Adunarea extraordinară a MAZSIHISZ- Federaţia Comunităţilor Evreilor din Ungaria – desfăşurată pe 9 februarie a.c., a decis ca, deocamdată să nu participe la ceremoniile de comemorare a deportărilor evreilor din Ungara (şi din Transilvania de nord) care au avut loc în urmă cu 70 de ani, în primăvara-vara lui 1944. La această decizie s-au alăturat şi alte organizaţii evreieşti din Ungaria, iar comunităţi evreieşti din ţări vecine (de pildă din Slovacia) au refuzat, la rândul lor, alături de cele din Ungaria, fondurile oferite de guvernul ungar.
Adunarea extraordinară a MAZSIHISZ- Federaţia Comunităţilor Evreilor din Ungaria – desfăşurată pe 9 februarie a.c., a decis ca, deocamdată să nu participe la ceremoniile de comemorare a deportărilor evreilor din Ungara (şi din Transilvania de nord) care au avut loc în urmă cu 70 de ani, în primăvara-vara lui 1944. La această decizie s-au alăturat şi alte organizaţii evreieşti din Ungaria, iar comunităţi evreieşti din ţări vecine (de pildă din Slovacia) au refuzat, la rândul lor, alături de cele din Ungaria, fondurile oferite de guvernul ungar.
În 1944, după ce Ungaria a fost ocupată de armata germană, peste 600.000 de cetăţeni maghiari de religie mozaică oraşele şi comunele din provincie au fost deportaţi în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, majoritatea – femei cu copii mici şi persoane vârstnice – fiind trimisă direct în camerele de gazare. Chiar dacă aceste măsuri s-au luat la iniţiativa Germaniei, ele au fost emise de guvernul de la Budapesta, aprobate de Miklós Horthy, guvernatorul Ungariei, şi puse în practică cu mare zel de autorităţile maghiare – poliţie, jandarmerie, alte organisme administrative. Au supravieţuit foarte puţini. Cei mai mulţi evrei au rămas în viaţă la Budapesta deoarece la presiuni internaţionale, Horthy a oprit deportările. Totuşi, mulţi evrei din capitală au fost trimişi în marş forţat spre graniţă, apoi în lagărele din Austria şi Germania. După încercarea nereuşită a lui Horthy de a ieşi din Axă, în octombrie 1944, în Ungaria s-a instaurat un guvern fascist al organizaţiei Crucile cu săgeţi, condus de Ferenc Szalasi. În cele cinci luni de putere, când armata sovietică se afla de-acum în Ungaria şi la porţile Budapestei, evreii au fost prinşi pe străzi, scoşi din case, duşi pe malul Dunării şi împuşcaţi.
La 70 de ani de la acest eveniment tragic, guvernul de centru –dreapta Fidesz al lui Viktor Orbán a decis ca întregul an să fie dedicat comemorării deportării evreilor din Ungaria. Aceasta, după ce de ani de zile, în Ungaria se înregistrează o creştere a antisemitismului, inclusiv în Parlament unde partidul de extremă dreapta „Jobbik” nu pregetă să pronunţe discursuri cu caracter antisemit. Chiar dacă guvernul Orbán se delimitează de această atitudine, tendinţa care se manifestă în cadrul celor două partide care formează guvernul-Fidesz şi creştini-populari, este legată de încercarea de reabilitare a regimului Horthy şi a unor personalităţi marcante din cultură din perioada respectivă, cel mai elocvent exemplu, legat şi de România, fiind cazul scriitorului Jozsef Nyirö Acesta a fost un susţinător al regimului fascist ungar al lui Szálasi. Decedat în exil, autorităţile ungare ar fi dorit să-l înmormânteze în Transilvania, de unde provenea. Guvernul şi însuşi premierul Viktor Orban au fost criticaţi de organizaţiile evreieşti internaţionale şi nu numai. Pentru a şterge eticheta de antisemitism care se aplicase asupra ţării, s-a decis organizarea comemorării, la care s-au alăturat şi organizaţiile evreieşti din Ungaria.
Iată însă că o serie de evenimente din ultimele luni au obligat organizaţiile evreieşti să-şi revizuiască poziţia şi să declare că dacă guvernul nu va accepta condiţiile lor, se vor retrage şi-şi vor organiza propria comemorare. Este vorba, aşa cum am mai amintit într-un articol anterior, de intenţia guvernului de a ridica un monument dedicat victimelor ocupării Ungariei de armata germană. Criticii acestei iniţiativa au subliniat că prin aceasta se doreşte ştergerea răspunderii regimului Horthy faţă de evrei şi învinovăţirea în exclusivitate a Germaniei pentru tragedie.
A doua chestiune priveşte în care se doreşte realizarea „Casei Destinelor”, un muzeu al deportărilor, aceasta urmând să se ridice la locul fostei gări de unde evreii au fost deportaţi. Organizaţiile evreieşti au criticat viziunea directoarei, Maria Schmidt, care nu corespunde realităţii istorice.
Cea de a treia cerere a organizaţiilor evreieşti vizează demisia istoricului Sándor Szakály, directorul institutului guvernamental de istorie „Veritas”, recent înfiinţat, care a vrut să scuze asasinarea a mii de evrei refugiaţi în Ungaria după începerea războiului. Aceştia au fost deportaţi în Ucraina şi asasinaţi de armata germană. Istoricul a considerat că a fost vorba doar de „măsuri administrative legate de cetăţenii străini”.
În cadrul adunării generale extraordinare, liderii Mazsihisz au declarat că în discuţiile pe care le-au avut săptămâna trecută cu János Lázár, secretar de stat al Consilului de Miniştri, de la care aşteptau soluţionarea solicitărilor lor, nu s-a întâmplat nimic, acesta doar i-a ascultat şi le-a comunicat că premierul Viktor Orbán va decide în cursul acestei săptămâni. András Heisler, preşedintele Mazsihisz, a subliniat că politica guvernului legată de comemorare este inacceptabilă şi a comunicat că, s-a decis, cu o largă majoritate de voturi, ca deocamdată Mazihisz să nu ia parte la manifestările organizate de guvern.
O schimbare a deciziei ar putea avea loc dacă guvernul îşi va modifica poziţia cu privire la memoria Holocaustului. Organizaţia nu va folosi fondurile puse la dispoziţie în acest scop Heisler a mai arătat că niciodată după cel de-al doilea război mondial nu s-a constatat o astfel de unitate de vederi a organizaţiilor evreieşti.
La începutul adunării au fost citite mesajele lui Ronald Lauder, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, precum şi ale fostului şef-rabin al Ungariei, Jozsef Schweitzer. Lauder a asigurat Mazsihisz că organizaţia mondială sprijină pe deplin punctul de vedere al evreilor din Ungaria, adoptat în dezbaterile legate de comemorarea Holocaustului Fostul şef-rabin a condamnat, de asemenea, modul în care se doreşte ştergerea răspunderii pentru tragedia evreilor din Ungaria din prima jumătate a secolului XX.
