dle Toivi , Ma impresioneaza sincer cat de implicat sunteti in politica internationala si cat de multe lucruri va intereseaza, doriti sa le aprofundati si desigur sa aduceti informatiile in fata cititorilor.
Despre reforma actualului ministru al justitiei, stiu prea putin, dar un lucru nu reusesc sa-l inteleg, si acela este problematica economica, despre care se vorbeste, mai ales cea cu retragerea banilor unor companii israeliene catre banci straine. Nu prea inteleg cum ar fi influentate aceste fonduri ale companiilor in noul context politic, cu exceptia, poate a unor ivnestitori straini care ar renunta la investiile lor intr-o tara “nedemocratica”.
In privinta solutionarii problemei palestiniene, nu cred ca exista sau va exista vreodata o solutie in afara infiintarii unui stat Palestinian, in conditii care vor trebui sa fie negotiate, iar atacurile teroriste pedepsite la nivel Mondial, cat de iluzoriu pare acum.
Populatia palestiniana isi are obarsia ina cest teritoriu, mai curand decat orice nou emigrant venit din orice stat al lumii. Acest fapt nu poate fi contestat.
Ura este o urmare a politicii nefaste a conducatorilor palestinieni si posibil ca trecerea lor din aceasta lumea ar putea da un avant oarecare intelegerii sau negocierilor.
Va doresc multa sanatate si putere pentru ca sa va continuati nenumaratele activitati interesante pe care le promovati.
va multumesc pentru urari si rabdarea de aci textele Mele!
Va inteleg f bine nelinistea si ingrijorarile, nu pentru generatia noastra, deja batrâni, dar pentru cea a
copiilor si nepotilor nostri.
Astazi, la 2 saptamâni distanta de un atac terorist bestial, intr- un alt atentat oribil a fost omorât un băietel de 6 ani,si un tánar de 20 ani , căsătorit acum câteva luni. Fratele copilului mort, in vârsta de 8 ani, e in stare critica, adica deocamdata nu se stie daca va supraviețui.; tatal lor grav rănit. Si multi alți raniti. Copii, tineri, oameni pasnici ce doreau doar sa ajunga acasa de Shabbat.
Intr- o asrmenea realitate, cum poate vorbi Blinken de existenta a 2 state, sa exercite o asemenea presiune asupra noastra? In afara de insistenta ca Israel sa inarmeze Ucraina?
Sa nu uitam , ca arabii palestinieni au fost înfránti in atâtea războaie, si au refuzat in permanenta orice tratative de pace ci Israel.
Solutia exista: Zona A si B alipite Iordaniei, zona C rămáne Israelului.
Gaza independenta sau revine Egiptului.
Cánd ne confruntăm cu o asemenea ferocitate si dorinta de distrugere, ce mai conteaza Reforma Judiciara? Cát il afecteaza pe omul de ránd?
In fiecare sámbătă manifestatie, pentru ca d- l Lapid nu a cáṣtigat alegerile?
Adevarat, d- l Dery trebuia sa fie mai corect cu finantele daca dorea sa continue in politica.
Suntem la dispozitia Naturii: nu putem face nimic impotriva unui cutremur devastator,
Țunami, eruptii vulcanice etc, ca si acum mii de ani. Dar măcar sa nu ne sfăşiem intre noi, sa pastram pentru nepotii nostri Țara pe care D- zeu ne- a dat- o dupa legenda, si pentru care stramoşii nostri au varsat atâta sánge!
Va multumesc pentru articol d- le ing Toivi, cred ca impartasim aceleasi păreri!
Multumesc d-na Lewin pentru emotionanrul dvs. reply.
D- le inginer Toivi, am aflat acum, la stiri, ca si băietelul de 8 ani a decedat .
Presa ” palestiniana” a scris despre neutralizarea teoristului ca ” ocupantii evrei au impuṣcat un tánar arab nevinovat”
Teroristul avea pasaport israelian si masina inregistrata in Israel.
Nu am cuvinte, doar lacrimi.
Articolul ciudat al d.Vasilescu ( v. nr.precedent ) având o chemare adresată unor cititori care evident n-au nevoie de astfel de chemări , chemare care a trebuit subliniata de autor intr-un comentariu aparte – articolul referindu-se in proporție de 75% la familia Netanyahu – articol care a provocat comentarii diferite , unul surprinzator pt. mine al d.Toivi , eu având păreri opuse celor exprimate de domnia sa ( îmi permit sa am păreri proprii despre situatia din Israel – am locuit mulți ani , iar recent am fost vreme de 5 luni ). In cele ce urmează , in loc sa contrazic prefer sa completez autorul “contrariat” . Mie îmi bate la ochi o reforma a justiției propusă/susținută de persoane care au avut/au probleme legale .( In doi ani de președinție Biden a numit 97 de judecători dintre care 5 sint albi ) . “ a influența evenimentele din justiție” – o sa mai fie alegeri . Ucraina – luptele vor înceta cind se va ajunge la fundul sacului – o propunere interesantă a unui legislatori american – dacă enorma contribuție americană e făcută in interesul Securității Americii atunci sumele respective sa fie luate din bugetul imens al armatei . In ceeace privește limba oficială intr-un stat e de preferat sa fie una și nu mai multe . Iudeea și Samaria – eu nu văd părți realmente interesate in rezolvarea situației ,deci status-Quo va continua .K.I.
Intotdeauna am fost interesata de ce se petrece in lume, nu pot sa fiu indiferenta. In consecinta, multe ma ingrijoreaza dar, asa cum spuneti la finalul articolului, gasesc intotdeauna si eu ceva frumos care sa ma ajute sa merg inainte.
Un articol interesant!