Pornesc de pe strada Şincai, unde am copilărit. Traversez Piaţa Păcii. În colt, “Croco”, unde ne adunam ca studenţi, la o cafea şi la o șuetă. Ajung la începutul Strazii Republicii. Strada e cunoscută astfel de mai toţi clujenii, deşi de-a lungul timpului a avut denumiri diferite. Până in 1918, în perioada Imperiului Austro-Ungar s-a numit Majális-út, între 1923-1941, Strada Regală, după război şi abolirea monarhiei a primit – în mod logic, numele de Republicii, iar după Revoluţia din 1989, pentru scurt timp s-a numit Gheorghe Bilașcu – intemeietorul Scolii Clujene de Stomatologie dupa 1918 la Univesitatea din Cluj. Apoi a revenit la denumirea din trecutul recent: Republicii.Read more…
Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la reunificarea orașului Ierusalim. Capitala Israelului. Orașul celor trei religii avraamice, capitala monoteismului. Centru cultural al întregii lumi. Întâmplător, de asemenea orașul meu. Orașul fusese împărțit în anul 1948, partea sa răsăriteană, incluzând și orașul vechi, fiind ocupată de armata iordaniană. Reunificarea a avut loc în urma Războiului de Şase Zile, din luna iunie 1967, când armata iordaniană a atacat Israelul, regele Hussein voind să participe la împărțirea prăzii alături de Egipt și Siria. Perioada împărțirii orașului a fost o de decădere, de provincializare și de ruinare a lui. Cartierul evreiesc din orașul vechi a fost distrus. În partea israeliană, orașul era izolat, cartierul elegant Mamila devenit sărac, ruinat, linie de frontieră supravegheată de Organizația Națiunilor Unite. Accesul dintr-o parte a orașului în alta era interzis. Clădirea ”Notre Dame” era împărțită în două. Absurdul era împărțirea orașului pe cartiere pe baze etnico-religioase și pe baza liniei frontului la încetarea focului în 1948. Tragedia era creșterea urii între oameni pe o asemenea ”bază”.Read more…
