Rusofobia tradițională și cea actuală nu ne-a adus nimic bun de-a lungul istoriei.

Sub spectrul ei ideologizat și propagandistic, dictatorul fascist Antonescu nu a trecut numai Prutul, ceea ce era absolut legitim, ci și Nistrul, unde nu mai aveam ce căuta. Această ofensivă stupidă ne-a costat cca 200.000 de vieți numai la cotul Donului și apoi ocuparea întregii Românii de „trupele sovietice eliberatoare”.

Mai târziu, alt dictator, de data asta comunist, Ceaușescu, după momentul de vârf al popularității sale din 1968, când s-a opus public invadării Cehoslovaciei de către trupele sovietice, a folosit tacit sperietoarea, marota amenințării URSS de a invada România Socialistă pentru a-și consolida dictatura şi cultul personalității.

La ora actuală rusofobia și spectrul propagandistic al amenințării Rusiei agresive și a președintelui ei diabolic Vladimir Putin a revenit sub altă formă. Sub pulpana protectoare a actualei narative dominante, potrivit căreia dacă Ucraina va fi înfrântă, Putin va invada cel puțin Europa Centrală și de Est, se consolidează noua dictatură globalist-progresistă, agrementată cu inovații woke, cancel culture și populație mixtă.

Realitatea de pe teren a conflictului ruso-ucrainean demonstrează univoc că Rusia nu e în stare să ocupe nici măcar întreg Donbasul sau Odessa.

În schimb dacă Occidentul va continua ajutorul cu arme ofensive acordat Ucrainei, care vor lovi în repetate rânduri teritoriul național rusesc, există șanse reale ca drept ripostă, rușii să lovească marile centre urbane ale Europei.

E cazul să nu cădem în aceleași gropi ale naivității și bunului simț. Suntem mințiți, manipulați și extorcați pentru a treia oară.

Ideologia nu ține loc de competență. UE a ratat toate programele ei majore. Green Deal, Great Reset, zero emisii de carbon, vaccinarea Covid, subvențiile pentru fermieri, sancțiunile împotriva Rusiei, stipendierea producției celor un milion de obuze destinate Ucrainei, un șir nesfârșit de eșecuri majore.

Conducătorii jalnici ai UE ar fi trebuit să învețe lecția de bază a căderii comunismului. Practic campaniile LBGTQ pentru gen și pentru diversitate sunt o frecție la piciorul de lemn atât de troglodit al Europei.

Dacă se va continua și cu frenezia războinică antirusească, cu împrumuturile uriașe și nesăbuite acordate Kievului, cu expedierea de arme ofensive cu nemiluita clicii lui Zelenski, civilizația europeană riscă să-și aplice un autogol devastator.

Apropo de furia pro palestiniană și anti israeliană din celebrele universități americane: aceasta a trecut Oceanul și bineînțeles a contaminat faimoasele universități vest europene. Aceiași Mărie cu altă pălărie. Aceeași dramaturgie pusă în scenă de profesioniști ai diversiunii de prin Teheran, Ankara, Qatar cu sprijinul neprecupețit și inconfundabil al idioților utili și inutili propășiți prin instituțiile de învățământ superior din Europa Occidentală cărora li s-a urât cu binele, cu nivelul de trai ridicat, cu scutirea de armată, cu posibilitatea de a nu munci până pe la 35 de ani. O legiune „intelectuală” de ageamii fără scop în viață, care preiau mecanic cauze străine ale narativei dominante și le propagă la comandă. Acești papițoi intelectuali, culmea, n-au treabă cu societatea putredă în care trăiesc, cu establishmentul care gestionează defectuos și autoritar treburile publice în mai toate statele occidentale, ei au treabă cu from the river to the sea. Acești debili fără cauză incendiază drapele sau simboluri ale imperialiștilor israelieni, englezi sau americani. În unele locuri a urmat arderea cărților, a obiectelor religioase sacrosante, ba mai mult, incendierea lăcașurilor de cult, a statuilor, a monumentelor istorice și a instituțiilor fundamentale ale dușmanilor. Ne amintim de atacurile asupra sinagogilor, centrelor comunitare, asupra statuilor unor eroi naționali precum Churchill, amiralul Nelson, Cristofor Columb, George Washington, De Gaulle ș.a.m.d., de atacurile împotriva unor ambasade occidentale.

Sperăm ca acest ciclu fatal și infernal al incendierilor să nu se încheie apoteotic cu arderea de vii a oamenilor.

Libertatea de expresie nu poate fi oprită prin măsuri administrative unilaterale și penibile. Bruxelles ar trebui să fie o citadelă a democrației și a libertății. Interzicerea unei conferințe a naționaliștilor conservatori – Natcon – în aprilie anul curent în capitala Europei, de către însuși primarul stângist-progresist al capitalei va rămâne o rușine în istoria acestui oraș prestigios. După două zile, premierul belgian DeCroo a dres busuiocul și a permis desfășurarea evenimentului în altă sală, unde veniseră mulți actuali și foști premieri, miniștri, notabilități, universitari de înaltă clasă. Într-adevăr o liotă periculoasă pentru ordinea și liniștea publică. Demonstrația de forță, urmată apoi de bâlbâiala jalnică a autorităților locale liberal-progresiste dovedește că stânga liberală nu se sfiește să aplice măsuri totalitariste în contradicție cu Constituțiile statelor occidentale. Statele apusene și mass media lor aservită forțează crearea unei narative unice și a unei noi dictaturi digital-medical-globaliste.

Vă amintesc ce pățea cu doar doi ani în urmă cel care îndrăznea să pună sub semnul întrebării utilitatea campaniei forțate de vaccinare Covid 19, sau doar cu un an în urmă, cel care se îndoia de necesitatea susținerii cu orice preț a Ucrainei și avea rezerve legate de Slava Ukraini.

The times are gonna change, să auzim numai de bine, vorba unui fost celebru post de radio.

George Vigdor