Având oarecare respect pentru scris, după ce am ridiculizat şi minimalizat în fel şi chip medicina, trebuie arătate şi părţile bune, ceea ce e mult mai greu. Unii înghit cărţi şi filme, alţii spun că se ocupă cu ştiinţa. Numai peste o sută de ani se va şti care din ei a pierdut vremea, mai ales dacă ne gândim la cercetatea în medicină care e veche cam cât aceasta.
Având oarecare respect pentru scris, după ce am ridiculizat şi minimalizat în fel şi chip medicina, trebuie arătate şi părţile bune, ceea ce e mult mai greu. Unii înghit cărţi şi filme, alţii spun că se ocupă cu ştiinţa. Numai peste o sută de ani se va şti care din ei a pierdut vremea, mai ales dacă ne gândim la cercetatea în medicină care e veche cam cât aceasta.
În tipurile şcolii lui Hipocrate medicii obişnuiau să pună diagnosticul în urma interogatoriului amănunţit completat cu o atentă exminare obiectivă. În cazul anomaliilor pulsului, medicii chinezi descriseseră mai mult de 50 de tipuri. Unele din remediile folosite de medicina empirică de popoarele Americii de Sud ca jalapa, chinina, curarta, coca, condurango, au fost preluate de medicina ştiinţifică. Aspar însă şi lucruri rizibile astăzi, de exemplu în tratatul lui Dioscoride folosit până în secolul al XVI-lea, se recoandă aplicarea peştelui torpilă pe cap, în caz de migrenă.
Hans Selye, cel ce a studiat sindromul de stress în amănunţime şi autorul cărţii celebre la mijlocul secolului XX, ,,De la vis la descoperire ”, spunea : ,, Desigur că nici cel mai obiectiv om de ştiinţă nu e infailibil ”. M. Faraday spunea : ,, Sunt gata să admit că pot greşi într-o mare măsură, căci cine poate să aibă întotdeauna dreptate în domeniul ştiinţelor fizice care necontenit fac progrese şi li se pot aduce corectări ”. Această afirmaţie e desigur şi mai adevărartă pentru o ştiinţă mai puţin precisă, cum e medicina.
Întrebarea care se pune este nu ,, cine spune adevărul ” , ci ,, ce este adevărul ? ”. O veche zicală evreiască spune că ,,Invidia învăţaţilor sporeşte înţelepciunea ”. Discuţiile iscate de invidie pot juca un rol stimulent în cercetare, dar această formă a lor e mai puţin eficientă decât colaborarea. O concepţie nouă, va declanşa cu certitudine un război al controverselor.
Când Pasteur a descoperit că bolile infecţioase sunt cauzate de germeni, sau când Piquet şi Riquet au descoperit alergia, literatura medicală s-a umplut de sarcasm şi venin. În legătură cu Freud, numai simpla menţionare a psihanalizei, determină pe unii profesori să arate pumnul şi să ameninţe cu poliţia. Dacă ne gândim la mulţimea celor care se confruntă azi cu boli ale sufletului şi minţii, ar fi fost o mare pierdere dacă activitatea lui Freud ar fi fost complet subminată.
Din păcate, munca cercetătorului, poate avea duşmani chiar în familia sa. E cunoscută anecdota în care d-na Robert Koch, îşi cicălea permanent soţul să renunţe la disecatrea animalelor rău mirositoare. Astfel ea a devenit celebră numai prin modul negativ în care a participat la descoperirea bacilului tuberculozei. O putem socoti soră bună cu Xantipa, soţia lui Socrate. Alte cupluri de cercetători au avut şansa de a face descoperiri importante, cum a fost familia Curie.
Ar fi interesant de remarcat vârsta tânără la care s-au făcut descoperiri esenţiale. Banting a descoperit insulina la 20 de ani, iar Laenec a inventat examinarea prin auscultaţie la 25. Augustus Waller era student în ultimul an de facultate făcând cercetările asupra degenerescenţei walleriene, ce apare în firbrele nervoase separate de nucleu. Când Hermanm von Holtz îşi publică cercetările asupra activităţii enzimatice, când Paul Langerhans descoperea insulele pancreatice producătoare de insulină, când Paul Erlich studia mastocitul, se aflau în facultate. Se vede treaba că precum spune şi Racine în ,,Cidul ”, ,,Valoarea nu e dată de numărul anilor”.
Unii cercetători şi-au folosit întrega viaţă pentru studiul unei probleme şi au avut descoperiri importante la toate vârstele ca de exemplu Claude Bernard. În Panteonul Medicinii se află şi V. Babeş, T. Ionescu, G. Marinescu, V. Papillian, Benetato, Haţeganu, Paulescu, Parhon, Palade şi mulţi alţii. Uneori caleidoscopul fanteziei trezeşte o străfulgerare intuitivă care duce la rezolvarea unei probleme ştiinţifice. Se întâmplă ca un cercetător să adoarmă cu o dilemă şi să se trezească cu rezolvarea. Fenomenul oniric deosebit de complex, a ajutat la dezlegarea multor mistere de-a lungul timpului. Poetul J. Hölderlin spunea că ,, omul când visează e un zeu, iar când gândeşlte e un cerşetor ! ” Afirmaţia este însă mult mai metaforică, cele mai multe descoperiri născându-se în deplină stare de luciditate.
Ştiinţa înaintează. A apărul medicina digitală şi chirurgia robotică. Celulele stem sunt o mare speranţă. Geometria fractalilor ajută studiul diverselor sisteme vii. Ştiinţa înaintează ! Visul poate deveni realitate !
