Eva Galambos: HORTHY şi NYIRŐ

În urmă cu câteva zile, am urmărit la un post de televiziune din Ungaria o discuţie între moderatoare, o jurnalistă extrem de bine pregătită şi un secretar de stat, membru al Partidului Creştin Popular, aliat al Fidesz la guvernare . El a fost întrebat direct dacă este de acord cu ridicarea unor statui ale lui Horthy în diferite localităţi din Ungaria. Secretarul de stat a replicat că fostul guvernator al Ungariei nu a fost condamnat, că dacă nu era el, soarta evreilor ar fi fost mult mai tragică şi istoricii ar trebui, de fapt, să decidă.

Moderatoarea l-a întrebat în continuare dacă i se par morale astfel de iniţiative, ţinând cont de realităţile tragice ale istoriei evreilor din Ungaria. După ce un timp s-a bâlbăit, el a răspuns afirmativ. Prin această poziţie a unui om politic din arcul guvernamental, el confirmă că guvernul Orban sprijină, de fapt, tendinţele de reabilitare a unor personalităţi politice controversate din perioada celui de-al doilea război mondial. Până de curând, ele au fost apanajul unor formaţiuni de extremă dreaptă. Acum, se pare că din teama de a pierde electoratul, guvernul începe să alunece de la centru-dreapta mai…la dreapta. Şi aici pot fi înscrise atât cazul József Nyirö , cât şi dezbaterile în jurul lui Miklos Horthy, precum şi manifestările omagiale care se înmulţesc. Ultimul demers în această direcţie a fost repunerea unei plăci comemorative pe peretele Colegiului reformat din Debreţin în onoarea fostului conducător al Ungariei.. Decizia a fost primită cu consternare de numeroşi oameni politici, organizaţii neguvernamentale, mişcări sociale cât şi de comunitatea evreiască din Ungaria. Reprezentanţii lor au organizat în faţa Colegiului din Debreţin o demonstraţie de protest dar au fost contraţi de o demonstraţie a simpatizanţilor lui Horthy la care au participat şi reprezentanţi ai partidului de extremă dreapta “Jobbik”. (Contrademonstranţii au cântat Imnul Secuiesc) Este doar una dintre secvenţele care ilustrează atitudinile antisemite şi xenofobe ale unor grupări şi organizaţii din Ungaria, cele mai recente fiind vandalizarea cimitirului evreiesc din Szėkesfehėrvar şi atacul împotriva fostului rabin-şef al Ungariei, Jozsef Schweitzer. Miklos Horthy a fost şi este o personalitate controversată în ce priveşte atitudinea faţă de evrei în timpul celui de-al doilea război mondial. El a permis deportareea lor la Auschwitz după ce Ungaria a fost ocupată de forţe militare germane dar , sub presiune internaţională, i-a salvat pe cei din Budapesta. A fost şi el reţinut de germani după încercarea nereuşită de a scoate Ungaria din război şi dis în Bavaria.. A fost apoi arestat de armata americană, închis la Nuremberg dar nu a fost niciodată acuzat de crime de război, a apărut în faţa tribunalului de la Nuremberg numai în calitate de martor. Deşi atât Iugoslavia cât şi Ungaria i-au cerut extrădarea pentru a-l judeca, nu a fost predat, deoarece, potrivit unor informaţii, s-ar fi bucurat de prietenia unor importanţi oameni politici americani care l-au ajutat şi financiar. A murit în exil în Portugalia. Încercarea de reabilitare a lui a început imediat după 1990 când osemintele i- au fost aduse în Ungaria şi înmormântate la Kenderes, locul lui de naştere . De atunci, în mai multe localităţi au fost numite străzi, pieţe sau au fost ridicate busturi ale lui Horthy, în Ungaria neexistând o legislaţie asemănătoare cu Legea 107/2006 din România privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ( e drept că se cam aplică rar). O altă reabilitare, cunoscută de-acum de opinia publică din România din cauza consecinţelor sale pe planul relaţiilor bilaterale este încercarea de a reînhuma la Odorheiul Secuiesc, cu prilejul pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc la care au participat sute de mii de unguri catolici, a rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului ardelean József.Nyirö Deputat în parlamentul de la Budapesta în timpul celui de-al doilea război mondial, Nyirö a fost o porta- voce şi a susţinut până la capăt regimul extremist nyilaşist, instalat în Ungaria în octombrie 1944 vinovat de moartea a mii de evrei care au mai supravieţuit la Budapesta. Scriitorul a fugit împreună cu armata germană în Occident şi a murit în exil în Spania. Deşi Ungaria a cerut după război extrădarea lui pentru a fi judecat, a fost refuzată. Deshumarea şi aducerea osemintelor scriitorului la Odorhei a fost o acţiune comună a autorităţilor de la Budapesta, personal a preşedintelui parlamentului, Kövėr László, a preşedintelui Partidului Civic Maghiar din România şi a unei fundaţii din Odorhei. Autorităţile din România şi-au exprimat nemulţumirea faţă de omagierea unei persoane care a fost un exponent al extremei drepte din Ungaria şi care s-a alăturat politicii antisemite duse de Budapesta în perioada celui de-al doilea război mondial, mai ales după ce s-a dovedit că în spatele acestei intenţii sacre se ascundeau scopuri electorale. În atmosfera actuală din Ungaria, cu frecvente manifestări rasiste, antisemite şi anti-rom, cu exaltări naţionaliste, (vezi comemorarea pe 4 iunie a Tratatului de la Trianon), încercările de reabilitare a unor personalităţi cel puţin controversate şi care, deşi nu au fost oficial condamnate, poartă răspunderea morală a unor crime imprescriptibile, vor crea grave confuzii în rândul generaţiilor tinere cărora le lipsesc mijloacele cu ajutorul cărora să poată face aprecieri obiective.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *