Sub frunze de măslini este titlul unui proiect cultural ce se va desfăşura timp de o lună de zile la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, începând cu 17 noiembrie. Fiecare dintre cei implicaţi în acest proiect au adunat la umbra paşnică a frunzelor de măslini orizonturi ale nostalgiilor ce ne avântă spre călătorii unice şi copleşitoare către noi înşine. Este vorba despre limbajul unic al poeziei, muzicii şi al fotografiei care aduce laolaltă iubitori de frumos de pe două continente : scriitorii Bianca Marcovici şi Adrian Grauenfels din Israel, poeta Angela Baciu din Galaţi şi subsemnata, fotografa Paulina Duţă din Bucureşti.
Textura şi limbajul coloristic al oraşelor vizitate m-au copleşit. Aflată pentru prima oară în Israel i-am admirat esenţele sculptate în piatră din Ierusalim, spre Iaffo, Ein Karem şi Tel-Aviv până spre Caesarea Maritima.
În Ierusalim şi în Ein Karem am atins izvoare ce n-au secat hrănind în şuvoaie pelerinii, constelaţii de suflete şi credinţe în căutarea împlinirii mai presus de sine. 
Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE MicrosoftInternetExplorer4
Fiecare piatră are povestea, atingerea şi durerea ei, rugăciunile sunt şoptite la icoane sau strecurate printre cuiburile porumbeilor ce-şi găsesc la Zidul Plângerii binecuvântatul refugiu. Se vor înălţa apoi spre zări de neatins.
În Tel-Aviv am fost fascinantă de soarele suspendat deasupra mării pe catargele în asfinţit plutind spre portul Marina. 
Străzile, pline de viaţă sunt surprinzătoare şi au o frumuseţe aparte. Pot fi inundate de un frunziş luxuriant care-şi risipeşte umbra pe trotuar. Pot fi înveselite de cafenele şi de magazine cochete. Pot fi cufundate într-o linişte de neconceput într-un oraş ce pe înserat capătă o efervescenţă plină de tinereţe şi lipsită aparent de griji.
De unde nu te aştepţi izbucnesc grafitti-uri ce te poartă spre o lume care pulsează puternic pentru prezent. Arta străzii este excepţional de expresivă şi de captivantă. Am descoperit esenţe de expresie cu o adâncă şi intuitivă receptivitate anticipată din alegerea temelor. Între seriozitate şi joacă fiecare grafitti poartă un mesaj şi un anonim în spatele lui trudind cu pasiune şi nerv. Bucuria acestei dăruiri vizuale este completată de balcoanele inundate de flori, de porţile în culori vii străjuind pereţii palizi , pretutindeni există “acel ceva” care te opreşte din mers pentru a privi mai adânc.
În Iaffo doi îndrăgosţiţi se ţin de mână în timp ce merg pe bicicletă. Portul spuzit de ambarcaţiuni zace letargic toropit de căldură. Câţiva bărbaţi stau tacticoşi la o cafea într-o piaţă de vechituri în timp ce în preajma lor se revarsă amintiri cu nume de străzi şi zeci de obiecte sunt risipite pe tarabe sau pe caldarâm. Dintr-o vază albastră ca marea sar peştişori de aur, candelabrele îşi răsfiră braţele graţioase dezgolite de strălucirea tinereţii, oglinzile îşi aruncă ocheade cu discount-uri…Pulsul prinde din zbor muzicalitatea fără egal a nostalgiei pe care doar parfumul lucrurilor vechi o poate trezi.
Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE MicrosoftInternetExplorer4
La Caesarea marea sărută lespezile de granit ale vechiului port într-un melanj inegalabil de albastru şi turcoaz regăsit în bijuteriile de argint cu sticlă romană vândute de designeri acreditaţi cu această utilizare a fragmentelor de sticlă găsite în situl arheologic.Doar Mediterana şi vechiul far cunosc cu adevărat zbuciumul istoriei surprinsă printre fortificaţiile şi aleile pietruite.
Ierusalim, Tel-Aviv,Iaffo,Ein Kareim, Caesarea Maritima -rodiile zăbovind pe ram,flori izbucnind în roiuri multicolore, porţi albastre, umbrele roşii în balcon, falafel,smochine proaspete şi alte zeci de motive de nostalgie ale călătorului prin Israel. Vă invit să le priviţi aşa cum le-am privit şi eu ! Cu bucurie.
„Călătorul trebuie să bată la toate porţile înainte
de a ajunge la a sa.Trebuie să rătăcim prin toate lumile din afară
pentru a ajunge în sfârşit la templul cel mai lăuntric.”( R.Tagore – Călătorul)
